Page 39 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 39

596 @ DUMINICĂ, 11 APRILIE 1982                                                                                                                           pag. 3





                                                                 Reflecţii                                                                   Duminical.
                                                                          y
                                                            asupra culturii
                                                                                               Istoria hunedoreană                         Primăvara

                                                              ©    Cultură   autentică       în documentele străine
                                                            este  tot  şi  exclusiv  ceea
                                                            ce  poate  face  pe  om     în  cadrul  amplei  acţiuni  de  completare  a  iz­
                                                            mai bun.                  voarelor   istorice   interne,   pe   care   Arhivele   Sta­
                                                                                      tului   o   desfăşoară   cu   perseverenţă   an   de   an,
                                                                                      un   loc   important   il   ocupă   cercetarea   arhivelor
                                                              ®  Fără  funcţia  de  res­  germane.
                                                            ponsabilitate   socială,    Valoarea   documentelor   diplomatice   germane
                                                            cultura  îşi  pierde  raţiu­  sporeşte   prin   densitatea   de   conţinut,   de   ana­
                                                            nea de a fi.              liză   amplă   şi   profundă   a   situaţiilor   politice,
                                                                                      prin   pătrunderea   ascuţită   a   determinantelor
       Consemnări                                             9  Creaţia  şi  activita­  psihice   şi  detaliului   ale   actelor   politice,   prin   por­
                                                                                                                         in­
                                                                                              sociale
                                                                                                     in
                                                                                      tegrarea
                                                                                                        tablouri
                                                                                                                     şi
                                                                                                               sociale
                                                            tea  culturală,  lipsite  de   trete   psihologice,   facilitând   cunoaşterea   modu­
                                                            preocupare   şi   eficienţă   lui   in   care   s-au   oglindit   în   conştiinţa   străină
                                                            etică,  privind  mai  ales   evenimentele şi personalităţile istoriei noastre.  intitulată
                                                                                        Astfel,
                                                                                               colecţia
                                                                                                           documente
                                                                                                       de
               0 aniversa                                   emanciparea  uman,   riscă   „Brandenhurger   Literal   i e n p ă s t r a t ă    cu   Arhi­
                                                                         comporta­
                                                                                                                    la
                                                                                              Stat
                                                            mentului
                                                                                                  Nurnberg,
                                                                                                           completată
                                                                                          de
                                                                                                                       cîteva
                                                                                      vele
                                                            gratuitatea   şi   involuţia   piese   din   Arhivele   de   Stat   Baniberg   are   ca
                                                            spre anticultură.         date  extreme  anii  1407—1G86  şi  prezintă  în  parte
          Cititorii  se  vor  li  obişnuit  să  Tntilnească  periodic  in  a-         interes   pentru   istoria   ţării   noastre   prin   docu­
       ceasta   pagină   crteva   rinduri   prin   care  se  anunţă   apariţia   *   Considerat  în  inte­  mentele referitoare la domeniul Hunedoara.
                                                                                                o
                                                                                        Cuprinzind
       unui   nou   număr   al   revistei   „Transilvania".   Unii   s-au   în­  gralitatea  lui,  actul  de   vineştUor,   anume   parte   din   arhiva  în   familiei   Cor-
                                                                                                                         lui
                                                                                                     cea
                                                                                                         creată
                                                                                                                   timpul
       trebat   poate   de  ce   tocmai   „Transilvania",   cind   mai   apar   cultură   este  :  modelul   Ioan,   fiul   lui   Matei   Corvinul,   precum   ţi  arhi­
       atitea   alte   reviste   ?   Consemnind   împlinirea   unui   deceniu         va  familiei  înrudite  —  mari  grafii  de  Branden­
                                                            suprem  de  creaţie  uma­  burg,   colecţia   oglindeşte   istoria   Transilvaniei,   ORIZONTAL   :   1)   Luceafărul   poeziei   româ­
       de   la   apariţia   noii   serii   a   publicaţiei   sibiene,   presupun   nă,   expresia   majoră   a   mai   ales   sub   aspect   economic,   în   primele   de­  neşti,   autorul   versurilor   întitulate   „Floare   al-
       că răspunsul se va contura de la sine.               conştiinţei   sociale   şi   cenii ale secolului al XVI-lca.      bastră“  —  Pe  lac  j  ;  2)  Se  dezgheaţă  primă­
                                                                                                                                                             Localitate
                                                                                                                                       Primăvara
                                                                                                                                   —
                                                                                                                              vara
                                                                                                                                               se-nverzeşte;
                                                                                                                                                         3)
         E   vorba   intii   de   toate   de   cultivarea   unei   venerabile   mesajul   reprezentativ   al   Intrată   in   anul   140Î)   în   posesiunea   oşteanului   în   U.R.S.S.   —   Gata   pentru   un   transplant   pri-
                                                                                                                              mâvâratic;
                                                                                                                                               lăsat
                                                                                                                                                                 5)
                                                                                                                                                         florilor* 4 ;
                                                                                                                                                   „Nada
                                                                                                                                      4)
                                                                                                                                          Ne-a
       tradiţii.   In   1868.,   apărea   la   Braşov,   sub   direcţiunea   lui   urna n ismu 1 ui mii versal.  Voicu,  precum  şi  a  fiului  său  Ioan  <-—  Ian  cu)   Cireş  înflorit  1  —  Nu  stau  —  Calcul  (abr.  mii.)  ;
                                                                                            Hunedoara,
                                                                                                     cu
       C.   Bariţiu,   revista   „Transilvania",   ca   organ   al   Asociaţiunii     cetatea   rând   pe   râmei,   domeniul   aparţinător,   a   6) început de primăvară; 7) O zi din aprilie
                                                                                                          în
                                                                                                             mâinile
                                                                                                                    succesorilor
                                                                                      trecut,
       transilvane   pentru   literatura   română   şi   cultura   poporului   •   întregii  culturi,  dar   de  la  Ian.cu  de  Hunedoara  Ia  fiul  său  cel  mai   —   A  scris  povestirea  „Moartea  păsării  săgeată";
                                                            mai  ales  artelor  şi  lite­                                     R)   Cu   destule   primăveri   la...   tîmple   —   Plante
       român   (ASTRA).   Din  7887  se  mută   la   Sibiu,   unde,   cu              mic,   Matei   Corvinul,   iar   de   Ia   acesta   la   fiul   cu  flori  mari  şi  albe  —  Alifie;  9)  Băiatul  cu
       unele   intermitenţe,   apare   pină   in   1945.   Au   colaborat   sau   raturii,  le  revine  meni­  său   nelegitim   Ioan   Corvinul.   După   moartea   a-   săgeata...   pe   aleile   primăverii   —   Luna   mai   in
                                                            rea,  ca  pe  lingă  un  nou   cestuia,   in   1505   posesiunea   revine   soţiei   sale   primăvară;   10)   Născut   la...   1   aprilie   —   poet
       Ou  -  r  ral  in  redacţie  de-a  lungul  timpului  personalităţi  de         Beatrice   de   Frangepan   şi   fiicei   Elisabetd.   Prin   român,   autorul   poeziei   „Primăvara   bătrânei
       primă  mărime,  precum  O.  Goga,  O.  C.  Tăsfăuanu,  I.  Brea-   mod  de  a  gîndi,  să  rea­  stingerea   din   viaţă,   în   1508   a   Klisabetei,   ulti­  doamne**;  3J)  Răsărite  pe  imaş  !  —  Tine  dc
                                                            lizeze  un  nou  mod  de                                          mine.
       zu,  Silviu  Dragomir,  I.  Muştea,  Ionel  Pop,  D.  Popovici,  Al.           ma   descendentă   a   corvineştilor   şi   prin   căsăto­  VERTICAL  :  3)  Mare  muzician,  autorul  pie­
       Dima  etc.  După  cum  se  vede  şi  din  această  simplă  şi   a fi, uman.    ria   mamei   sale   cu   Gheorghe   de   Brandenburg,   sei   corale   „Foaie   verde   ghiocel**   —   De   slujbă
                                                                                      cetatea   şi   domeniul   Hunedoara   intră   în   pro­
       foarte  selectivă  citare,  revista  şi-a  adus  o  contribuţie  re­  VICTOR ISAC  prietatea marigrafilor de Brandenburg.  primăvara  in  grădină;  2)  Ca  să  fie  toamna  se
                                                                                                                                             —
                                                                                                                                     primăvara
                                                                                                                              seamănă
                                                                                                                                                       francez,
                                                                                                                                                              autorul
                                                                                                                                                 Scriitor
       marcabilă   Îndeosebi   in   probleme   de   istorie,   literatură,   fol­      In   jurul   cetăţii   s-a   format   un   domeniu   care   romanului   „Laleaua   neagră**;   3)   Personaj   le­
       clor, teoria culturii.                                                         treptat   a   -devenit   una   dintre   cele   mai   mari   gendar   —   Stat   african   ce-şi   serbează   aniversa­
                                                                                      proprietăţi   feudale   de   pe   cuprinsul   Transilva­  rea,  primăvara,  în  martie;  4)  în  natură  !  —-
         Acelaşi   prolil,   dar   mai   adincit,   pe   o   nouă   spirală   a
                                                                                      niei.  în  deceniul  al  doilea  al  secolului  al  XVI-   Dispare  la  începutul  primăverii  —  Vine  cu  Dori
       evoluţiei,   defineşte   şi   actuala   serie   a   revistei,   care,   din    lea   acestui   domeniu   ii   aparţineau   şase   districte   în   primăvară;   5)   Dramaturg   contemporan,   au­
                                                            DEBUT                                                             torul  piesei  „Discurs  pentru  o  floare**  —  Flori
       primăvara   lui  1972,  apare   tot  la   Sibiu,   de  data  aceasta           cu  121—122  sate  şi  şase  târguri  ((Hunedoara,  Ha­  dc  liliac  !;  G)  Staniu  —  Navigator  rus  —  Auto­
       sub   direcţiunea   redacţională   a   cunoscutului   critic   Mircea          ţeg,   Marginea,   Gladna,   Mănăştur,   Bujor)   avînd   rul   pînzei   „Ghiocei**   ;   7)   A   scris   pamfletul
                                                                                      o  populaţie  de  1582  familii  de  iobagi  şi  oră­
       Tomuş.  De  la  primul  număr,  revista  a  surprins  prin  cali­  Gind        şeni,   ceea   ce   după   unele   estimări   ar   veni   Ia   „1907  —  din  primăvară  pînă-n  toamnă**;  8)  Au­
       tatea   ţinutei   grafice.   Intr-adevăr,   pină   azi,   „Transilvania"       circa   7   800   oameni   în   tîrgnri   şi   aproximativ   torul -    poeziei   „Drumul   ierburilor“   —   Greşeală
                                                                                                                              (fig.);  9)  Prezent  la  ovine  —  Siglă  pentru  ..In­
                                                                                      22 000 oameni în sate.
       a  rămas  cea  mai  elegantă  publicaţie  din  ţară,  avind  tot­                                                      ternaţionala  Sindicală  Roşie**  (1921—1937);  10)  A
                                                                                                                         in­
                                                                                        Documentele
                                                                                                          amintite
                                                                                                                 cuprind
       odată,  in   mod  constant,  un  sumar   dens,  substa'nţial,   va­  de pace   formaţii   bogate   colecţiei   cetatea   Hunedoara,   sub   efectua  o  lucrare  şi  de  primăvară  —  Se  face
                                                                                                   despre
       riat.   In   rubricile   ideologice   sint   aduse   in   dezbatere   cele     aspectul  de  centru  economic  şi  militar.  .Se  aillă   tot  mai  marc,  odată  cu  venirea  primăverii;   33)
                                                                                                                              Pom
                                                                                                                                                    primăvara
                                                                                                                                               reiau
                                                                                                                                        —
                                                                                                                                  şubred
                                                                                                                                                            alrib-jljiJe
                                                                                                                                            îşi
       mai   actuale   probleme   de   sociologie,   economie,   filozofie,   Vremurile grele,   aici   corespondenţă   privind   soarta   castelului   şi   în podgorii.
                                                                                                                      schim­
       istorie,   cultură   sub   semnăturile   unor   gindrtori   de   seamă   despre care mi-au  domeniului   (cumpărări,   vinzări,   donaţii,   castelan   DICŢIONAR : EL O, CLC, EKT, USUC, ISR.
                                                                                                   ocuparea
                                                                                                           funcţiei
                                                                                      buri,
                                                                                           arendări),
                                                                                                                  de
       români   sau   străini,   in   partea   literară  -   revista   neavind   povestit părinţii,   şi   salariul   acestuia,   scrisorile   de   legământ   ale   NICOLAE CAPOTĂ
                                                            au trecut.                castelanilor,   liste   nominale   ale   ostaşilor   cetăţii   cercul rebusist „Dacia"
       idiosincrasii   de   nici   un   lei,   intemeindu-se   pe   unicul   cri­     cu  solda  lor,  JListă  cu  efectivul  cnejilor,  retri­
       teriu  al  valorii  —  semnează  poeţi,  prozatori  şi  critici  de   A trecut războiul                                                    Hunedoara
                                                            carc-a ucis copii,        buţia   dregătorilor   domeniului,   din   anii   1511—
       prestigiu,   de   la   Emil   Hurezeanu   la   Eugen   Jebeleanu,   de   părinţi, bunici...   1522  şi  1530—1533,  ele.  iiumânmlu-sc  printre  cele   DEZLEGAREA CAREULUI
       la   Ştefan  Găbrian  la  Ionel  Pop,  de  la  Vasile  Chilor  la   Pacea o doresc copiii  mai  vechi  izvoare  de  acest  gen  de  pe  cuprin­  APARUT ÎN ZIARUL NR. 7590
                                                                                          ţării
                                                                                              noastre.
                                                                                                                       referă
                                                                                                           documente
                                                                                                     Unele
                                                                                                                                J) Banalitate; 2) Acumulator; 3) Taman —
       Mircea   Zaciu.   Sint   memorabile   de   asemenea   multiplele      lumii.   sul   cele   două   ramuri   importante   ale   se  economiei   Tale; 4) Aperitive; 5) Tara — Ini — N: G) Oro
                                                                                      la
       iniţiative  ale  redacţiei,  cum»  ar  li,  printre  altele,  excelen­  Pentru mine pacea e o   pe   acest   domeniu,   Cierăritul   şi   spălarea   auru­  —   Obicei;  7)  Ratări  —  Arc;  8)  Iţăraşi  —  Eh;
       tele   numere   tematice   sau   monografice   editate   cu   diverse   soră dreaptă,  lui.   Evenimentele   politice   de   la   .începutul   se­  9) Totalitate; 10) Ireparabil.
       prilejuri.   Redactată   inteligent   şi   modern,   cu   rubrici   variate   neînfricată.  colului  al  XVT-lea  nu  r.âmia  fără  ecou  in  aces­
                                                            Noaptea îmi veghează      te   documente.   Ele   consemnează   urmărirea   io­
       şi   alerte  —   Historia   Militans,   Mişcarea   literară,   Cronica   somnul  bagilor   din   Mănăştur   pentru   pagube   aduse   no­
       lunară,   Arta,   Filatelia   -   cu   frecvente   ilustraţii   color,   apa­  bililor   cu   ocazia   răscoalei   din   1514,   piuă   in   Ca vest — germanii
                                                            şi îmi aduce visul
       riţia  fiecărui  nou  număr  echivalează  cu  o  bucurie  a  spi­    frumos.   anul 1581.                                                           Universitatea
                                                                                                                                Egbert
                                                                                                                                       Jahn,
                                                                                                                        Ioan
                                                                                        Conflictul
                                                                                                                   intre
                                                                                                            în
                                                                                                               1527
                                                                                               armat,  izbucnit
       ritului.   „Transilvania"   n-a   navigat   niciodată   in   apele   stă­  Pacea e sora tuturor  Zapolya  şi  Fe  reţinând  de  Austria,  aduce  per­  „Goethe**   din   R.F.   profesor   la  a   publicat,   eu
                                                                                                                                               Germania,
       tute   ale   provincialismului,   allindu-şi   de   la   început   itinera-   copiilor.  turbaţii  şi  în  viaţa  locuitorilor  cetăţii  şi  -dome­  citva   timp   în   urmă,   in   „Frankfurter   Kund-
                                                                                                                                                  anunţ:
                                                                                                                                          sugestiv
                                                                                                                                     acest
                                                                                                                                                              cameră
       riul  propriu  şi  prielnic  in  largul  mării  vaste  a  culturii  na­  Aduce bunul,   niului   Hunedoara.   Cetatea   a   fost   asediată   în   schau“,   unul   dintre   studenţii   mei   „Caut   nu   în­
                                                                                                                                                        turci,
                                                                                                                              pentru
                                                            îl suie pe cerul albastru   1531  de  Ioan  Zapolya  şi  a  ajuns,  cu  o  bună   totdeauna   asiduu   şi   nu   întotdeauna   binevoitor,
       ţionale.  La  un  deceniu  de  la  apariţie,  ea  este  o  oglindă             parte   din   domeniu,   ia   miinile   partizanilor   aces­
          5-  i  culturii  transilvane  in  ireversibilă  conexiune  cu  în­  ca toată lumea să l'ie                          deoarece  de  10  luni  caută  în  zadar  o  locuin­
                                                                         cuminte...   tuia.  Un  document  din  1529  menţionează  moar­  ţă.  Dintre  oferte,  se  va  acorda  preferinţă  pro­
       treaga   spiritualitate   românească,   un   exemplu   de   intelec­           tea   voievodului   Ţării   Româneşti,   Radu   de   la   prietarilor   de   apartamente   care   consideră   că
                                                               MIRUNA-DIQMEDA
       tualitate şi ales profesionism.                             CHIRICA            Afumaţi,   victimă   a   unui   complot   al   boierilor.   străinii   sint   şi   ei   fiinţe   umane,   avind   aceeaşi
                                                                                                                              nevoie  dc  a  fi  adăpostiţi  ca  şi  ceilalţi  oameni,
                                      RADU CIOBANU              elevă, clasa a lll-a   Unele   documente   reflectă   preocuparea   lui   Vla-   ca vest-germanii, de exemplu**.
                                                                                      dislau   II,   regele   Ungariei   de   a   determina   o
                                                                   Hunedoara          coaliţie   antiotomana   şi   asedierea   de   către   Nu   ştim   dacă   demersul   făcut   dc   profesorul
                                      ___________________)                            turci   a   unor   fortificaţii.   Cîteva   scrisori   de   la   Jahn   s-a   soldat"   cu   un   rezultat   pozitiv   pentru
                                                                                      sfirşitul   secolului   al   XVl-ica   şi   începutul   celui   studentul   său   turc.   Ceea   ce   ştim,   însă,   c   că
                                                                                                                              mii  dc  muncitori  turci  veniţi  în  R.F.G.  ca  „oas-
                                                                                      de-al   XVlI-Ioa   se   refera   Ia   intenţiile   împăratu­  peţi“  trăiesc,  împreună  cu  familiile  lor,  in  con­
                    „Numai uitîndu-ne în sus,                                         lui  Rudolf  al  II-lea  de  a  lua  in  stăpinire  Tran­  diţii   mizere,   greu   de   cuprins   cu   imaginaţia.
                                                                                      silvania.
                                                                                                     Prof. ION FRĂŢILĂ        Iar   copiii   acestora,   „imigranţi   de   generaţia   a
                                                                                                                              doua**,  ajung  cu  greu  în  situaţia  de  a  stârni
                       reuşim să ne înălţăm"                                                                                  atenţia   unui   profesor   universitar.   Cel   din   a-
                                                                                                                              mrnţul   cu   pricina   poate   fi   cuprins   în   anemi­
                                                                                                                              cul capitol „rara avis“.
       -   Cunoaşteţi,  stimate  I.  D.   sentiment   încercaţi   văzind-o   toate  acestea,  m-am  bucu­  Mat im trei mutări
     Sirbu,   foarte   bine   opera   lui   in   dialog   cu   „contempora­  rat,  mai  ales  câ  versiunea
     Goethe.   Pentru   că   sinteţi   neitatea“ lui Goethe ?  germană  a  piesei  mele  poar­
     născut   in   Valea   Jiului,   am                    tă  (de  10  ani),  un  molto  din                                              locvacitate
     vrea  să  vă    cunoaştem  păre­                      Goethe  :  „Hoffnung  ist  der
               i
                                                                                                                                Mauricio
                                                                                                                                                                 Ra-
     rea   privind   comemorarea,                         Zweite  Seele  der  Unglickli-                                      gusa,   Sicilia,  Stefano,   funcţionar   de   poştă   a  la   durat
                                                                                                                                           ţinut
                                                                                                                                                un
                                                                                                                                                   discurs  care
                                                                                                                                        a
     aici,   la   Petroşani,   a   titanu­                 chen“   (Speranţa   este   cel                                     259  dc  ore,  adică  aproape  11  zile.  Oratorul  a
     lui literaturii universale.                           de-al  doilea  suflet  al  celor                                   bătut   cu   o   oră   precedentul   record   în   materie.
       -   Acţiunea  de  comemora­                         nefericiţi).  Am  trăit  in  um­                                   Din   oră   în   oră,   locvaceie   funcţionar   şi-a   re­
                                                                                                                                   15
                                                                                                                                                              acestea,
     re  a  150  de  ani  de  la  moar­                    bra  lui  Lucian  Blaga,  ce  îşi                                  zervat  timpul   minute   de   odihnă.   Cu   toate   Mauricio
                                                                                                                                        maratonului
                                                                                                                                                  său
                                                                                                                                                      oratoric,
                                                                                                                              in
     tea   lui   idhann   Wolfgang                         făcuse  din  Goethe  un  model                                     Stefano   a   slăbit   cu   patru   kilograme.   Merita
     Goethe,  geniu  nu  numai  al                         şi  o...  bună  speranţă.  Toată                                   osteneala   pentru   a   apărea,   cu   un   nou   record,
     poporului  german  dar  al  în­                       generaţia  mea,  colegii  mei                                      in „Guiness Book“.
     tregii  omeniri  civilizate,  este                    cei  mai  apropiaţi  —  Radu
     o  iniţativâ  a  UNESCO,  pe                          Stanca,  Ion  Negoiţescu,  Şte­
     care  ţara  noastră  şi-a  însu­                      fan  Augustin  Doinaş,  Nico-
     şit-o  cu  tootâ  căldura.  Nu                        lae  Balotă  -  cu  toţii,  sub  o                                                Iar ei...
     pot  decit  sâ  fiu  mîndru  de                       formă  sau  alta,  ne-am  con­
                                                                                                                                                nou,
                                                                                                                                în
                                                                                                                                                         de
                                                                                                                                                    sala
     faptul  că  Teatrul  de  stat                         siderat  a  fi  Eckermanii  ro­                                    licitaţie  preajma   Anului,  galerii   londoneze   vinzări   Ia
                                                                                                                                       celebrei
                                                                                                                                    a
                                                                                                                                                            „Sothehy**
     „Valea  Jiului"  şi-a  programat                      mâni  ai  unui  geniu,  ai  sin­                                   a   cunoscut   o   animaţie   ieşită   din   comun   chiar
     o  alît  de  reuşită  şi  serioasă                    gurului  geniu  (după  Emines-                                     şi   pentru   acest   Ioc,   ce   nu   poate   fi   confundat
     comemorare  Goethe.  Şi  dacă                         c-u),  ce  se  aseamănă,  mu-                                      cu   o   oază   de   linişte.   Instrumente   muzicale,
                                                                                                                                                             au
                                                                                                                                              demult
                                                                                                                                                     demodate
     adaug  că  Goethe  este  crea­                        tatis  -  mutandis,  cu  titanul                                   veşminte   la  uzate   şi   Preţurile   au   fost   foarte   fost
                                                                                                                                       licitaţie.
                                                                                                                                                                 ri­
                                                                                                                              vîndute
     torul  termenului  de  literatu­                      Goethe:  Lucian  Blaga.  „Arca       CONTROLUL POZIŢIEI :          dicate;   chiar   astronomice,   ca   în   cazul   unui
     ră  universală,  evocarea  lui   —  Orioi.t  de  buna  părere   bunei  speranţe"  este  o  piesă   ALB : Rd8, Dg3, Nr.3 şi Nd7.  autograf.  Cu  toate  acestea,  cumpărătorii  .tri*  au
     în  Vaiea  Jiului  acordă  celor   aş  avea  despre  textul  piesei   filosofică.  Filosofia  am  stu­  NEGRU : Re4, p r c5 şi d6.  lipsit,  ba  chiar  s-au  înghesuit,  în  galeria  londo­
     ce  au  organizat  şi  au  susţi­  mele  „Arca  bunei  speranţe",   diat-o  în  limba  germană,  iar                     neză  fiind  semnalaţi  amatori  şi  de  peste  Ocean.
                                                                                                                              Licitaţia
                                                                                                                                                        baza
                                                                                                                                                             Obiectelor
                                                                                                                                        fost
                                                                                                                                            organizată
                                                                                                                                                    pe
                                                                                                                                     a
     nut  aceste  valoroase  mani­  cea  mai  filosofică  şi  mai  eu­                SOLUŢIA PROBLEMEI DIN ZfARUL NR. 7590   personale   care   au   aparţinut   celebrilor   Beatles,
     festări,  un  titlu  european  de                     limba  literară  germană  este   1.  D5 — dG ! cG — ,e5            cu   ani   în   urmă,   atunci   cind   au   cunoscut   un
                                                                                        2.  Dc7 — a7 (orice, oriunde)
     cultură, deschidere, valoare.  ropeană  dintre  lucrările  me­  in  mare  parte  creaţia  lui   3.  Da7 — R7, d7 sau f2 mat.  succes   fără   precedent.   Amintirea   gloriei   lor
                                le,  orice  apropiere  de  olim­  Goethe,  aşa  că...  Numai  ui­                             mai   dăinuie,   foştii   „băieţi   teribili**   trezind   şi
       -   După   cum   ştiţi,   piesa                                                  3..................................Rf5 — o5  azi   interesul.   Nu   numai   pe   cel   al   nostalgicilor
     dumneavoastră,   „Arca   bunei   piana  genialitate  şi  măreţie   tîndu-ne  în  sus,  reuşim  să   2.  Dc7  — el   (orice, oriunde)  de  modă  „retro**,  ei  şi  pe  acela  foarte  terestru
                                                           ne înălţăm !
                                                                                        3.  Del — g5 sau c3 mat.
     speranţe“   face   parte   din   re­  a  gigantului  din  Weimar  mi               1.  .............................. Rf5  — f4  al   organizatorilor   de   licitaţii;   Se   pot.   cîştiga
                                                                                                                              bani  buni  cu  amintiri  despre  Beatles  ?  Atunci,
     pertoriul   actualei'   stagiuni   se  pare  o  impietate  şi  un   Convorbire consemnată de   2.  Dc7  — c5   (orice, oriunde)  tîc  -ce  nu  ar  fi  repuşi  pc  tapet  ?  Ei  —  iar  şi
     a Teatrului Văii Jiului. Ce  atentat la bunul simţ. Cu     DUMiTRU VELEA           3.  De5 — i'2 mat.                    iar, pină Ia clasarea „afacerii**...
                                                                                                       /
   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43   44