Page 96 - Drumul_socialismului_1983_01
P. 96
paq. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 844 9 DUMINICA, 30 IANUARIE 1983
Tovarăşul Hicoiaa Ceauşascu
a participat la Consfătuiraa
CIUDAD DE MEXICO Manifestări consacrate omagierii basada română, o aduna
de lucru cu cadre de conducere, 29 (Agerpres). — La amba re festivă la Liege. personalita
sada ţării noastre din Ciu-
v
E
o
d
î n
c
dad de Mexico a avut loc a 50 de ani de activitate
tea preşedintelui Nicolae
specialişti şi muncitori o întîlnire prietenească, în revoluţionară a tovarăşului Ceauşescu, secretara filia
participanţi
cadrul
căreia
asociaţiei,
lor le-au fost prezentate lei regionale a Bout-guig-
Mărie
Jeanne
in industria extractivă realizările României din Nicolae Ceauşescu~ non, a evidenţiat contribu
ultimii 18 ani, de cînd la
conducerea partidului şi litice mexicane, deputaţi, culturală, în cadrul căreia ţia hotărîtoare a şefului
(Urmate din pag 1) losite în acest sector in oameni de afaceri şi de au fost prezentate o expo statului român la elabora
dustrial. statului se află tovarăşul ziţie de carte românească, rea şi înfăptuirea politicii
scopul folosirii cît mai de Participanţii la consfă Nicolae Ceauşescu. A fost cultură, ziarişti. cuprinzînd la loc de frun
în cuvîntul rostit cu a-
pline? a capacităţilor de tuire s-au angajat, în nu organizată, de asemenea, o cest prilej, Jose Saldana a te operele tovarăşului interne şi internaţionale a
ţării,
producţie, utilajelor şi in mele comuniştilor, al tu expoziţie de carte, cuprin- evocat momente din via Nicolae Ceauşescu, o expo realizarea iniţiativele pentru
şi
dezarmării
zînd, la loc de cinste, ope
stalaţiilor, realizării sarci turor lucrătorilor din in rele tovarăşului Nicolae ţa şi activitatea revoluţio ziţie de fotografii, cu as consolidarea păcii în lume.
nilor sporite de plan pe dustria minieră, să înde nară a tovarăşului Nicolae
anii 1983—1985, asigurării plinească exemplar planul Ceauşescu. Ceauşescu, succesele obţi pecte din activitatea şi Ambasadorul României
unor condiţii mai bune de pe acest an şi pe întregul La manifestare au parti nute de ţara noastră în munca preşedintelui Româ în Belgia, Iulian Văcărel,
refacere a forţei de mun cincinal, aducîndu-şi o con cipat Jorge Cruicskhank, ultimii 18 ani. Au fost evi niei, precum şi un pro în comunicarea „Principa
că. In acelaşi timp, pentru tribuţie sporită, pe măsu secretar general al Parti denţiate meritele deosebi gram muzical. lele coordonate ale politicii
cointeresarea, într-o mai ra cerinţelor, la dezvolta dului Popular Socialist te ale preşedintelui Nicolae în acest cadru, au fost externe a României", a pre
largă măsură, a întregului rea bazei- energetice şl de Mexican, deputat; Rafael Ceauşescu în elaborarea şi subliniate contribuţia ho- zentat opţiunile fundamen
personal muncitor din in materii prime a ţării, la Aguilar Talamantes, pre promovarea politicii exter tărîtoare a tovarăşului tale ale politicii externe
dustria minieră, pentru în continua înflorire a patriei şedintele Partidului Socia ne de pace, destindere şi Nicolae Ceauşescu la elabo promovate de ţara noas
deplinirea şi depăşirea pla noastre socialiste. list al Oamenilor Muncii bună înţelegere între po rarea şi înfăptuirea politi
nului la producţia fizică, In încheierea lucrărilor din Mexic ; Pedro Etienne poare a României. Vorbi cii interne şi externe a tră, iniţiativele preşedin
s-a subliniat necesitatea consfătuirii a luat cu- Llano, secretar general partidului şi statului nos telui Nicolae Ceauşescu
introducerii şi generalizării vîntul tovarăşul NICOLAE al Partidului Socialist al' torul s-a referit pe larg tru, activitatea sa neobo pentru soluţionarea proble
acordului global, la nivelul CEAUŞESCU, secretar ge Oamenilor Muncii din la importanţa propuneri sită în slujba intereselor melor privind dezarmarea,
sectoarelor şi unităţilor mi neral al Partidului Comu Mexic; Rogne Gonzales lor de întărire a păcii şi poporului român, a cauzei
securităţii
făcu
mondiale
niere. nist Român, preşedintele Salazar, adjunct al minis te de tovarăşul Nicolae socialismului şi păcii în destinderea şi cooperarea
A fost accentuată, tot Republicii Socialiste Româ trului de externe; Jose Sal- Ceauşescu la Conferinţa lume, înaltul său exemplu în Europa şi în întreaga
odată, însemnătatea asigu nia. dana, vicepreşedinte al A- Naţională a partidului. de muncă şi creaţie revo lume, edificarea noii or
rării şi folosirii raţionale Cuvîntarea tovarăşului sociaţiei de prietenie Me luţionară. dini economice internaţio
a forţei de muncă necesa Nicolae Ceauşescu a fost xic—România, preşedintele •k 'k nale, stingerea focarelor
re industriei extractive mi urmărită cu viu interes, comitetului mexican „Oa STOCKHOLM 29 (Ager BRUXELLES 29 (Ager
niere, precum şi a pregă cu profundă satisfacţie şi menii de ştiinţă şi pacea", pres). — La Ambasada pres). — Asociaţia cultura de tensiune pe calea nego
tirii acesteia în raport cu deplină aprobare de par precum şi alţi membri ai României din Stockholm a lă Belgia—România a or cierilor, făurirea unei păci
gradul înalt al tehnicii fo ticipanţii la consfătuire. conducerilor partidelor po fost organizată o seară ganizat, împreună cu am durabile.
au fost evocate relaţiile de nou creată de preşedinte riul britanic, la care au tatea imperioasă de a se Salvadorului. Postul de ra
colaborare dintre cele două general al Partidului Repu luat parte zeci de mii de găsi o soluţie cuprinzătoa dio al insurgenţilor a men
ţări, exprimîndu-se dorinţa blican. persoane. re problemei Orientului Mij ţionat că, de la declanşa
de a le diversifica şi dez lociu, care să permită tu rea ofensivei actuale la 8
volta in diverse domenii de Ijîj] LONDRA. - Partici ffl WASHINGTON. - Pre turor statelor din regiune ianuarie, este a zecea lo
ij HAVANA. - După activitate. panţii ia demonstraţiile de şedintele Egiptului, Hosni să trăiască în pace, conco calitate asupra căreia deta
cum transmite agenţia bul protest di. estul Angliei Mubarak, a efectuat o vi mitent cu satisfacerea drep şamentele F.M.L.N. dobîn-
gară de ştiri BTA, Fidel d WASHINGTON. - Co împotriva amplasării de ra zită oficială în Statele Uni turilor legitime ale poporu
Casiro, prim-secretar a! mitetul Naţional al Parti chete nucleare ale forţelor te, în cursul căreia a avut lui palestinian. desc controlul. De aseme
C.C. al P.C. din Cuba, dului Republican din Sta NATO pe teritoriu! britanic convorbiri cu preşedintele nea, relatează agenţia
preşedintele Consiliului de tele Unite a adoptat în u- au anunţat că vor forma un Ronald Reagan, cu secreta 0 SAN SALVADOR. - France Presse, „Radio Ven-
Stat şi preşedintele Consi nanimitate o rezoluţie prin cordon de trupuri umane, „Radio Venceremos", pos ceremos" a arătat că insur
care îi desemnează pe pre rul de stat George Shultz genţii continuau să-şi exer
liului de Miniştri ale Repu lung de 23 km, în jurul ba şi cu alte oficialităţi ame tul de radio al Frontului
blicii Cuba, a primit dele şedintele Ronald Reagan zei militare aeriene ameri ricane. Farabundo Marti pentru cite controlul asupra loca
gaţia parlamentară bulgară şi pe vicepreşedintele cane de la Greenham Com- Eliberare n a ţ i o n a l ă lităţii San Francisco Javier,
condusă de Stanlto Todo- George Bush drept candi mon. Agenţia AP reamin intr-o conferinţă de pre (F.M.L.N.), a anunţat că învecinată cu San Augus
daţi la funcţiile respective teşte că, în ultimele două să organizată după convor detaşamente de insurgenţi
rov, membru a! Biroului Po tin.
litic al C.C. al P.C.B., pre în campania prezidenţială luni, în jurul acestei baze birile dintre Ronald Rea salvadorieni au preluat con
de anul viitor. militare au avut loc vigu gan şi Hosni Mubarak, trolul asupra localităţii San
şedintele Adunării Populare Comitetul Naţional l-a roase manifestaţii de pa preşedintele S.U.A. a rela Augustin, din partea cen
a R.P. Bulgaria. In cadrul ales pe senatorul Paul ce, împotriva amplasării de trală a departamentului
t | tat că, în cadrul întrevede
cnre a avu oc Laxalt (Nevada) în funcţia rachete nucleare pe terito rii, a fost evocată necesi Usulutan, situat în sud-estul
„J
DECOR HIBERNAL Neam de la -ţară... — ...venit
de
la
9)
Sloiuri
de
;
mare
DUminiCAL* 2) Mare de zăpadă (pl.) — schiori ; 10) Sloiuri de ghea
gheaţă (fig.) — Cei mai buni
ORIZONTAL, : 1) Ingnuţaţi !;
Despuiat In plină iarnă, stă ţă (fig.) — Fiecare cu iarna
pe malul apel ; 3) DIrdăleli de Iul ; 11) Sloiuri de gheaţă plu
ALIMENTAŢIA tr-un ritm atit de susţinut, unei anchete pentru stabili frig ; 4) La revedere ! — Te titoare — îngheţată. IERI, LA ISTANIÎUL
VEGETALA incit problemele transportu rea competenţei profesiona primeşte cu căldură — O lu DICŢIONAR : NEU, CIE, NAT.
nă ceva mai caldă ; 5) Ver-
lui de călători nu mai pot
Este cunoscut faptul că a- le a judecătorului Francis de-n miezul iernii... — ...la VASILE MOLODEJ
ii rezolvate doar prin extin acelaşi nivel cu schiorii; 6) Turcia — România 1-1
limentaţia bogată in fibre Raddiite. Ce a determinat
derea celui de la suprafaţă. această măsură ? Jude Provocatoare de avalanşe —
vegetale are efecte pozitive Trebuie spus că Ula se în Sloi de ghşaţă (fig.) ; 7) Lo DE-ALE ŞAHULUI ISTANBUL 29 (Agerpres).
asupra organismului ome tinde pe direcţia nord-sud, cătorul Radditfe - pre calitate japoneză în insula ■ Pionul de pe linia a 7-a : - Pe stadionul „Aii Sami
nesc, pe care îl apără de pe malul rîului Belaia, pe o cizează agenţia UPI — a Honshu — Cu veşnice zăpezi La un pas de fericire sau... Yen“ din Istanbul, in pre
(tem.) ; 8) Scoase din crose !
„in travesti".
anumite boli. Fibrele vegeta distanţă de peste 60 km. exercitat vreme îndelunga — Vine iarna cu frig — Pe • Mat : Predarea armelor zenţa a peste 20 000 de spec
le nu au nici o valoare e- S-a aprobat schema de tă o adevărată teroare asu pistă I ; 9) Dezgheţată — „Pa la spartul tîrgului. tatori, s-a disputat simbătă
nergetică, organismul uman pra soţiei sale, acuzînd-o că tinoar" ad-hoo Iarna in Re • Bineţe : O tură tu, o tură meciul internaţional amice'
principiu a viitorului metrou, eu.
neputind să le digere, dar elaborată de specialişti din „este posedată de diavol". tezat ; 10) In sloi ! — Nu prea o Partida : Colosală desfă de fotbal dintre selecţiona
ade
iarnă
unele dintre ele sînt foarte cele mai rpari oraşe ale Pentru a exorciza „răul", el ştie cum arată o pentru „Iar şurare de forţe pentru un sin tele Turciei şi României. Par
—
vărată
Decor
folositoare, deoarece ajută U.R.S.S. - Moscova şi Lenin îi administra bătaie după na pe uliţă" ; 11) Răsuflarea gur punct. tida inaugurală a sezonului
•
Remiza : Două steaguri
h eliminarea surplusului de grad. Acolo au apărut pri bătaie bietei femei, pină cînd gerului — A merge pe gheaţă. albe deasupra unul cap ple internaţional - pentru ambe
l)
iaharuri şi grăsimi. Ele se mele metrouri sovietice şi s-a aceasta a cerut divorţul. Me 2) VERTICAL : pe îngheţare de ; cat, sau armistiţiul cu bucu le echipe - s-a încheiat cu
Combinată
pirtlile
găsesc în cantităţi mori in acumulat o experienţă bo dicii care au depus mărturie schi (pl.)... — ...aleargă pe rie intr-o tabără şi mîhnlre scorul de 1—1 (1-1), rezultat
fructe, legume, tărîfe şi, mai gată in privinţa proiectării la proces, au afirmat că zăpadă ; 3) Companie (abr.) în alta. echitabil, jocul fiind echili
Rooada : O mutare din
•
ales, in piinea neagră, care lor. judecătorul Radclilie a fost — Vin şl cu zăpadă ; 4) Stă două mutări, sau multă ma brat in majoritatea timpului.
ar trebui să deţină un loc JUSTIŢIE declarat de specialişti ca pe schiuri — Trage la roată ; nevră pentru o singură mu Superioritatea tehnică a
5) A le Înşira pe rînd... —
deosebit in alimentaţia noas maniac, incă din 1978. Ceea ...în plină iarnă 1 ; 6) Dezgo tare. echipei române, chiar lipsită
Tabla
a
tră lilnită. O astfel de ali ŞI EXORCISM ce nu l-a împiedicat să im liţi stau Iarna in livezi — pătratelor. de şah : Pătratul de internaţionalii de la Uni
mentaţie oslo recomandabilă Lordul cancelar al Marii portă.........dreptatea“ încă pa Clrn pe-o parte ! — In groa q Calul : E da lemn, dar versitatea Craiova, aliaţi in
pă ! ; 7) Pe loc — Do! bani
mai cu seamă persoanelor Britanii a ordonat efectuarea tru ani buni. nu valorează degerată ; 8) 6a re. pregătire in Grecia, s-a ma
care şuieră de diabet sau Partida : Sportul cu lem terializat in debutul partidei,
ne, cuminte şi cu minte.
boli ale stomacului şi intes e Analizorul : Omul din in minutul 9, cind Gabor a
tinelor. Se recomandă un umbră, sau sufleurul armisti transformat impecabil o lo
consum zilnic de 20-60 gra ţiului temporar. vitură liberă de la aproxima
a Regele : Marele inofensiv
me de fibre vegetale. Tre tiv 20 m. Scorul intîlnirii a
sau ţinta ostilităţilor.
buie să amintim că, dintre fost stabilit de atacantul
fructe şi legume, (elina, cas CORNEL ARMEANU central al gazdelor, Selciuk,
traveţii, spanacul şi alunele care a egalat in minutul 33,
turceşti dispun de cele mai Mat în trei mutâri dintr-o lovitură de la 11 m.
mari cantităţi de fibre vege Controlul poziţiei : Cz e două echipe au în
tale. Alb : Rb3, Dh2, Ta5. ceput meciul in următoarea
Negru : Rb7. alcătuire : ROMÂNIA : Mo-
UN NOU METROU SOLUŢIA PROBLEMEI
DIN ZIARUL NR. 7 828 raru, Rednic, lorgulescu, An-
In oraşul Uta, capitala 1. Re3 - f4 ! lîe7 — e6. done, Munteanu, Augustin,
Başkiriei (U.R.S.S.) va ii con 2. c!7 - dOT ReG — fG. Boioni, Klein, Coraş, Gabor,
struit un metrou, lucrările 3. TdO — d(i mat. lordache; TURCIA: Eserl —
- d8.
1.
urmind să înceapă in aurind. 2. Db7 — d;3 Rd8 — c7 sau Erduan, Fatih, Bilal, Hak An,
In ultimele trei decenii, Ula e 7. Arii, Riza, Erren, Hassan, Sel
— principalul oraş al repu 3. Ci 7 — d3D mat. ciuk, Hussein. In repriza a
1.
blicii autonome de la poale 2. d7 — dfiD - fG, dC. doua în lormaţia română au
le Uralului - a crescut in 3. Dd8 — bfi, dă sau gă mat. mai evoluat Nica şl Balint.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu lstrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor ; lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei ; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : 2 700 Dev# str. Dr. Petru Groza, nr 35
78 lei : anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
Telefoane ■ 11275, 11585, 12157. Telex i 72288.
TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.