Page 37 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 37
AGRICOLĂ DE VARĂ
Muncă bine organizată,
rezultate pe măsură
Miercuri, 10 iulie a.c., cooperativei agricole. Pe Ilic Dănescu şi Aurica lo-
la Boşorod a fost o zi de drum s-a întîlnit cu mulţi naşcu. S-a transportat în
efort susţinut şi responsa oameni cu coase, sape sau întregime, cu utilaje, re
bil pentru buna desfăşura furci pe umăr, ce se în colta obţinută după prima
re a campaniei agricole de dreptau spre cîmp. Saluta, coasă de pe cele 40 de ha
vară. Pentru Ieronim Grc- sau răspundea la salut. La cu trifoi şi opt ha cu lu-
cu, primarul comunei, ziua fiecare îi zicea pe numele cernă, depozitîndu-se 180
Ş l : A L C O I U Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N a început la primele ore mic şi îndemna: „Să-i dăm tone suculente şi aproape
ale dimineţii. bătaie cu sapa şi coasa, 100 tone fibroase. în frun
—• Azi se anunţă o zi măi oameni buni, că vre te, la această lucrare au
frumoasă — a vorbit omul mea este înaintată, iar în fost Ioan Peştercan, Ilic
SIMBATĂ, 13 IULIE 1985 4 pagini — 50 bani din fruntea obştii — aşa cîmp este mult de lucru". Bărac, Ioan Dănescu, Ioan
că, după cum am stabilit Ba sediul cooperativei, Corobea, Ghiţă Mignea şi
aseară, sarcina noastră primarul, împreună cu Ma- Ioan Fulea, preşedintele
rioara “Băluşe, secretara co- cooperativei.
principală este grăbirea lu
crărilor agricole. Eu mă — Sarcini pentru astăzi
20 de de la Congresul ai IX-lea al P.C.R. voi ocupa de seceriş. To COMUNA — zice apoi primarul :
varăşul Gheorghe Marcu, terminarea secerişului la
vicepreşedinte al comite BOŞOROD orz, eliberarea de paie a
tului executiv al consiliu tarlalei din Chitid şi pre
'ohuuTnostru marelui ctitor lui popular, va coordona gătirea acesteia pentru ca
mîine să o -însămînţăm. La
recoltarea, transportul şi miletului de partid, şi Ioan Chitid să continuăm adu
depozitarea furajelor. To Fulca, preşedintele unităţii, natul paielor cu furca, că
AL ROMÂNIEI SOCIALISTE MODERNE varăşă Romaniţa Ciolade au trecut în revistă stadiul presa de balotat nu poate
lucrărilor şi s-a interesat
şi dumneata, tovarăşe Io
nel Cacuci, secretar adjunct cum este organizată munca intra, deoarece solul este
prea moale.
cu probleme organizatorice în ziua aceea. Secerişul or — Astăzi — zice Marioa
Manifestări politieo-edueative şi, respectiv, secretar ad zului era aproape înche ra Băluşe, cred că sînt pe
junct cu probleme de pro
iat, se lucra la eliberarea
pagandă ai comitetului co terenului de paie şi la a- ste 100 de oameni la coasă.
VAŢA DE JOS cii aflaţi în staţiune la BUCEŞ munal de partid, vă duceţi rături. Lucrările de între — Căruţele să fie folo
odihnă şi tratament. . la Chitid, unde veţi orga site, toate, la transportul
• In cadrul susţinutei ac • Bogata agendă cultu niza şi îndruma elibera ţinere a culturilor prăsitoa paielor şi finului.
re evoluează bine. Cartofii
tivităţi politieo-edueative BAIA DE CRIŞ rală a comunei Buceş a rea terenului de paie, pre au fost rebilonaţi şi pră — Nicu Şerbu Şerban,
desfăşurate în preajma mă programat în această pe gătirea acestuia pentru în- şeful fermei zootehnice,' se
reţei aniversări a două • „ E p o c a Nicolae rioadă expoziţia de carte sămînţarea culturilor du şiţi manual de două ori, ocupă de asta şi a organi
„20 de ani de nouă istorie
decenii de la Congresul al Ceauşescu - 20 de ani, 20 ble. Ne întîlnim diseară, porumbul de asemenea, la zat bine treaba — intervine
IX-lea al partidului, cînd de trepte pe calea progre a patriei, sub înţeleaptă ca de obicei, la primărie şi această activitate eviclen- preşedintele unităţii. :
cel mai iubit fiu al patriei, sului multilateral al patriei" conducere a tovarăşului raportăm ce am realizat ţiindu-se cooperatorii Vi- — în regulă. Văd că; au
revoluţionarul înflăcărat, to a fost tema dezbaterii or Nicolae Ceauşescu", orga astăzi şi stabilim ce vom zante Vişoi, Ioan Ciocade, început să sosească căru
varăşul Nicolae Ceauşescu, ganizate de consiliul co nizată de biblioteca comu face mîine. Gata, la trea Sebastian Făiniş, Petru ţele cu fîn. : -
a fost ales în fruntea parti munal de educaţie politică nală, masa rotundă „Reali bă ! Bendea, Victoria Chintoaic, Ieronim Grecu a ddt o
dului, consiliul de educaţie şi cultură socialistă şi con zările comunei în ultimii 20 Ba primărie a rămas Marioara Bontca, Marioara
politică şi cultură socialis ducerea căminului cultu de ani", iniţiată de consi doar un funcţionar, pentru Buciuman, Eva Badea şi TRAIAN
tă a organizat o intere ral. Dezbaterea, ce a avut liul comunal de educaţie a răspunde la telefon. Pri mulţi alţii, din brigăzile
santă şi instructivă întîl- loc la spitalul din Baia de politică şi cultură socialistă marul a luat-o spre sediul conduse de Susana Murgoi, (Continuare în pag. a
nile sub genericul „Sîntem Criş, a pus cu pregnanţă şi recitalul de poezie
generaţia Congresului al în evidenţă succesele obţi „Pacea - dreptul nostru
suprem® ce a avut loc la
IX-lea". Este vorba de un nute de ţara noastră, am căminul cultural din După-
dialog al tinerilor cu cei plu angajată pe drumul e- piatră.
care în 1965, an simbol al dificării societăţii socia
începutului edificării Româ liste multilateral dezvoltate, BALŞA
niei socialiste moderne, au care la sfîrşitul viitorului
fost primiţi în rîndurîfe cincinal va păşi în rîndul • Expuneri, dezbateri,
partidului. în numele aces ţărilor mediu dezvoltate, cu simpozioane cu o bogată
tora a luat cuvîntul profe o industrie şi agricultură în încărcătură educaţională
sorul Sabin SeJagea, care plină înflorire. cuprind în această pe
a înfăţişat minunatele rea • La cooperativa meşte rioadă programele de acti
lizări dobîndite de poporul şugărească „Moţul" a avut vitate ale căminului cultu
român, de oamenii muncii loc simpozionul „însemnă ral din Balşa, Ele aduc
hunedoreni, de locuitorii tatea istorică a Congresu un cald omagiu omului a-
comunei Vaţa de Jos în lui al IX-lea al partidului". flat în fruntea partidului
perioada pe care cu nea şi statului, înfăptuirilor ul
semuită mîndrie o numim Cu acest prilej au vorbit timelor două decenii din
„Epoca Nicolae Ceauşescu". prof. Nicolae Cristea şi
Bujor Marian, secretar ad viaţa economico-socială,
o Cenaclul literar „Ori junct cu probleme de pro cultural-ştiinţifică a patriei.
zont" a organizat, de ase pagandă al comitetului co Dintre aceste manifestări
menea, în parcul staţiunii munal de partid. în aceeaşi menţionăm dezbaterea : „E-
balneoclimaterice recitalul zi, biblioteca comunală a poca Nicolae Ceauşescu -
de poezie patriotică „Gin- găzduit recitalul de poe epoca celei mai înfloritoare
duri închinate partidului”. zie cu genericul „Omagiu perioade din istoria patriei",
Manifestarea a reunit un partidului, secretarului său simpozionul : „Realizări ale
mare număr de locuitori ai general, tovarăşul Nicolae comunei Balşa în Epoca C.A.P. Pricaz. Mecanizatorii Nicolae Nasta, Vasilc Eoţa Şi Ioan Murcşan au acţionat
comunei şi oameni ai m u n Ceauşescu". Nicolae Ceauşescu". cu răspundere la balotalul paielor şi transportul lor din cîmp.
Cinstire hărniciei muncitoreşti!! Puternică mobilizare pentru recuperarea
restanţelor şi îndeplinirea planului
I.M. PETRILA — distinsă cu „Steagul
întreprinderea de fire tiv al produselor, vor spori — Ce se anunţă pentru existînd condiţii bune pen
roşu" şi „Diploma de onoare" artificiale „Vîscoza" Lu- cu peste 1000, în special următorul cincinal ? tru realizarea ritmică a
pentru locul al IV-lea ocupat în peni, la fel ea multe alte pentru femei, numărul lo — Vom continua acţiu sortimentelor fizice stabi
unităţi economice din ju curilor de muncă. nea de modernizare şi di lite.
întrecerea socialistă în anul 1984 deţul nostru, a cunoscut, — Care este stadiul ac versificare a producţiei; se — S-a pus accentul pe
cu deosebire în cincinalul tual al lucrărilor de inves va executa o nouă secţie aprovizionarea cu materia
pe care îl încheiem, o dez tiţii şi pe cînd se preconi de producere a celofanului. le şi materii prime, pe res
Ieri, la I.M. Petrila a păşit cu 983 ml, iar la pre- I voltare fără seamăn în is zează predarea acestui o- Comitetul de partid şi pectarea tehnologiilor de
avut loc festivitatea decer- gătiri - cu 689 ml, iapl j toria sa. Procesul de ex biectiv ? consiliul oamenilor muncii fabricaţie, pe întărirea or
> nării ,,Steagului roşu" şi a care asigură condiţii bune | tindere, şi modernizare a — Sîntem antrenaţi în de la „Vîscoza" Lupeni, a- dinii şi disciplinei-.în mun
| „Diplomei de onoare" co- pentru menţinerea liniei de ' capacităţilor de producţie prezent la finalizarea lu plicînd cu consecvenţă prin că şi, nu în cele din urmă,
J lectivului minei, pentru o- front active in cărbune. de aici cunoaşte şi în con crărilor de montaj. Consi cipiul muncii colective, al pe creşterea răspunderii
I cuparea locului al IV-lea în In numele minerilor din * * tinuare noi dimensiuni. personale faţă de sarcinile
Întrecerea socialistă pe
J Iară in ramura minieră în brigada pe care o condu- | Tovarăşa Constanţa Stan, n rr® e ws i i. încredinţate. Planul de
secretarul, comitetului de
ce, minerul şei de brigadă
3 1
s
I anul 1984. Ştefan Alba, care în 1984 | partid al întreprinderii, ne ldL AN 01 TRECERE )N CINCINALUL VIITOR. producţie şi cel reeşalonat
au fost defalcate po insta
Directorul întreprinderii, a realizat o producţie su- spune laţii şi utilaje, cifrele de
| ing. Aurel Marhan, a pre- plimeniară de cărbune de | — Prin grija constantă derăm că prin sprijinul autogestiunil şi autocondu- plan şl modalităţile în ca
- zentat principalele realizări a partidului, personal a se mai insistent al centralei cerii muncitoreşti, au si re trebuie acţionat au fost
I ale anului 1984. Prlntr-o 43 000 tone, s-a angajat să ! cretarului general, tovară şi ministerului nostru, pro tuat în centrul preocupări
„ valorificare superioară a menţină şi în acest an la | şul Nicolae Ceauşescu, în blemele ce nu şi-au găsit lor, în lunile trecute din analizate cu toate forma
ţiile de lucru şi cadrele
| resurselor umane şi mate- un nivel înalt ştacheta rea- * treprinderii noastre i-au încă rezolvarea vor fi so acest an, asigurarea con tehnico-inginereşti direct
diţiilor în vederea realiză
luţionate în cel mai scurt
* riale, in anul 1984 colecti Uzărilor. Tovarăşul Ioan | fost alocate, începînd cu timp, în aşa fel îneît noua rii indicatorilor de plan. răspunzătoare de soarta
anul 1980, peste 1,6 mi
vul I.M. Petrila a reuşit Stanciu, secretarul organi- J liarde lei pentru creşterea capacitate, de 5 000 tone Astfel, o parte din restan producţiei. Se simte un su
' să-şi depăşească cu 5 420 zaţiei de partid din secto- | capacităţilor de producţie, fire, să intre în funcţiune ţele acumulate în lunile ia flu nou, proaspăt în pro
realizările
cresc
ducţie,
( tone sarcinile de plan, in rul investiţii, sector fruntaş j din care pînă la această cît mai repede. Restanţele nuarie şi februarie ale a- decadă cu decadă.
J condiţiile reducerii cbeltuie- in întrecerea socialistă pe ' oră s-au realizat 1,2 miliar la construcţii-niontaj se eestui an au fost recupe — Vă rugăm să punctaţi
rate, diferenţa fiind eşalo
de. O dată cu punerea în
I Iilor materiale pe tona de Întreprindere şi Valea Jiu- I pot recupera printr-o bună nată po următoarele două rezultatele obţinute în pri
*» funcţiune a noului obiec-
| cărbune cu 11 lei faţă de s tiv, aflat în stadii avansate mobilizare a colectivelor, trimestre. Important este, mul semestru, să vă refe-
VIOREL STRĂUŢ | prin asigurarea fronturilor
J cifra planificată. La des- I- - . «r- . -1 ■ -n ... . ... . I i-:r - -UT * de execuţie, se va asigura după cum sublinia şi pla- LIVIU BRAICA
I clrideri planul a tost de (Continuare în pag. a 3-a) I o substanţială creştere a de montaj. în noiembrie, nificatoarea Elisabeta Lato,
productivităţii muncii, a vom putea produce îu noua că activitatea do producţie
nivelului tehnic şi calita capacitate. s-a redresat, în prezent (Continuare în pag. a 3-a)
