Page 37 - Drumul_socialismului_1985_06
P. 37
rpr
- DEZARMARE - PACE !
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1Ţ1-VA l
Adunări ale oamenilor muncii consacrate înlăturării
pericolului nuclear, apărării păcii în lume
S O C I A L I S M U L UN „NU r HOTĂRÎT ÎNARMĂRILOR DE ORICE FEL
UN „DA !" DIN TOATĂ FIINŢA - PĂCII
Vineri la prînz, la intil-
militar",
,,echilibrul
mic
a subliniat încă o dată ma
nirea schimburilor 7 şi 2, re-pace", ,,Ceauşescu-pace", ducere nu ar afecta cu ni in
UMEDOARA Al oamenii muncii de la Fabri rele pericol pe care-l repre schimb ar elibera sume în
ca de producţie industrială zintă înarmările de orice fel semnate pentru împlinirea a-
P U L A R J U D E mică şi prestări servicii Brad pentru pacea popoarelor, tîtor nevoi ale umanităţii. De
s-au întrunit in adunarea pentru viaţa planetei. aceea este firesc ca, ase
pentru pace şi dezarmare. A vorbit in cadrul adu menea tuturor cetăţenilor ţă
Asistenţa, in mare majori nării maistrul Maria Borza rii, să ne ridicăm şi noi cu
Anul XXXVII, nr. 8 581 DUMINICĂ, 16 IUNIE 1985 4 pagini — 50 bani tate femei, muncitoare — de la secţia confecţii texti hotărîre glasurile in susţine
mame sau viitoare mame, le : „Este de-a dreptul abe rea demersurilor consecvente
şi-au alăturat cu hotărîre rant faptul că, în timp ce ale tovarăşului Nicolae
incă o dată glasul Apelului pentru lupta împotriva infarc Ceauşescu pentru apărarea
EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU şi Chemării Frontului Demo tului care seceră in fiecare păcii planetare" — a spus
vorbitoarea.
Unităţii
Socialiste
minut patru vieţi se alocă
craţiei
şi
din România adresate tutu doar 2 dolari, pentru înar A vorbit, in numele tine
epoca marilor împliniri socialiste ror popoarelor, iniţiativelor mări şi pentru fabricarea relor şi tinerilor din fabrică,
Elena Bora : „Tot mai multe
distrugere se
mijloacelor
de
de pace ale României, ale
distinsului său preşedinte, to cheltuiesc 1,5 milioane de rachete şi bombe nucleare
varăşul Nicolae Ceauşescu. dolari pe minut. Nimănui poluează planeta albastră.
Democraţia socialisto — @icpr@sie rării păcii de la F.P.I.M.P.S. sul profund umanist al pro De aceea, in acest an, de al
nu-i poate scăpa deci sen
Adunarea consacrată apă
clarat
Internaţional
Anul
a
Brad,
o responsabilităţii sociale profesoara fost deschisă de punerilor formulate de tova Tineretului, ne alăturăm şi
Fumurescu,
Livia
răşul Nicolae Ceauşescu, de
noi glasurile la cele ale tu
membru în biroul Consiliu- a se îngheţa cheltuielile mi turor tinerilor din România
:
Elaborind concepţia gene tul că democraţia este sul şi Camera legislativă a lu orăşenesc Brad al F.D.U.S. litare la nivelul acestui an în chemarea adresată tutu
ror tinerilor lumii să ne unim
Cuvîntul rostit cu acest pri
şi de a se trece ulterior la
rală asupra făuririi societă construită pe relaţiile de pro consiliilor populare, consilii lej, nuanţat adesea de scan reducerea lor anuală cu
ţii socialiste multilateral dez ducţie de esenţă socialistă, le oamenilor muncii de na darea lozincilor ,, Dezarma 5—70 la sută. Asemenea re- (Continuare in pag. a 2-a)
voltate, secretarul general al pe stăpînirea de către popor ţionalitate maghiară şi ger
partidului, tovarăşul Nicolae a mijloacelor de producţie, mană — instituţii, organisme
Ceauşescu, rezervă perma oamenii muncii fiind proprie şi forumuri care conferă par
nent un loc de seamă ro tarii acestora şi, deopotri ticipării caracter unitar, o
lului democraţiei, cadrului vă, producătorii bunurilor deosebită forţă constructivă,
organizatoric şi politic care materiale şi spirituale, pre maximă eficienţă.
să înlesnească participarea cum şi beneficiarii propriei O semnificaţie cu totul a-
largă a oamenilor muncii la activităţi de creaţie. parte are faptul că în con
conducerea societăţii. în întreaga perioadă de cepţia partidului, a tovară Să se acţioneze energic, cu toate
Potrivit unei astfel de a- cînd se află în fruntea parti şului Nicolae Ceauşescu, a-
bordări, înfăptuirea grandi dului, tovarăşul Nicolae firmarea puternică a demo
oasei opere a socialismului Ceauşescu manifestă o pre craţiei se află în strînsă le forţele, la întreţinerea culturilor
nu poate fi concepută decît ocupare statornică pentru gătură cu creşterea şi am
printr-o participare activă, lărgirea şi perfecţionarea plificarea complexităţii obi şi recoltatul furajelor !
conştientă a întregului popor continuă a democraţiei so ectivelor şi sarcinilor fiecă
la adoptarea deciziilor ma cialiste muncitoreşti, revolu rei etape ale construcţiei
jore şi la înfăptuirea lor ţionate, pentru afirmarea ei socialiste. In legătură cu a- ta raidul nostru, efectuat consiliilor de conducere ale Era cu puţin trecut de
practică. Căci între socialism ca o reală forţă propulsivă vinez'i în unele unităţi din unităţilor respective pentru ora 14 cînd am ajuns în
şi democraţie există un ra în realizarea Programului de ceasta, în cuvîntarea rostită C.U.A.S.C. Orăştie, ne-am realizarea în timpul optim tarlaua „Luncă", aparţinând
port de interdependenţă ac edificare a socialismului şi Ia cel de al lll-lea Congres oprit şi la cooperativele a- C.A.P. Orăştioara de Sus.
tivă, în care oricare dintre comunismului. în această o- al F.D.U.S., tovarăşul Nicolae gricole din ■ Orăştioara de C.U.A.S.C. Găsim acolo pe mecanizato
laturile componente sînt lip rientare constantă au fost Ceauşescu sublinia : „In noua Sus şi Orăştioara de Jos, ORĂŞTIE rii Vasile Trosan şi LiviU
site de conţinut şi finalitate create consiliile oamenilor etapă de dezvoltare, 1936- două unităţi învecinate, cu
fără cea de a doua. muncii din întreprinderi, ju 1990, va trebui să acţionăm condiţii pedoclimatice ase Vulsan, care efectuau tra-
Consistenţa fundamentală deţene şi naţional, s-au in cu toată hotărîrea pentru mănătoare, pentru a vedea a lucrărilor prevăzute în
a unei asemenea concepţii stituit congresele, conferin perfecţionarea în continuare cum se desfăşoară activita această perioadă, cum par MIRCEA LEPÂDATU
realiste şi propulsive se ma ţele şi consfătuirile pe do tea în cîmp, cum se im ticipă locuitorii satelor Ia
nifestă în principal prin fap menii de activitate, Congre- (Continuare in pag. a 2-a) plică specialiştii, membrii muncă. (Continuare in pag. a 2-a)
MATERIALE DE CONSTRUCŢII PESTE PREVEDERI
Luna mai 1985 a constituit pentru colectivul în Ziua absolventului 66
treprinderii de materiale de construcţii Deva o etapă 99
de muncă dinamică, fructuoasă. S-a obţinut o produc
ţie marfă suplimentară în valoare în 1588 000 lei, iar Străvechiul, dar atit de şi laboratoare modern uti- i
productivitatea muncii a înregistrat o creştere de G,G înălţătorul „Gaudeamus i- late, majoritatea durate în 1
la sută. De asemenea, sortimentele au fost depăşite gitur" răsună in aceste zi această perioadă de amplă \
eu importante cantităţi: panouri mari — 274 mc, le in sălile de clasă, pe înflorire economico-socială i
tuburi preino — 2 km, planşee şi fîşii — 1 139 mp, coridoarele şcolilor hune- a patriei. Conştienţi de ma- /
stilpi LEA — 20G mc, B.C.A. — 2 005 mc, mase plasti
dorene şi din întreaga ţa rea lor îndatorire socială, \
ce — 50 tone, cahle teracotă — 4 000 unităţi echiva ră. A răsunat in marea sa ei s-au pregătit deopotri- 1
lente, precum şi alte plusuri ia confecţii metalice, piese
lă a Casei de cultură din vă In ateliere, au efectuat }
de schimb şi recondiţionate etc. Deva la intilnirea absol
Succesele înregistrate de harnicii oameni ai mun venţilor din acest an, a practica productivă în cu- )
cii de Ia I.M.C. Deva au continuat şi pe luna iunie. celor peste 800 de tineri noscute unităţi economice, ţ
Toate acestea argumentează puternic încheierea cu alături de făuritorii bunu- i
importante sporuri de producţie a primului semestru care păşesc cu emoţie, dar, rilor materiale pentru a de- h
din 1985, anul decisiv al actualului cincinal. in acelaşi timp, hotăriţi în veni constructori ai socie- I
viaţă. Să ne bucurăm ală taţii socialiste multilateral ţ
turi de ei, de bucuria lor, dezvoltate, ai celei mai ii
de frumuseţea şi tinereţea demne şi mai umane o- }
lor, de gindurile înaripate rinduiri din istoria patriei, i
ce-/ animă la acest mo Marea lor responsabilitate ţ
ment de răscruce. Moment socială a fost temeinic t
plin
unic,
de
Sicîerurgiştii din Călău urcă în clipei ce primeşte propor membri ai organelor de ţ
inliorarea conturată în întilniri cu 1
ţiile imensităţii. partid şi de stat, cu con- j
Părăsesc
cele
28
continuare „scara" rodniciei muncii ale judeţului 4 740 tineri. mice, a fost reliefată de 1
licee ducători de unităţi econo- t
Sint absolvenţii promoţiei Congresul al Xll-lea a J ţ
aniversării a 20 de ani de U.T.C., de iniţiativa Romă- i
Pentru colectivul Cornbi. nice pe combinat, la ana
natului siderurgic „Victo lizele din diverse sectoare la Congresul al IX-lea al niei de organizare a Anu- )
P.C.R. Ei au avut marea Iul Internaţional al Tinere- ţ
ria" Călan semnele redre şi pot să afirm că activita
şansă de a se fi născut şi tului sub deviza „Participa- l
sării producţiei au apărut tea întregului nostru colec
trăit in cea mai luminoasă re, dezvoltare, pace". J
în aprilie 1985, cînd s-au tiv de siderurgişti se află, şi mai fertilă perioadă din
înregistrat şi primele plu în continuare, pe un drum Tinere absolvent, posibi- |
istoria patriei, perioadă pe lităţile de afirmare in via- \
suri mai importante la ascendent. De fapt, rezul
multe produse siderurgice : tatele din mai ’85 sînt con care întregul popor cu ne ţă îţi sînt larg deschise. 1
fontă cenuşie, semicocs şi vingătoare în acest sens : asemuită mîndrie o nu Acum eşti in măsură să ?
cocs fluidizat, utilaje teh producţia marfă a fost de meşte „ E p o c a Nicolae materializezi bogatul tezaur ,
nologice, piese de schimb păşită cu 732 000 lei şPs-au Ceauşescu". Au învăţat şi de cunoştinţe dobîndite in î
etc. obţinut plusuri la fontă s-au format in condiţii ma şcoală ! îi
— Luna aprilie — pre cenuşie — 630 tone, la a. teriale minunate, dispunînd
ciza cc. Iosefina Stănescu, glomerat — 000 tone, cocs de săli de clasă, cabinete MINEL BODEA l
şeful biroului plan-dezvol- metalurgic livrat în plus la
tare — a constituit, pentru C.S. Hunedoara — 1 000 to
oamenii muncii din unita ne, utilaje tehnologice pen
tea noastră, şi un fel de tru industria metalurgică
etapă de verificare a for 28 tone, utilaje de turnare ÎN ZIARUL DE AZI :
ţelor şi posibilităţilor in. pentru oţelării — 32 tone,
terne. Prin rezultatele po piese brute turnate din
Imagini de muncă de Ia Laminorul de sirmă nr. 3 al
zitive obţinute la produ fontă — un plus de 100 C.S. Hunedoara. Sus. Metalul, pierzîndu-şi tot mai mult in ZIUA AVIAŢIEI
sele fizice de bază, oame tone ş.a. candescenţa, străbate instalaţia de evacuare a colacilor pe MOZAIC DUMINICAL, din cuprins :
nii au căpătat încredere în — Pentru a înţelege mai transportorul de eficheţi. La pupitrul instalaţiei Dumitru
ei înşişi şi se simte un bine importanţa depăşirii Boldur. Bucureşti — inima tînără şi fierbinte a pa
suflu nou în modul cum planului la unele produse Jos. Intervenţia promptă a echipei de intreţijnere şi re triei ® Rolul meu preferat este rolul de om ®
acţionează pentru realiza MARIN NEGOIŢÂ paraţii, condusă de Ioan Kiss, va duce la remedierea in timp
rea sarcinilor de producţie. util a unei caje de laminare. Foto NICOLAE GHEORGHIU Remember © De pretutindeni
Particip la operativele zil (Continuare in pag. a 2-a)
