Page 94 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 94
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului - program concret
de muncă şi luptă pentru progresul neîntrerupt al patriei Dl
30
8.00 Consu
calaui
„Vom extrage mai mult cărbune pentru ţară" 8.30 Alina.’
9.00 De * v
9.30 Bucur"
Bilanţul activităţii mun nului, dar şi deficienţele nerul Terente Loliş, de la rile do pregătiri în stratul 10.00 Viaţa
cii pe anul 1982 la mina de natură organizatorică şi sectorul II. „Cu toate că I, orizontul 285 m, inten 11,45 Lume,
te pir
Ţebea, efectuat cu prile disciplinară manifestate în n-a fost deloc uşor, în a- sificarea activităţii în ca soclul
jul adunării generale a deosebi în trimestrul III, nul care a trecut noi ne-am riera de la Ţebea. Ilie VI- 13.00 Telex
oamenilor muncii, a evi în activitatea minerilor. depăşit randamentele pe şa, Andrei Abrudean, Ioan 13.05 Albun
denţiat că producţia de Vorbitorii, la rîndul lor, au post cu 20 kg cărbune. Eu Venicu Cean au arătat că Din
muzic
cărbune extras a fost mai arătat că în acest an con propun, acolo unde este este necesar să se acorde popul;
mare faţă de anul ante siliul oamenilor muncii, posibil, să deschidem noi o atenţie sporită calificării mate,
rior cu circa 6 000 tone. Cu forţei de muncă, comple lural-
taje, 1
toate acestea, realizările ADUNÂRILE generale ale oamenilor tării posturilor în abataje, re, sp.
obţinute s-au situat sub MUNCII — EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI respectării disciplinei, a ră nu
cele planificate. NOASTRE SOCIALISTE, programului de lucru, e- 18.40 Micul
Participanţii la acest fo fectuării unor revizii şi cei m
rum al democraţiei mun A AUTOCONDUCERII MUNCITOREŞTI reparaţii de calitate. De 19.00 Teleju
citoreşti au analizat, în spi asemenea, ei au subliniat 19.20 Călăto
mea
rit critic şi autocritic, cu comitetele de partid şi de abataje, să dăm cărbune necesitatea ca fiecare mi 19.40 Cin tar
temeinicie şi răspundere sindicat, toţi factorii de mai mult, pentru că putem ner să fie un bun gospo Specta
activitatea productivă, o- răspundere ai minei trebuie face asta" — preciza mi dar, să fie mai eficient în zical-c
prindu-se mai ales asupra să ia măsuri în scopul în nerul Ştefan Prodan. „Am tot ceea ce întreprinde. 2^,20 Telecii
lipsurilor şi neajunsurilor tăririi disciplinei de pro început bine anul ; extra Măsurile stabilite, propu IVI ari
musaf:
care au influenţat negativ ducţie, reducerii absenţelor gem cărbune peste preve nerile concrete ale celor 22.05 Screm
producţia de cărbune a nemotivate, aprovizionării deri. Deci se poate. Trebuie care au luat cuvîntul vi 22.20 Teleju
minei. Tonul dezbaterilor corespunzătoare a abataje să menţinem în continua zează în mod direct reali
a fost dat chiar de darea lor cu lemn de mină şi al re o disciplină fermă" — zarea ritmică a planului, LUNI, :
de seamă, prezentată de te materiale, creării condi arăta Gheorghe Josan. creşterea randamentelor de 15.00 Telex
inginerul Viorel Sirea, di ţiilor optime îndeplinirii Au fost abordate, de a- extracţie, precum şi îmbu 15.05 Emisiu
rectorul minei, care a o- ritmice a sarcinilor fizice semenea, probleme privind nătăţirea condiţiilor de maghi;
glindit principial eforturi de plan. „Sîntem hotărîţi îmbunătăţirea calităţii căr muncă şi viaţă ale mine 17.50 100.1 d.
le depuse în abataje, la să scoatem mai mult căr bunelui extras şi livrat, rilor. Spiritul angajant a 20.00 Telcjui
alte locuri de muncă din bune, să ne facem zilnic punerea în evidenţă a noi caracterizat lucrările adu 20,15 Actuali
subteran şi de la suprafa planul, să nu mai rămînem zone de exploatare, acce nării generale pe tot par 20.20 Orizon
ţă pentru realizarea pla restanţieri" — spunea mi lerarea ritmurilor la lucră- cursul ei. Conştienţi de ţific
importanţa activităţii lor, 20.50 Roman
minerii de la Ţebea s-au cherii“
angajat să-şi depăşească 21,30 Tezaur
Onorarea exemplară a saranior la expert planul, pe acest an, la pro 22.00 Telcjui
ducţia netă cu 500 000 lei,
la cărbune extras cu 500
(Urmare din pag. 1) — Am contractat necesa „Avem tot interesul să rea tone, la lucrările de pre
rul de materii prime pe în lizăm produse de calitate, gătiri cu 100 ml, să obţi
rit cu consecvenţă aplica tregul an, iar pentru pri relata lînăra Doina An- nă realizări bune la cei Aspect din strungăria de cilindri dc la C.S. Hunedoara.
rea în producţie a acestor mul trimestru o avem de driesei. Exploatînd raţio lalţi indicatori. BUCUREŞ
măsuri şi acum ele dau ja în fabrică. Şi nu numai nal maşina de injecţie şi Foto: VIRGIL ONOIU de ştiri; 6,(J
rezultate bune". „Mergem materia primă nouă, ci şi eliminind timpii neproduc LIVIU BRAICA mineţii; 7,00
00 de mini
in continuare pe speciali resursele secundare (nave tivi din munca noastră, ne programul s
zarea produselor pe care le te, butoaie, canistre, bidoa depăşim zilnic planul, be toate penlri
exportăm, pe ridicarea ni ne, alte resturi din mate neficiarii primesc la timp NUMAI OŢEL diojurnal;
velului lor de competitivi riale plastice) pe care noi produsele, iar noi cîştigăm •i Importante succese în întrecerea socialistă DE CALITATE folclorice; 1
lă; 14,30 Vi
tate. De aceea, partenerii le măcinării şi le reintro bine, după cantitatea şi rului româi
externi ni le solicită tot ducem în circuitul produc calitatea muncii". | I-'ONXA PESTE PREVEDERI zică de pre
La cea de-a doua oţe
mai mult — aprecia Gheor tiv. Pc această bază, în Referindu-se la grija deo Colectivul dc muncă de trilor de funcţionare ai lărie electrică a Combi Clubul arte!
tin de ştiri
ghe Munteanu, şeful ser 1982 am refolosit mai mult sebită pe care colectivul la furnalul nr. 1 al Com furnalului, asigurării a- llune : i sonor; 17,0(
viciului desfacere-export- de 600 tone de materiale uzinei de mase plastice o binatului siderurgic „Vic sistenţei tehnice pe toa natului siderurgic nul femeile
se
doara
înregistrează
transport. în acest an pro plastice în procesul de pro acordă activităţii de export, toria" Călan, mobilizat te schimburile şi locurile un spor de producţie de tisment folc
ducem şi livrăm o serie ducţie. Avem deci toate realizării ritmice a planu- , exemplar pentru a tra de muncă, executării re le. tin de şti
18
citate;
de repere pentru aparate condiţiile să ne îndeplinim lui, calităţii produselor şi duce în fapte hotărîrile viziilor şi reparaţiilor de peste 700 tone oţel. De pentru toţi;
întreaga
remarcat
că
de uz gospodăresc în R.D. şi să ne depăşim şi în a- livrării lor operative către înaltului forum comunist, calitate şi la termenele producţie elaborată supli nai; 20,15 C
Germană, fitinguri din cest an .sarcinile dc plan beneficiari, şeful acestei preţioasele indicaţii ale planificate, creşterii pro mentar sarcinilor de plan confesiuni;
melodiilor ;
P.V.C. pentru instalaţii e- la export. uzine, Ioan Socaciu, arăta : secretarului general al ductivităţii muncii şi a- are Ia bază numai oţel nări; 22,0
lectrice în U.R.S.S., oxizi împreună cu Valentin — Am început, într-ade- partidului, a căutat să-şi provizionării ritmice cu 22,10 Pane
de calitate — oţel car
do fier în Grecia şi Iran. Crueeru,' şeful secţiei ma văr, bine producţia pentru îndeplinească în fiecare materii prime de bună bon, 22,30 Muz
Pînă acum am realizat pro se plastice-ambalaje, am export, dar nu lucrăm în zi şi chiar să-şi depăşeas calitate. oţel pentru asam 23,30—5,00 IN
cal nocturn
duse de export în valoare urmărit activitatea de pro că la nivelul posibilităţilor că Sarcinile de plan Ia blări, oţel aliat. Sporul
a- înregistrat la această da
realizatorii
Printre
ne peste patru milioane ducţie de aici. „La această noastre. Se mal perfectea producţia fizică. cestor sporuri de produc tă constituie o garanţie
lei". oră executăm repere pen ză încă uncie formalităţi Dacă de la începutul a- că pină la finele lunii
în legătură cu asigurarea tru roboţi de bucătărie so contractuale, urmînd ca nului se înregistrează un ţie se află primul furna- ianuarie colectivul do o
bazei de materii prime ne licitate în R.D. Germană, din februarie să producem spor de 250 tone fontă, list Ioan Stănilolu, tur ţelari, din care fac parte
cesare desfăşurării produc ne-a spus interlocutorul. mai din plin. Avem condi acest lucru se datorează nătorul fontă Ioan Barb şi prim-topilorii Petru DEVA: Se
ţiei, tovarăşul Gheorghe Facem produse de calita ţii, mai pregătim unele în primul rînd urmăririi şi şeful echipei de lăcă Brăneţ, Petre Bencliea, Universiada
Vaier, directorul întreprin te, care sînt trimise ope maşini, scule şi matriţe, cu competenţă a parame tuşi Ioan Bon tea. Romuius Lung, Ioan Lup- NEDOARA :
Calc
căra);
derii, ne-a declarat : rativ către beneficiari". dispunem de materia pri şan, maiştrii oţelari Ni riseşte (Sid
mă necesară, îneît ne vom ACŢIUNI DE MUNCA PATRIOTICA colae Avramcscu, Con nul meu ve
achita cu cinste de sarci producţiei, reuşind ca în stantin Mazilu şi Ilie I’Io- -Mile I-II (.
^erge
nile de plan la export. Tinerii din cadrul or rea, muncind exemplar, structorul) mai ;
a
comunale
Ceea ce ne preocupă în ganizaţiei Băiţa, însufleţiţi cinstea conferinţei comu vor rotunji la 1000 tone Ultimul
U.T.C.
cel mai înalt grad este să de îndemnurile adresate nale care a avut loc re plusurile de producţie. rea) ; Cur:
înde
raporteze
cent
să
realizăm produsele noastre de secretarul general al plinirea şi chiar depăşi Argumentele pentru rea Noiembrie) ;
durea
nebu
de calitate superioară şi să lizarea acestei cantităţi VULCAN: F
creştem continuu eficienţa p a r t i d u I ui, tovarăşul rea cu 5 Ia sută a planu sînt creşterea productivi Mare (Luc
producţiei, prin reducerea Nicolae Ceauşescu, prie lui economic. Pină Ia fi NEA : A ten
\ tenul drag al tuturor ti nele acestui an, uteciştii tăţii muncii, îmbunătăţi Vultur (INlin
consumurilor de materie
nerilor revoluţionari din din Băiţa şi-au propus să rea regimurilor electrice SA: Un on
primă, energie electrică şi tor (Munc
România socialistă, de a organizeze alte acţiuni în ale cuptoarelor, materii CÂNI : Aşt
combustibili, prin concepe munci şi învăţa neconte vederea colectării a 25 to le prime şi materialele (Retezatul);
rea şi folosirea unor ma ne fier vechi, a 2 500 sti de bună calitate şi, bine bandiştii di
nit, de a contribui cu
roş
triţe care să ducă la pro toate forţele lor la pro cle, 1100 borcane, 1 000 înţeles, munca plină de (Steaua Jandai
ZA:
ductivitate ridicată. De alt kg maculatură, 2 000 kg dăruire a tuturor celor reştrii (Mim
gresul patriei noastre, au
fel, în aceste direcţii, sar plante medicinale şi 3 000 din secţie pentru a trans Provocarea
tria) ; GEO.
cinile care ne revin din organizat din primele zi kg fructe de pădure. (PA- pune în viaţă indicaţiile tinaţia M
hotărîrile Conferinţei Na le ale acestui an, mai VEL I,AZA, instructor al secretarului general al sa de culţi
multe acţiuni de muncă Comitetului judeţean llu- partidului, t o v a r ă ş u l Trei oamen:
ţionale a partidului sînt ci a) ; BRAZ
clare şi ne vom strădui să patriotică şi în sprijinul doara al U.T.C.) Nicolae Ceauşescu. Ursa Mare
le materializăm exemplar. plozi a (Cas
STMERTA :
de Vultur (
Calculatorul
fu toate fermele de animale — mobilizare activă (Lumina);
timh'vn/ni (
(Urmare din pag. 1) hrănite cum trebuie. Opera se în realizarea planului Angelica Boandea, Dafina
torul însămînţător Petru de producţie din prima lu Lazăr, Maria Toader şi !VM
Bondea face notă discor nă a anului 1983. Livrările alţii.
Ilenţ, şefa fermei de la dantă cu ceilalţi lucrători la fondul de stat s-au o- Activitatea în fermă este Timpul
C.A.P. Bretea Mureşană — din fermă. în ziua de 28 bine organizată şi se des ziua de 30
îndeplinim planul.-. la pro ianuarie, cînd am între norat integral — ne-a in făşoară în ordine şi disci Vremea se
bit de cald
ducţia de lapte şi la viţei. prins raidul, deşi trecuse format Dimitrie Iorchici, plină. Vitele au asigurată mai mult n
Ne onorăm integral obliga de ora 16, el nu venise directorul unităţii. Se li hrană corespunzătoare. Nu precipitaţii
formă de i
ţiile la fondul de stat. încă la program. Nu se ţi vrează zilnic peste 400 1 de pl jie.
Aici, aşa-cum ne-am con ne de treabă — ne-au spus lapte şi producţia este în treţurile se toacă şi se pre modest ci
vins la faţa locului, vacile tovarăşii din conducerea cieştere. Au fost realizate pară conform reţetelor 'sta locale do n
au fost lotizate, se hrănesc cooperativei. efectivele planificate şi s-a bilite prin normativele de din sud şi
diferenţiat pe bază de ra PRIMA LUNA — furajare. Succesele din ia tu rile minir
prinse între
ţii. Toate vitele au o stare depăşit planul la viţei. în nuarie vor fi amplificate
Fabrica de lupte Deva, Laboratorul de recepţie calitati PRIMELE SUCCESE de. iar *cel(
vă a materiei prime. In foto: laboranta Irina Zamfirescu fiziologică bună, fapt ce La complexul zootehnic tre fruntaşii complexului şi consolidate în lunile ur 9 şi 14 grn
execută o analiză de aciditate a laptelui. denotă că sînt îngrijite şi Ilia s-au înregistrat succe se află Maria Lezenciuc, mătoare.