Page 71 - Drumul_socialismului_1983_01

tfj# DUMINICA, 23 IANUARIE 1983 paq. 3

CHEMARE LA ÎNTRECERE Unirea Princinaîeior Române —

’igiUME
ÎNTREPRINDEREA ELECTROCENTRALE DEVA eveniment maior în istoria patriei
MICĂ,
UARIE
l; pentru fn- către toate întreprinderile din ramura energiei electrice Milenii de-a rîndul, po­ revoluţia română din 1848,
1 seral porul român şi strămoşii prin marile sale idei şi
il familiei săi au luptat şi s-au jertfit idealuri s-a păstrat viabi­
♦patriei (Urmate din pag. 1) — realizarea în atelierele proprii a unor piese de pentru idealuri ce-şi au a- lă în conştiinţele români­
muzicii: schimb peste prevederile de plan, precum şi recondiţio- dînci temeiuri în realită­ lor de pretutindeni. Rod
ir a, partidul — reducerea numărului de opriri accidentale cu IO narea unor piese de schimb uzate în valoare de 1 mi­ ţile noastre: unitatea et­ al eforturilor şi voinţei
■Hui Ia sută faţă de anul 1982 şi eliminarea avariilor ; lion lei ; nică, lingvistică, culturală, maselor largi populare, U-
opiilor — funcţionarea fără avarii şi îmbunătăţirea conti­ — depăşirea sarcinilor de plan Ia recuperarea şi va­ obiceiurile comune, legă­ nirea Moldovei cu Ţara
iminical nuă a stării tehnice a instalaţiilor prin măsuri de pre­ lorificarea materialelor refolosibile cu 100 tone fier Românească, înfăptuită la
spre viitor venire şi efectuarea Ia timp a tuturor lucrărilor de în­ vechi, 2 tone cupru şi 15 tone cărămizi refractare ; turile economice între ţă­
României — treţinere. rile române, conservate 24 ianuarie 1859, însemna,
'/rancea — creşterea nivelului de pregătire tehnico-profesio- nealterat şi în permanen­ de fapt, realizarea ideii
seri 2. Reducerea consumului specific de combustibil pla­ nală a personalului muncitor prin cuprinderea la cursu­ ţă dezvoltate, cu toate vi­ „stăpînitoare" a acelui
;1 nificat cu 1 500 tone c.c. şi a consumului propriu tehno­ rile serale a unui număr de 1150 muncitori şi cadre cisitudinile istoriei. Toc­ timp, cum o - caracterizau
tovarăşului logic de energie electrică cu 5 milioane kWh prin : tehnico-economice. mai aceste realităţi au ge­ contemporanii şi cum o
Ceauşeseu, — îmbunătăţirea randamentelor de funcţionare a ca- sprijinea întregul popor
ie strălucită 3. îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale nerat o conştiinţă de neam român.
ltarea crea- zafnelor de abur şi turbinelor cu 0,5 la sută faţă de rea­ personalului muncitor prin : şi, mai pe urmă, o con­
teoriei revo- lizările anului 1982 ; Faţă de unanima voinţă
i — trecerea în termoficare a 2 turbine de 210 MW la — dotarea cu dispozitive şi mecanisme pentru redu­ ştiinţă naţională activă, de unitate, reprezentanţii
rată ţării, azi, C.T.E. Deva şi a unei turbine de 50 MW Ia C.T.E. Pa- cerea efortului fizic ; iar aceasta, la rîndul ei, a marilor puteri europene
— spectacol — reducerea noxelor prin eliminarea mai operativă stat la baza luptei pentru
B î $i muzică roşeni ; a neetanşeităţilor la sistemele de preparare a prafului au fost siliţi să recunoas­
v. : „iFlA — funcţionarea cu un număr redus, cu două pompe de cărbune ; neatîrnare şi unitate. că realitatea, anume că lo­
Unirii de circulaţie în perioada de iarnă, faţă de situaţia nor­ Independenţa recucerită cuitorii ţărilor române tot­
Itefănescu. — dotarea personalului nou încadrat în muncă cu de Mihai Viteazul şi uni­ deauna au constituit „un
'ară în ianua- mală în perioada de vară ; tatea realizată de acesta
itilnire cu o- — reducerea pierderilor de apă-abur din circuitul dulapuri vestiar ; singur popor“, potrivit a-
îreta şi bale- termic cu 0,5 Ia sută faţă de realizările anului 1982 ; — îmbunătăţirea calităţii meniurilor Ia cantina-res- au devenit idei călăuzitoa­ firmaţiilor adunărilor ad-
ene de nc- re şi Idealuri încurajatoa­
— evitarea funcţionării în gol a diverselor agregate taurant a întreprinderii ; hoc din principatele româ­
1. acţionate electric ; — rezolvarea în mal bune condiţii a problemelor de re peste vremuri. Forma­ ne. Concluzia firească şi
rea naţiunii române şl logică în faţa acestor ar­
— creşterea eficienţei generale a activităţii produc­ cazare a personalului.
IANUARIE transformarea conştiinţei gumente nu putea fi alta
tive prin : de neam în conştiinţă na­
Asumîndu-ne aceste angajamente de producţie, sîn- decît „Unirea, dorinţa u-
— creşterea productivităţii muncii cu 1,5 la sută în ţională au conferit un ca­
tem hotărîţi să facem totul pentru a Ie realiza şi chiar nanimă a românilor", pe
tn limba activitatea de reparaţii Ia agregatele energetice; racter necesar unităţii în­ care ar vrea „s-o vază cît
eri — reducerea cheltuielilor prevăzute în buget cu 1,5 depăşi, conştienţi că astfel vom contribui activ la pro­ tregii naţiuni române în mai curînd realizată în
i progranni- milioane Iei ; gresul continuu al patriei noastre. lupta sa pentru libertate faptă, precum este în cu­
socială şi naţională. getarea şi în inimile lor".
Lr CONSILIUL OAMENILOR MUNCII, Se înfăptuieşte, astfel, ac­
răscoală
Marea
condusă
flacăra u- de Horea, Cloşca şi Crişan,
COMITETUL DE PARTID, tul unirii nu ca un dar
pe tricolor cît şi revoluţia din 1821 al marilor puteri şi nici
spectacol au avut un puternic ecou prin vreo contribuţie a u-
zical-corcgra- COMITETUL SINDICATULUI, în toate provinciţle româ­
nor persoane. Unirea a
zarea — ba- COMITETUL U. T. C. neşti, tocmai datorită fap­ fost un act revoluţionar,
isului multi- tului că idealurile înscrise opera întregului popor ro­
1 României, în programul acestor miş­
(lin epoca mân animat de patriotism
cări ale maselor populare generos şi sincer, doritor
iumfător, eu corespundeau întru totul de a fi unit intr-o singu­
inc". Specta- P R O G R A M U L năzuinţelor întregului po­
ral-litcrar-co- ră ţară, independentă, su­
Partea I Universităţii politice şi de conducere Deva por român. verană. în acest sens, Ni­
Tendinţele de realizare
colae Bălcescu afirma î
iumfător, eu Anul I — grupele 1 şi 2, — grupa 2 — sala Biblio­ a marilor idealuri îmbracă
nc“. Spccla- luni, 24 ianuarie 1983, orele tecii judeţene. „Unitatea naţională fu vi­
:a!-literar-co- forme felurite, potrivit îm­
17, in sala mare a Comite­ Anul IV, grupele 1 şi 2, sarea iubită a voievozilor
’artca ş U-a. tului municipal de partid marţi, 25 ianuarie 1983, ore­ prejurărilor istorice con­ noştri cei viteji, a tuturor
Deva. le 17, in sala Cabinetului ju­ crete. Astfel, ele sînt pre­
Anul II, grupele 1 şi 2, deţean de partid. zente în mişcările sociale bărbaţilor noştri cei mari,
luni, 24 ianuarie 1983, orele In toţi anii de studiu se şi naţionale premergătoa­ cari întrupară în sine in­
17, în sala Cabinetului jude­ vor dezbate şi seminariza
ţean de partid. capitolele 1 şi II din Rapor­ re revoluţiei din 1848 şi, dividualitatea şi cugetarea
Anul III, marţi, 25 ianua­ tul prezentat de tovarăşul de asemenea, in rostirile poporului spre a o mani­
rie 1983, orele 17 : Nicolae Ceauşescu la Con­ festa lumii".
spaţiu (Pa­ — grupa 1 — sala mare a marilor patrioţi ai vremii.
ra şi inl’er- Comitetului municipal de ferinţa Naţională a P.C.R. Odată înfăptuită Unirea,
IIUNEDOA- partid Deva ; din 16—18 decembrie 1982. Problema unirii, autono­ independenţa şi-a găsit
a nebună miei şi independenţei se
zlan (Sidc- lăcaş în inimile poporului
>arce-te şi află la loc de cinste în român. El a cucerit-o, prin
dată (Arta) ; Protocolul de la Blaj din
(Constructo- Pentru pomicultori, iarna este un jertfele de pe cîmpiile de
ANI : Cinci 3/15 mai 1848, precum şi luptă în 1877, prin efortu­
Unirea); Fe- în programele revoluţiei rile şi sacrificiile întregu­
i Mare (7 anotimp de muncă intensă
L U P E N I : din Moldova şi Ţara Româ­ lui popor. La capătul u-
alâ (Cultu- Policlinica din oraşul Bi ad. nească. „Independenţa ad­ nui lung proces, avea să
N : Atenţie (Urmare din pag 1) precum şi la tratarea po­
11
Vultur (Lu- milor răzleţi sau din in­ ministrativă şi legislativă învingă dreptatea poporu­
EA : Aştep- şi „neamestecul" nici unei lui doritor să trăiască liber
(Minerul) ; bolilor, de mare importan­ cintele unităţilor.
Waterloo — ţă este aplicarea eu răs­ Pe lingă aplicarea trata­ puteri din afară este con­ şi independent, unit 'şi su­
uncitorcsc) ; pundere, corect şi la timp a mentelor chimice în com­ De ziua Unirii ţinutul primului punct din
ntrabandiştii veran, să-şi găsească îm­
aia (Retcza- tratamentelor. La măr, păr, baterea bolilor şi dăunăto­ • Colocvii de istorie. Ca­ de lectură a Bibliotecii ju­ Proclamaţia-program a re­ plinire — după cum s-a
: Non stop coacăze şi agriş sînt nece­ rilor, de mare eficacitate sa de cultură a sindicatelor deţene la o instructivă evo-- voluţionarilor munteni, iar
GURABAR- sare două tratamente. Sîm- sînt şi lucrările de răzuire din Petroşani, în colaborare care literară, desfăşurată exprimat atît de limpe­
cu ’ule buroasele se tratează, in cu Muzeul mineritului din sub genericul „Unirea Prin­ in „Prinţipiile" lor redac­ de t o v a r ă ş u l Nicolae
R A Ş V U a scoarţei pomilor bătrîni, localitate a organizat, la în­ cipatelor Române", susţinută tate la Braşov, revoluţio­
; Aii Bnbs general, o singură dată. tăierea ramui’ilor atacate treprinderea minieră Live- de prof. Maria Razba. Ceauşescu, secretarul ge­
i (Flacăra); Trebuie avut grijă să se de făinare, a lăstarilor la­ zeni, un colocviu de Istorie a Expoziţie de carte. Tot narii moldoveni susţin „ne-
Fiul muu- lucreze numai la tempe­ cu tema „24 Ianuarie 1859 in sala de lectură a Biblio­ neral al partidului, pre­
cultură) ; comi şi drajonilor, adu­ — moment de referinţă în tecii judeţene s-a deschis, atîrnarea administrativă şi şedintele României socia­
naţia Mah- raturi de peste zero grade narea şi arderea fructelor cartea de aur a patriei noas­ legislativă în toate cele
); BRAZI : Cclsius, iar soluţia să îm- mumifiate şi cuiburilor de tre". Colocviul s-a consti­ în cinstea aniversării a 124 liste — tot ce au dorit
ărturiseşte ; băieze întreaga coroană şi omizi. Nu trebuie scăpat tuit într-o vibrantă mani­ de ani de la Unirea Princi­ dinlăuntrul, fără amestec
Iubeşte şi festare patriotică. patelor Romăne, o intere­ a orice putere străină". strămoşii noştri şi tot ce
tltură) ; Si­ tulpină a pomilor. din vedere faptul eă în • Evocare literară. Tine­ santă şi bogată expoziţie de va înălţa de-a pururi pe
lul şarpelui S-a constatat că unii multe livezi există cuiburi rii din cadrul organizaţiei carte social-politică şi be­ Deşi înfrîntă prin uni­
. : Toate mi mecanizatori, în dorinţa de de şoareci ce trebuie com­ U.T.C. de la I.C.S. industrial letristică, intitulată sugestiv: fiii şi nepoţii noştri.
ai mie (Lu- a realiza tratamentul la bătute cu momeli eu fos- Deva au participat în sala „Mărturii despre unire". rea forţelor represive ex­
il: Yankeii terne, ţariste şi otomane, Dr. MIRCEA VALEA
(Minerul). un număr mare de pomi fură de zinc.
în timp scurt, lucrează cu Pentru sporirea produc­
viteză mare, astfel că so­ ţiei de fructe şi obţinerea oameni netrecuţi prin cine
luţia nu îmbracă bine po­ unor produse de calitate
VCQLEj Timp prezent în oraşul Paliei ştie ce şcoli. Meditînd mai
etAifiiiufflga mii, rămînînd zone netra­ se impune să nu rămînă profund la aceasta ajun­
tate la îmbinarea ramuri­ nici un pom la care să nu gem de fapt la adevărul
lor sau în crăpăturile fie aplicate tratamente şi (Urmare din pag. 1) - In cei 18 ani ai^celei Oraşul Paliei, oraşul pri­ că, în tot acest timp în ca­
ianuarie) scoarţei, tocmai acolo unde lucrări de îngrijire. Con­ mai fertile epoci în dez­ mei traduceri în dulce limbă re societatea, prin grija
iernează mulţi dăunători. siliile populare, specialiş­ 6 500 in 1965 la peste voltarea României socialis­ românească s-a împărtăşit
„Arta", o- partidului, a creat culturii
Orchestra Pentru tratamente se re­ tii din unităţi, toţi pomi- 13 000 în 1982, multe alte­ te, întreprinderea noastră a cu sete din tot ceea ce au o bază materială sigură,
•monicii de comandă, in livezile orga­ cultorii sînt chemaţi să le întâresc spusele prima­ cunoscut un proces conti­ creat aceşti 18 ani de eră
nj-Napoca : nizate, produsele DibutBx urmărească starea pomi­ nuu de dezvoltare şi mo­ solidă, a eliberat omul de
:c de la rului. Ele s-au împlinit în nouă pe tărîmul culturii. o seamă de servituţi, s-a
25, în doză de unu la sută, lor şi împrejmuirilor live­ condiţiile cind în fruntea dernizare a producţiei de Despre această coordona^ produs o largă democrati­
Cerna şi Carbetox 37, în doză de 1 zilor, să organizeze buna poporului, cu depline res­ mase plastice, de poliure- tă a adevărului socialist al zare a culturii, .beneficiul
iblul aiTis- la sută, sau Polisulfură desfăşurare a lucrărilor de ponsabilităţi faţă de desti­ tan, în care deţinem pri­ Orăştiei avea să ne vor­
„Haţegana" de bariu, în doză de 6 la întreţinere şi fertilizare, ei răsfrîngîndu-se asupra
irezmtă un nele acestuia se află de a- matul pe ţară, a celei ae bească sculptorul Nicolae celor mai largi categorii
d de mu- sută, ultimele două pro­ asigurînd astfel obţinerea proape patru decenii Parti­ oxizi. Mai mult de 1500 Adam, un împătimit îndră­ de oameni. Aceasta nu nu­
De la noi. duse putînd fi folosite şl unor producţii sporite de dul Comunist Român, partid de locuitori ai Orăştiei au gostit din oraşul său. mai la Orăştie ci în toată
în gospodăriile personale, fructe. cu al cărui ţel nobil, tova­ avut astfel asigurat un loc — Umblînd mult cu pre­ ţara.
tuarie) răşul Nicolae Ceauşescu de muncă în întreprindere. ocupările mele artistice în Optsprezece ani de epo­
s-a identificat aşa cum s-a Mulţumirile lor adresate mediile muncitoreşti am a- că fertilă în oraşul Paliei.
„Artă", o- P O M I C U L T O R I ! identificat cu marile idea­ conducătorului iubit şi sti­ vut plăcuta surpriză să Optsprezece ani in care
de stat de luri ale poporului nostru. mat al partidului şi statu­
.Revista la Participaţi cu toţii la efectuarea lucrări­ în cuvinte simple dar pli­ lui nostru pornesc de la particip într-o secţie a în­ conturul de lumină al ima­
ginilor ei, al realităţilor el
treprinderii mecanice la o
i(cg. Or- lor de sezon în livezi — la fertilizări, tăieri, ne de căldură umană, aceste realităţi. Acestora discuţie de-a dreptul ele­ s-a profilat tot mai mult.
1 a Filar- maistrul Ion Susan, de la le alătur pe ale mele ca vată despre literatură şi Ctitoria socialistă în Orăş­
din Cluj- stropiri şi îngrijiri, astfel asigurînd baze trai­
u cin tec întreprinderea chimică spu­ şi urarea de sănătate şi cultură în general. M au tie se află la ora deplinei
nice producţiei de fructe din acest an. nea : viaţă îndelungată. uimit cunoştinţele acelor sale afirmări.