Page 68 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 68
pag. 4 DRUMUL SOCIAflSMUIUl NR. 7 837 © SÎMBĂTA, 22 IANUARIE 1983
Vizita oficială de prietenie în ţara Sesiiea
(Urmare din pagu 1)
programe
noastră a colonelului loammer El Geddafi permanenţă a calităţii vie lelalte mobilizatoare. dezbătute nea, că în anul trecut, in
Refe
construcţia
de
locuinţe,
sînt
acestea,
ţii. Vorbitorii au exprimat rindu-se la prezentate atît deşi s-a realizat cel mai
materialele
cît
număr
mare
aparta
de
VIZITĂ PROTOCOLARĂ (Urmare din pag I) recunoştinţa fierbinte a şi participanţii Ia dezbateri mente de cînd s-a consti
minerilor, siderurgiştiior, au scos în relief faptul că tuit judeţul Hunedoara —
In cursul după-amiezii Nicolae Ceauşescu, Ia Pa cordialitate pe colonelul constructorilor, celorlalţi asupra activităţii din anul 4 416 — totuşi, planul nu
de vineri, conducătorul latul Consiliului de Stat. Moammer El Geddafi. Cei oameni ai muncii din ora trecut şi-au pus amprenta s-a îndeplinit. De aseme
satele
Marii Revoluţii de la 1 A avut Ioc cu acest pri doi conducători şi-au strîns şele şi activitatea hunedorene şi o serie de deficienţe, a nea, au rămas nerealiza
neobosi
pentru
cu
manile,
căldură
Septembrie al Jamahiriei lej un prim schimb de îmbrăţişat prieţeneşte. s-au tă a secretaruluL general căror înlăturare solicită o te un număr de obiec
edilitar-gosp^dăreşti.
tive
Arabe Libiene Populare păreri premergător con înaltul oaspete este sa al partidului pusă în sluj mobilizare mai susţinută a De aceea, este nevoie
consiliilor
populare,
a
tu
Socialiste, colonel Moam- vorbirilor oficiale, care s-a lutat de asemenea, la sca ba propăşirii patriei noas turor categoriilor de oa ca în acest an consi
desfăşurat într-o atmosfe
mer El Geddafi, a făcut o ra avionului, de tovarăşii tre socialiste, evocînd vizi meni ai muncii. liile populare, care răs
ră de caldă prietenie, în tele de lucra efectuate în
vizită protocolară preşedin spiritul bunelor raporturi Constantin Dăscălescu, Ma judeţul nostru, indicaţiile S-a subliniat că trebuie pund direct de înfăptuirea
telui Republicii Socia dintre ţările şi popoarele nea Mănescu, Ştefan An date cu aceste prilejuri, intensificate preocupările întocmai a prevederilor de
dome
în
investiţii
aceste
liste România, tovarăşul noastre. drei. modul cum au fost mate pentru mai buna organizare
Numeroşi oameni ai rializate. Vorbitorii au a- a muncii, pentru realizarea nii, să ia cele mai ferme
muncii din Capitală, pre producţiilor planificate la măsuri pentru a asigura
CONVORBIRI OFICIALE cum şi studenţi libieni a- dus un cald omagiu tova cărbune cocsificabil, cocs realizarea integrală a sar
flaţi în ţara noastră, au răşului Nicolae Ceauşescu, metalurgic, fontă, oţel, la cinilor prevăzute.
şi
iubit
sti
conducătorul
(Urmare din pag. 1) Convorbirile se desfăşoa făcut oaspetelui libian o mat al poporului nostru, minate finite, utilaje teh Participanţii la dezbateri
ră într-o atmosferă de primire deosebit de căldu nologice miniere şi alte au acordat o atenţie deose
caldă prietenie. roasă. S-a ovaţionat înde acum cind cu toţii sărbă produse, iar în agricultură bită mai bunei gospodăriri
relaţii deja existente între torim aniversarea a 50 de
România şi Libia, spre ★ lung pentru prietenia şi ani de activitate revoluţio Ia cereale, legume, carne şi înfrumuseţări a locali
binele ambelor ţări şi po colaborarea dintre ţările nară şi a zilei sale de naş şi lapte. tăţilor, subliniind necesi
Preşedintele Republicii tatea ca pe baza prevede
poare. noastre, dîndu-se astfel tere. Sarcini deosebite revin
Socialiste România, tovară expresie bucuriei faţă de rilor legii să se iniţieze
De ambele părţi, s-a a- şul Nicolae Ceauşescu, şi noua întîlnire dintre pre Referindu-se la activita în acest an consiliilor largi acţiuni de masă, cu
preciat că intensificarea şedintele Nicolae Ceauşescu tea consiliilor populare în populare din programul de participarea tuturor cetă
conlucrării româno-libiene conducătorul Marii Revo şi conducătorul Marii Re domeniile supuse dezbate autoconducere şi autoapro- ţenilor, a unităţilor socia
pe multiple planuri este luţii de la 1 Septembrie al voluţii de la 1 Septembrie, rii sesiunii, la sectoarele vizionare teritorială. Refe liste, a celorlalţi factori
rindu-se la necesitatea în
de natură să contribuie Ia Jamahiriei Arabe Libiene colonel Moammer El Ged economico-sociale conduse deplinirii integrale a aces răspunzători, astfel îneît
întărirea continuă a rela Populare Socialiste, colo dafi, menită să deschidă direct de acestea, vorbito tuia, participanţii la dez în acest an, municipiile,
ţiilor româno-libiene, a sti nel Moammer El Geddafi, orizonturi şi mai largi ra rii au subliniat rezultatele bateri au arătat că alături oraşele şi comunele jude
bune obţinute în anul tre
mei şi prieteniei dintre ţă au avut, în cursul după- porturilor de prietenie şi cut de industria mică, ca de sectorul de stat şi coo ţului să capete înfăţişarea
rile şi popoarele noastre, amiezii de vineri, un larg cooperare reciprocă, con re a obţinut o producţie peratist, trebuie să creas unor aşezări cu adevărat
serveşte cauzei păcii, des schimb de păreri privind lucrării fructuoase dintre suplimentară in valoare că şi contribuţia gospodă moderne', cu un înalt grad
tinderii şl înţelegerii in unele aspecte ale situaţiei România şi Libia pe plan. de 36 milioane Iei. Rezul riilor populaţiei care au de civilizaţie socialistă.
ternaţionale. internaţionale actuale. internaţional, în scopul tate satisfăcătoare au fost posibilităţi de a creşte mai Sesiunea a adoptat pla
creării unui climat de pa obţinute, de asemenea, în multe animale, de a culti nul de dezvoltare econo
ce, de largă colaborare şt domeniul activităţii co mico-socială In profil teri
D I N E U înţelegere internaţională. va legume şi de a contrac torial al judeţului Hune
merciale şi de prestări ta şi livra Ia fondul de
în încheierea ceremoniei, servicii. în gospodărirea stat cantităţi mai mari de doara, pianul de dezvolta
Preşedintele Republicii oficiale române şi libiene. cei doi conducători au pri şi înfrumuseţarea localită came, lapte, iegume, fruc re a agriculturii şi indus
Socialiste România, tova în timpul dineului, care mit defilarea gărzii de o- ţilor, acţiunile care au fost te şi alte produse agro- triei alimentare şi bugetul
răşul Nlcolae Ceauşescu, s-a desfăşurat într-o atmo noare. organizate au condus la alîmentare. în acest scop, local pe 1983, precum şi
a oferit, vineri, la Palatul sferă prietenească, pre în aplauzele celor pre ridicarea gradului de ur consiliile populare, depu celelalte programe supuse
Consiiiului de Stat, un di şedintele Republicii Socia zenţi, preşedintele Nicolae banizare a localităţilor, iar taţii, gospodarii fruntaşi dezbaterii.
neu oficial în onoarea
liste România, tovarăşul Ceauşescu şi colonelul prin muncă voluntar-pa- au datoria de a iniţia ac în încheierea lucrărilor
conducătorului Marii Revo Nicolae Ceauşescu, şi con Moammer El Geddafi au triotieă au fost realizate ţiuni temeinice şi de du sesiunii a luat cuvintul to
luţii de la 1 Septembrie al părăsit aeroportul, îndrep- lucrări în valoare de peste rată pentru sporirea efec varăşul Radu Bălan, prim-
Jamahiriei Arabe Libiene ducătorul Marii Revoluţii tîndu-se, într-o maşină es 470 milioane Iei. tivelor de animale şi pă secretar al Comitetului ju
Populare Socialiste, colo de la 1 Septembrie, colo cortată de. motociclişti, Sarcinile acestui an, re sări, pentru folosirea cu deţean H u n e d o a r a al
nel Moammer El Geddafi. nel Moammer El Geddafi, spre reşedinţa rezervată ieşite din planul de dez eficienţă a fiecărui petec P.C.R., preşedintele Comi
Au participat persoane au rostit toasturi. înalţilor oaspeţi libieni. voltare economico-socială de pămînt. tetului executiv al Consi
în profil teritorial, din ce- S-a subliniat, de aseme liului popular judeţean.
Manifestări peste fioiare erea cetăţeni,or
consacrate omagierii a 50 de ani (Urmară din pag. I) Aprovizionarea T popu acest fel peste 4 milioane indicaţiilor date de tova
laţiei cu mărfuri industria mc de apă potabilă. Nu răşul Nicolae Ceauşescu în
de activitate revoluţionară a gilor ţării, reuşind să dea le şi produse agroalimen- s-au luat. măsuri - ferme timpuL vizitei de lucru în
suplimentar economiei na tare, în semestrul doi al pentru ca marii consuma judeţul nostru în septem
tovarăşului Nicolae Ceauşescu ţionale 93,1 milioane kWh anului trecut s-a desfăşu tori industriali să-şi con brie anul trecut, consiliile
energie electrică, 21231 rat în condiţii bune, pe struiască surse proprii de populare trebuie să se mo
tone oţel pentru construc baza programului de auto apă. bilizeze mai mult, să mo
în diferite ţări ale lu le, a forţelor progresiste bilizeze la rîndul lor ce
autoaprovi-
gospodăria
In
locativă
şi
mii continuă manifestările de pretutindeni. ţii, 4183 tone brichete de conducere teritorială, asigu- s-au manifestat neajunsuri tăţenii pentru sporirea
zionare
cărbuni, 2 457 tone utila
consacrate omagierii a 50 je pentru siderurgie şi rîndu-se pentru fondul de cu consecinţe asupra con contribuţiei judeţului la a-
de ani de activitate revo ★ alte produse, livrînd tot consum cantităţi sporite fortului în apartamente. sigurarea şi dezvoltarea
luţionară a tovarăşului odată suplimentar la ex de produse faţă de perioa Salubrizarea localităţilor a bazei de materii prime şi
Nicolae Ceauşescu şi ani BRUXELLES 21 (Ager energetice a ţării, la rea
versării zilei sale de naş pres). — Cercul cultural port produse în valoare da anterioară. Aceasta a suferit din cauza lipsei de lizarea producţiilor plani
în
permis ca in anul 1982, în
de 160,2 milioane lei.
ritmicitate
evacuarea
tere, manifestări care re internaţional din Belgia şi judeţ, să se desfacă măr gunoiului menajer, dar şi ficate de cărbune, ener
liefează Interesul deosebit asociaţia culturală Beigia- în agricultura judeţului furi in valoare de aproa din lipsa de interes a u- gie electrică, oţeluri supe
faţă de personalitatea po România au organizat la s-au înregistrat rezultate pe 7 miliarde lei, ceea ce rioare, ciment, prefabrica
litică gîndirea preatoa- Bruxelles, împreună cu superioare celor din anul reprezintă o medie de nor cetăţeni şi unităţi so te şi alte produse. Un a-
re ale conducătorului ambasada română, o se precedent, atît în cultura cialiste pentru a se achi
ta de obligaţiile ce Ie re
partidului şi statului nos siune academică. vegetală cît şi în zooteh 12 800 lei pe locuitor. vin din legea gospodăririi port sporit — s-a subli
niat In dezbateri — tre
A fost evidenţiat, in a-
tru de numele căruia sînt Istoricul Jacques de Lau- nie. celasi timp, faptul că ac şi înfrumuseţării localită buie să-şi aducă, în aceas
legate toate marile reali nay, autorul lucrării în investiţii a fost rea tivitatea de soluţionare a ţilor. tă direcţie, industria mică.
zări ale poporului român „Nicolae Ceauşescu — o lizat un volum de lucrări propunerilor, sesizărilor şl Adunarea cetăţenilor din
din perioada de după Con luptă pentru dezarmare şi în valoare de peste 6 mi Activitatea de desfacere judeţ a constituit o nouă
desfăşu
gresul al IX-lea al parti pace“, a prezentat comu liarde Iei, fiind date în reclamaţiilor s-a prevederilor a mărfurilor a fosî umbri şi puternică manifestare a
tă în unele cazuri de ca
potrivit
rat
dului. nicarea „Portretul preşedin folosinţă importante obiec legale, reuşindu-se, prin renţe de comportament adeziunii depline a oame
telui Nicolae Ceauşescu". tive industriale, social- tre altele, să se rezolve, cu sau de lipsa simţului gos nilor muncii hunedoreni la
★ Evocînd personalitatea şe culturale, edilitar-gospodă- participarea cetăţenilor 733 podăresc Ia unii lucrători politica înţeleaptă a parti
SOFIA 21 (Agerpres). — fului statului român, vor reşti şi locuinţe. de propuneri privind rea comerciali, iar contribuţia dului şi statului nostru de
La Academia de Ştiinţe bitorul a evidenţiat iniţia A fost relevată, de ase lizarea unor lucrări de gospodăriilor populaţiei la edificare a societăţii so
Sociale şi Conducere So tivele curajoase întreprin menea, preocuparea per gospodărie comunală, edi autoaprovizionarea terito cialiste multilateral dez
cială de pe lingă C.C. al se de preşedintele Româ manentă a consiliilor popu litare, perfecţionarea unor rială nu s-a ridicat Ia înăl voltate in România, de
P.C. Bulgar a avut Ioc o niei pentru dezvoltarea lare pentru înfăptuirea cu activităţi în industrie, a- ţimea posibilităţilor. creştere necontenită a ni
adunare în cadrul căreia dialogului dintre state, re consecvenţă a programu gricultură, aprovizionarea Raportul şi participanţii velului de viaţă al între
ambasadorul român la lansarea cursului spre des lui de ridicare a nivelu populaţiei. la dezbateri au subliniat gului popor. în acelaşi
Sofia, Petre Duminică, a tindere, realizarea dezar lui de trai şi de ridicare Subliniind realizările că pentru înfăptuirea în timp, participanţii Ia adu
subliniat contribuţia hotă- mării şi consolidarea păcii. a calităţii vieţii populaţiei obţinute, atît raportul cit bune condiţii a prevederi nare şi-au exprimat hotă-
rîtoare a tovarăşului Jacques de Launay a dat judeţului. La zestrea edi- şi participanţii la dezba lor planului de dezvoltare rîrea fermă de a nu pre
Nicolae Ceauşescu Ia ela o înaltă apreciere poziţiei litar-gospodărească a loca teri au arătat, în spirit economico-socială in pro- cupeţi nici un efort pen
borarea şl înfăptuirea po adoptate de România în lităţilor judeţului s-au a- critic şi autocritic, că in fiL teritorial, a programu tru înfăptuirea hotărîrilor
liticii interne şi externe a problemele dezarmării/ în dăugat in anul 1982 lu domeniile analizate s-au lui de autoconducere şi Congresului al Xll-lea, ale
partidului şi statului nos legătură cu aceasta, vorbi crări noi în valoare de făcut simţite în anul tre a u U> a provizie nare teritoria Conferinţei Naţionale a
tru, activitatea sa neobo torul' a spus: „Noi sîntem peste 11 milioane lei, pre cut şi o serie de lipsuri lă pe anut 1983, cît şi a- partidului, a indicaţiilor
sită în slujba intereselor printre numeroşii prieteni cum şi dotări cu utilaje de şi neajunsuri. Astfel. în pticarea cu consecventă a şi orientărilor tovarăşului
poporului român, a cau ai României care aprobăm gospodărie comunală în investiţiile pentru gospo prevederilor legii privind Nicolae Ceauşescu — con
zei generale a socialismu această acţiune lucidă şi valoare de peste 30 mi dăria comunală nu s-au gospodărirea şi înfrumuse ducătorul iubit al poporu
lui şi păcii în lume, înal curajoasă a preşedintelui lioane lei. realizat lucrări in valoare ţarea localităţilor este ne lui nostru, personalitate
tul său exemplu de mun Nicolae Ceauşescu, căruia Fondul locativ nou con de circa 20 milioane iei. cesar să se acţioneze în proeminentă a lumii con
că şi creaţie, de dinamism îi urăm viaţă îndelunga struit, în număr de 4 416 Consiliiie populare, asocia viitor mai stăruitor pen temporane, pe care îl o-
şi pasiune revoluţionară, tă şî perseverenţă". în con apartamente, a fost pus ţiile de locatari, unităţile tru eliminarea lipsurilor şi magiază, în aceste zile, în
de patriot înflăcărat şi text, Jacques de Launay la dispoziţia oamenilor de gospodărie comunală neajunsurilor. treaga naţiune pentru îm
luptător consecvent pen a subliniat că „poporul ro muncii cu respectarea pre n-au dovedit suficient in in !u Fiii na orientări lor şi plinirea a 50 de ani de
tru unitatea şi solidarita mân poate să fie mîndru vederilor legale, a princi teres faţă de bona exploa indicaţiilor rezultate din activitate revoluţionară şi
tea mişcării comuniste şi că are un şef de stat clar piilor eticii şi echităţii so tare a instalaţiilor tehriico- documentele Conferinţei aniversarea zilei sale de
muncitoreşti internaţiona văzător". cialiste. cdilitare, pierzîndu-se în Naţionale a partidului, a naştere.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, îiberiu (strate (redactor şef). Lucio Eleno lictu, Gheorghe Pavel ('edocfo'-şef odfimct) Vastle Pâţcin, Nieoine tircob
Preţui abonamentelor: lunar - l* iei uimi— triat - lei, pe 8 luni —
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr. 35
Telefoane i 1127S, 11585. 12157 Telex! 72288 78 lei; anual — 156 let Taxa dp di~trrbutre .a d micUio — 6.50 .et binar
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac ta oficiile poştale, faeti rii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şl Instituţii