Page 38 - Drumul_socialismului_1985_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Ziua aviaţiei DEZARMARE - PACE! PENTF

D\
Sărbătorim astăzi Ziua mului în spaţiu. încă în ceperea şi fabricarea de UN „NU !" HOTĂRIT DORINŢĂ FIERBINTE DE A MUNCI
aviatici. Cu 75 de ani în secolul a] XVI-lea, Ioan aeronave de toate catego­
urmă, în miezul lunii iu­ Românul, din Alba Iulia, riile la nivelul cel mai a- ÎNARMĂRLOR ÎN LINIŞTE Şl PACE
nie 1910, primul avion .şi Conrad Haas, din Sibiu, vansat pe plan internaţio­
construit în România de descriau, în premieră mon­ nal şi competitive pe pia­ DE ORICE FEL Peste 500 de oameni al grija pentru soarta intregii
inginerul inventator liune- dială, rachetele formate din ţa mondială; III — stimu­ muncii din cadrul Sectorului omeniri — le-am exprimat DUMIN1
dorean Aurel Vlaicu, din mai multe trepte şi expe­ larea cercetării şi creativi­ (Urmare din pag. 1) I al Întreprinderii mecanice mereu prin rezultate cit mai
satul Binţinţi, s-a înălţat rimentau diferite pulberi tăţii ştiinţifice şi tehnice, de material rulant Simeria bune în producţie, printr-o 11.30 Tcle:
în întîiui său zbor pe pă- explozive pentru mişcarea precum şi a ingeniozităţii forţele pentru ca împreună — secţia cisterne, atelierele activitate desfăşurată cu e- 11,35 Lum
mîntul patriei. De aceea, lor. Primul dintre viziona­ tehnologice în toate dome­ să cîştigăm bătălia pentru mecanic şi mecano-energe- licienţă la locurile de mun­ ★ Te
cea de-a treia duminică a rii propulsiei prin reacţie niile proprii aeronauticii, pace, pentru viaţă' . 1 tic, transporturi, aproviziona­ că. Să muncim şi să creăm gh
„n
lunii iunie a devenit săr­ a fost tot un român : Ale­ cu particularizare la asi­ Vibrante cuvinte au rostit re şi depozite — au partici­ in linişte şi pace este do­ 12.40 Din
bătoarea aripilor româneşti. xandru Ciurcu, care, în milarea majorităţii echipa­ în cadrul adunării şi Lizica pat vineri, 14 iunie 1985, la rinţa noastră cea mai de Iui r
Noi, românii, avem mân­ 1881, a propus instalarea mentelor, materialelor şi Ignat şi Maria /ga, secreta­ o emoţionantă adunare con­ preţ". popi
dria priorităţii în aviaţia buteliei pe un aerostat. In pieselor de aviaţie ; IV — rul organizaţiei de partid de sacrată exprimării adeziunii Auguslin Poenari, Ioan 13.00 (par Albii
mondială. Pentru că întîiui 1912, la Mediaş, Herman ridicarea învăţământului la secţia metal. „Dacă şi în lor depline la politica de Giurgiu, Traian Popescu, Ră­ ★ In
avion din lume care s-a ri­ Oberth a anticipat, prin aeronautic de toate grade­ viitor — spunea Maria Iga- pace iniţiată şi promovată dică Gabor, Ulpiu Muntea- pr
dicat de pe părnînt pro­ lucrări, racheta cu com­ le la nivelul necesar can­ rata de creşlere a cheltuie­ cu consecvenţă de secreta­ nu, Adelaida Ivaniciu şi alţi ★ Po
pulsat de propriile mijloace bustibili lichizi drept sin­ titativ şi calitativ. Urmînd lilor militare va rămîne su­ rul general al partidului, to­ vorbitori au exprimat, la rin- ★ La
se
de bord, pe cîmpul de la gurul aparat de zbor pen­ asemenea direcţii de ac­ perioară celei de creştere e- varăşul Nicolae Ceauşescu. dul lor, gînduri şi simţămin­ ★ Mi
Montcsson, lingă Paris (în tru călătorii spaţiale. ţiune, în aeronautica mon­ ccnomică, lumea se va a- Adunarea a tost deschisă te vibrante, pornite din ini­ ci
1900). a fost inventat de Urmaşii acestor iluştri dială sînt înscrise azi la lunda în mlaştina unei gra­ de Ionel Juligă, vicepreşedin­ mă, pentru pacea planetei, ★ T«
un român : Traian Vuia. creatori români, înscrişi în loc de cinste, aeronave ro­ ve crize economice, deoare­ te al comitetului O.D.U.S. pentru desfiinţarea arsenale­ ★ IVI
fii
Numai mijloacele materiale cartea de aur a aeronau­ mâneşti moderne: avioa­ ce nimeni nu poate cheltui Simeria, care a arătat: ,,Noi, lor nucleare şi de orice lei, ★ Di
precare au făcut ca avio­ ticii mondiale, onorează azi, nele „ROMBAC 1—11“, ce pentru înarmare mai mult oamenii muncii din această pentru înlăturarea pericolului lu
nul lui Aurel Vlaicu să cu izbînzi de prestigiu, săr­ pot transporta în cele mai decît produce. Şi atunci, in­ veche întreprindere simeria- de război, a primejdiei imi­ ★ Se
nu-şi fi luat zborul înainte bătoarea aviaţiei naţionale. bune condiţii de securita­ tr-o lume ruinată, căreia nu nă cunoaştem elorturile per­ nente care apasă psihicul ta
do aparatul lui Traian Industria aeronautică din te şi confort 119 pasageri i-au mai rămas ca avuţie manente pe core secretarul fiecărui om de pe pămint. 14,45 Inse
Vuia. România a cunoscut în a- la 2 500—3 000 km depăr­ decit depozitele de arme, general al partidului, tova­ In î n c h e i e r e , parti­ linii
Poporul nostru arc mîn- nii libertăţii patriei — dar tare de aeroportul Otopeni, despre ce s-ar mai putea răşul Nicolae Ceauşescu, le cipanţii la adunare au adoptat Arip
dria priorităţii româneşti mai cu seamă în ultimele avionul turboreactor cu vorbi ? De aceea ne alătu­ depune pentru înlăturarea cu unanimă aprobare o te­ 19.00 Telc
în aviaţia mondială şi pen­ două decenii, perioadă pe destinaţie specială IAR—93 răm tuturor locuitorilor ţării pericolului unui nou război legramă adresată Comitetului 19.20 Ţari
tru că primul avion cu care cu demnitate o nu­ ORAO, avionul de antre­ noastre, tuturor oamenilor pe planeta noastră, pentru Central al partidului, tovară­ „Ep.
reacţie, care a zburat e- mim „Epoca Nicolae nament IAK 52, avionul a- doritori de pace şi spunem instaurarea unui climat de şului NICOLAE CEAUŞESCU, 19.40 Ciut
fectiv cu mult înainte de Ceauşescu** — o impresio­ gricol IAR—827, elicoptere un NU hotârît înarmări­ linişte şi pace, de conlucra­ Iiul cel mai iubit al naţiunii (col
* „ ..
epoca dezvoltării aviaţiei nantă renaştere. Urmînd mici IAR—310 şi mijlocii, lor, un DA din toată fiinţa, re intre toate naţiunile lu­ noastre, erou al păcii mon­ 20.20 rilii
reactive, a fost gîndit şi concepţia ştiinţifică a IAR—330 şi multe altele. păcii in Europa şi in lume". mii. Sentimentele noastre de mu]
Il-a
construit tot de un român partidului nostru privind Noua industrie aeronauti­ In încheiere, adunarea a aprobare şi confirmare de­ diale - prin care işi expri­
— Henri Coandă. El a stimularea progresului teh­ că românească stimulează adoptat o telegramă pe ca­ plină a acestor iniţiative de mă sentimentele de preţuire 21,25 Fari
(eol
zburat, tot în urmă cu 75 nic, economic şi social, pro­ năzuinţa spre înalta per­ re a adresat-o Comitetului înaltă responsabilitate ale pentru munca neobosită în­ 21,50 Tcl«
de ani, în decembrie 1910, gramul de dezvoltare a in­ formanţă tehnică şi tehno­ Central al partidului, tovară­ conducătorului partidului şi chinată păcii pe planeta
lîngă Paris. dustriei aeronauticii româ­ logică, conferindu-se, o da­ şului NICOLAE CEAUŞESCU, LU>
Avem mărturii care ne neşti se derulează pe pa­ tă cu jzbînzile ei de pres­ statului nostru — izvorite din noastră. 20.00 Teii
îndreptăţesc să afirmăm că tru direcţii principale: I tigiu şi sentimentul adine prin care işi exprimă hotă- 20.20 Ori*
ne numărăm printre puţi­ — asigurarea unei baze patriotic al acelora ce duc rirea de a tace totul pentru ţifit
creşterea
economică
a
pa­
nele popoare care şi-au a- pe cerul de Pace al lumii triei, pentru apărarea păcii 3'
dus o contribuţie d va­ materiale puternice, moder­ in lume. MV)
e
loare la ideea înălţării o- ne şi dinamice ; II — con­ faima aripilor româneşti. CAM&ANIA AORICOIĂ DE VARA 21.00 Ror
lor)
21.30 Tel
Democraţia socialistă Cu toate forţele la
(Urmare din pag. 1) derii sociale sînt date de fi­ întreţinerea culturilor!
nalizarea cincinalului 1931-
a conducerii şi planificării 1985 şi trecerea la înfăptui­
întregii activităţi economico- rea marilor obiective adopta­ (Urma-e din pag. 1) doar treburile unităţii şi
sociale. In centrul întregii te de Congresul al Xlll-lea perielitind soarta recoltei. ■ FO
activităţi, în acest sens, vor al partidului, care marchea­ tamentui la cultura de car­ Lor şi altora ca ei, con­ şaniî Jii
ni cu Vi
sta dezvoltarea mai puterni­ ză trecerea României în cea tofi, împotriva gândacului ducerea unităţii, primăria Lupcni :
că şi perfecţionarea siste­ de a treia etapă o făuririi din Colorado. Cu ei, in comunei, trebuie să le matura
mului democraţiei muncito- societăţii socialiste multila­ cîmp, se afla Elena Vi- aplice urgent prevederile Oraştic :
reşti-revoluţionare, asigurarea teral dezvoltate, la înfăptui­ şescu, inginerul şef al uni­ legii. rul Cer
Vulcan :
condiţiilor participării tot rea exigenţelor hoii calităţi tăţii. Era cam supărată In privinţa recoltării fu­ — Şleau
mai largi a maselor popu­ în toate domeniile. inginera, care ne-a spus : rajelor, aflăm că s-au cosit, poca.
lare, a întregului popor la Asemenea obiective se „Pină acum a tot plouat şi pină acum, lineţele de pe □ BAÎ
conducerea conştientă a tu­ constituie în terenul concret n-am putut jntra la stropit. 5 ba. Acestei lucrări deo­ bal •
turor sectoarelor de activi­ al afirmării democraţiei so­ Cartofii, îi vedeţi s-au sebit de importante, con­ zonă a
tate". cialiste, a iniţiativei şi res­ dezvoltat frumos, dar sînt ducerea cooperativei, con­ la basci
supuşi unui atac masiv de bal-fete,
Prin crearea şi dezvoltarea ponsabilităţii sociale o mine­ gîndaci din Colorado. As­ siliul popular comunal şi rep rozei
cadrului democratic, în sine, rilor, siderurgiştilor, energe- tăzi am prins vreme bună comitetul comunal de partid deţe. M
se realizează doar latura ticienilor, constructorilor, lu­ Studenţia in anul HI, la >. M. Petroşani, Ecaterina Cer- şi am intrat urgent la stro­ trebuie să-i acorde in a- loc la
Liceului
statutară, ea avînd nevoie crătorilor ogoarelor, a tutu­ linca, urmăreşte explicaţiile şefului tle lucrări Romulus pit. Dar utilajul se delec­ ceastfj săptămînă atenţie -înfl ci
Sirlni, in legătură eu funcţionarea maşinii tle zeţa.j pentru
permanentă de asigurare ror oamenilor muncii din ju­ cărbuni grosieri._____ __________________________________________ tează şi ritmul do lucru maximă, mobilizînd toţi ,./ioai
a
ii el se
funcţionalităţii, ca certitudi­ deţul nostru la efortul sus­ este prea lent. Or noi în bărbaţii satelor la coasă pe Sala sp
ne a eficienţei. De aceea, ţinut pentru indeplinirea zi cel mult două zile trebuie cele 408 ba de fineţe na­
din complexitatea laturilor de zi a sarcinilor economi- CONCURS DE PROTECŢIA MUNCII Şl P.S.I. să încheiem combaterea turale, pentru ca nici un
constitutive ale democraţiei co-sociale ce le revin din do­ In organizarea Centralei ,,PECO“ Bucureşti şi a între­ gîndacilor. Dacă nu, este kilogram de fin să nu se h de
se desprinde revelator com­ prinderii pentru livrarea produselor petroliere „PECO" Deva, periclitată cultura". piardă. la siadi
ponenta responsabilităţii so­ cumentele de partid şi le­ in zilele de IU şi 14 iunie 1!>85, s-a desfăşurat, la Deva, un Şi la C.A.P. Orăştioara de avea lo
concurs pe linie tle protecţia muncii şi p.s.i. întrecerea la
La
situaţie,
tineretu
ciale a tuturor factorilor, or­ gile ţării. Progresul multi­ care au participat toate cele 41 de întreprinderi de profil din Nicolae această inginerul Jos forţe numeroase erau Bihor -
Crăciun,
ţară, cu eite 3 reprezentanţi — a vizat, în primul rind, de­
ganismelor şi oamenilor, atît lateral al patriei noastre so­ clanşarea unei ample acţiuni pentru creşterea continuă a gra­ şei al C.U.A.S.C. Orăştic, a mobilizate la praşila şi re­ să în
rilor cc
in fundamentarea cit şi în cialiste se află în strînsă le­ dului de pregătire a oamenilor muncii în scopul prevenirii reacţionat prompt, exact coltat furaje. Pe o solă Interna 1
accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, pentru păstrarea cultivată cu cartofi, care lui.
înfăptuirea neabătută a po­ gătură cu creşterea mai ac­ integrităţii avutului obştesc. cum se cerea, luind legă­ au fost rebilonaţi de două ştafela
Testarea cunoştinţelor teoretice, depistarea practică a
liticii partidului, în confor­ centuată a productivităţii unor abateri (aranjate ca „speţă**, in teren) de la normele tura repede cu inginerul ori pe toate cele 10 ha, cioara 1
Puia,
directorul
ba Inii
Petru
mitate cu interesele majore muncii, reducerea costurilor de protecţia muncii şi p.s.i., indemînarea şi rapiditatea in S.M.A. Oră.ştie şi stabilind cooperatorii executau cea
ale dezvoltării societăţii de producţie, îmbunătăţirea folosirea aparaturii specifice de intervenţie şi acordarea de a Il-a praşila manuală.
primului ajutor au constituit probele concursului. Datorită împreună ce utilaj să mai Se aflau Ia lucru mai mulţi
noastre într-o largă perspec­ calităţii tuturor produselor, bunei pregătiri profesionale a tuturor concurenţilor, juriul fie trimis de urgenţă în î oameni, în frunte cu Ma­ IV!
— alcătuit din specialişti din Ministerul Industriei Chimice şi ajutor iu Orăştioara de
tivă istorică. sporirea eficienţei economice Centrala „PECO** Bucureşti — a stabilit următorul clasa­ Sus. ria Boşorogan, preşedinta
In etapa prezentă, dimen­ a întregii detivităţi produc­ ment : locul I — I.L.P.P. „PECO** Bucureşti, locul II — unităţii, de la care aflăm Timp
I.I..P.P. „PECO** Deva şi locul III — I.T.L.P.P. Ploieşti. Mecanizatorul Aurel Lo- că au mai rămas de prăşit azi, l(j
siunile esenţiale ale răspun­ tive. va fi
leanu efectua praşila a Il-a mai puţin de 2 ha şi că roasă,
la porumb. Aflăm că pră­ mai al
AW.W.W.W.'.W.W.W«Vi WWWW*..VWWW „de bază** la praşila sînt
şise peste 100 ha din cele tot femeile. Iar cele mai late a
(Urmare clin pag. 1) superioară cu 1,8 la sută 123 ha cultivate. La rîndul vrednice dintre ele s-au cădea
însoţite
şi rezultatelor cţin luna an­ lor, un număr mare de dovedit a fi Maria Ocoli- leetricc
să explicăm, de pildă, u- terioară, aprilie. Compa- cooperatori efectuau praşila şan, Opreana Paşolea, Ma­ dină. ]
li la jele tehnologice pentru rînd tot aceste ultime două manuală, care este finali­ ria Giurgescu, Olivia Gos- avea
d 'p; ?ii
industria metalurgică. cini indivizii bile ale peri- ţone. Vom reuşi, plusurile luni — faţă de aprilie, în zată şi ea pe 80 de ha. Ni tescu, Maria Achim şi Vio­ va
— Este vorba de repere oacIei. Deşi pare s : m pla, obţinute în fiecare zi din luna mai consumul speci­ s-a spus cu cei mai vred­ rica Bă roi. /?jrcl-v
mari pentru cocscrii, rame ideea este de mare^ ■fie n- acest iunie ne dau certi­ fic de cocs a fost redus cu nici sînt Vasile Muntoanu, Bărbaţii, in schimb, se lensifii
tă du;
uşi, blindaje, precum şi de ţă, tocmai j: ion tru aICO astâ tudine. 52,7 kg/tona de fontă, la Floarea Rujoi, Traian Stur- vcrsolc
unici ta te t ’ătre c.i ■ Fn SP — Fină aici am vorbit za, Ioan Mihăilescu, Ioana aflau la coasă. Ilie şi Petru
Picmpntc * de răcir *e pentru secţia I furnale, şi cu 77,5 G0 km,
coriccntr*:iză toa to for ţole numai despre cantităţi de Manolcscu şi alţii, care Ocolisan, Dotei IvănescU, mini m
fur■na' Iul nr. 3, di n combi- produse, li drept, in pri­ kg/tona de fontă la sec­ Aurel şi Petru Georgescu, între
1
naiLui nc istm, cart 3 se află coinbin i ului : a pro vi >na- ţia a Il-a. Toate aceste rc_ mereu vin primii la muncă, Iancu Popa şi alţii, recol­ cele rr
în R.lK. Iar la ut: ikijple de reni tehnico-maleriali i, SPC- mul rind tonele au un cu- zultate pozitive ne dau po­ terminîndu-şi suprafeţele taseră, în câteva zile, tri­ 23 grn
vînt „greu" de spus des­
tur'nai re pot fi ani: utile trei rele de întreţin*,TC* şi sibilitatea să ne angajăm repartizate. Tot ei au fost foiul de pe 5 ha. La i
prin cipale categor ii — lin- '■waţii, conullică tor:ii pro* pre rodnicia muncii. Dar cu toată hotărârea, ca prin exemplu şi la sfeclă, unde coroas
;ior poduri, pilii' ;<*lor şi ce ilajţi ■ 'da­ calitatea ? înfăptuirea neabătută' a este încheiată praşila a Il-a Şi aici, însă, trebuie să cerul
- ( ‘iun s-au oh! linul sur- li li, t iţi oa menii mu ncii. — Fără îndoială şi cali­ sarcinilor-trasate de secre­ manuală. se profite din plin de orice averse
de dc
;:•!(* (Iin luna mai ? Şi pe luna iunie a plic': ni tatea .produselor a crescut tarul general al partidu­ Din păcate însă, exem­ oră bună de lucru, mobili- izolat
— S-/i muncit pe baza cu fermitate indi c; i ţiii c şi tot din grija realizării op­ lui, t o v a r ă ş u 1 Nicolae plul lor n-a reuşit să-i zîndu-se cooperatorii care averse
i pl:ui dc pro ducţie u. sar ■cinile for: mulate de sp­ time a indicatorilor do plan. Ceauşescu, să ne realizăm „molipsească” şi pe Elena încă nu şi-au'încheiat pra­ Ier lo
:
n c •: i borat în baza in­ cn .■tarul gen erai al P arţi- Să luăm, de pildă, cocsul principalii indicatori de şila a Il-a manuală la sfe­ litri/rr
Vintui
(i . V•.iţiilor formula ie de se. dului. 19c pildă, pianul la — un produs din care com­ plan pe acest ultim an din Muntoanu, Ioan Dănescu, cla furajeră, cît şi un nu­ ral tm
cn •tai ■Ui general al purti- fontă pe această lună a binatul nostru foloseşte cir­ actualul cincinal, să pregă­ Maria Săndulcscu, Maria măr mai mare de oameni vest, (
ci u 1U! tovarăşul Nicolae fost majorat cu 19 500 tone ca 85 la sută. Pe luna mai tim condiţii bune pentru Ocolisan si Viorel Bruzan, la cositul, transportul şi poran
oră. T
( c alb ii. O part*e din res- (o pacte din restanţe) şi 1985 rezistenţa cocsului a îndeplinirea obiectivelor membri cooperatori doar depozitatul trifoului din rolog
tî :tIp au fost cupr inse, deci, cu toate acestea nc-am crescut la 72,2 la sută, fa­ măreţe ce ne aşteaptă în cultură pură şi a finului Vriisg
lin \n\ •un ă cu indi calorii a- propus să obţinem o can­ ţă de 70 la sută cît este viitoarea etapă de construc­ cu numele, că pe sapă nu de pe cele 110 ha dc fineţe
feiviv Li lunii mai , ca sar- titate suplimentară de 7f0 prevăzut in STAS, cifră ţie socialistă. prea pun mina, încurcând naturale.