Page 39 - Drumul_socialismului_1985_07
P. 39
8 604 • SÎMBĂTĂ, 13 IULIE 1985 Pag. 3
Corectitudinea în servire înseamnă respect Muncă bine
J TIMPUL
LIBER organizată
faţă de sine, respect faţă de cumpărători VirsfeSe oraşului
IVIZIUNE (Urmare din pag. 1) „Totul e ca atunci: mun punct de referinţă repor- !
De la magazinul sătesc ciupea din marfa cumpără respectării corectitudinii fa ţii, soarele, clopotele. in tajul scriitorului Ceo Bogzo i
clin Sînurai, gestionat de torilor nici mai mult nici ţă de oameni, a cinstei, la raită prin incinta unităţii, parc zece salcimi colbu- „Tristeţea coloniilor" : „...se ţ
rşit tic să piu- Lucrcţia Furcă, se aprovi mai puţin decît 35 grame, urma urmei. a constatat că lucrările la roşi, trei bănci, parcul e pe inşiruiau zeci de case, i
(color) zionează cu cele trebuitoa preţuri afişate nu existau La Simeria, magazinul construcţia noului şopron strada Minerului, Petroşani, construite după acelaşi ti• )
dru cintec ro- la cartofi şi verdeaţă, iar de desfacere aparţinînd se pentru adăposti rea recol cu case de raport mizere por, din linii puţine şi să- \
c ★ Gala cle- re cei peste 500 de locui
i animat ★ tori ai satului. Dar în ce gulioarele se vindeau la relor din Sintandrei este tei, ca şi a adăpostului pen şi neprietenoase" (N. lor- race: pereţii, acoperişul, 1
it poetic * A- condiţii o f a c ? Iată consta ochi, de obicei cu 2 lei bu gestionat de Maria Gliibu. tru porci merg bine, că în ga, ,,Neamul românesc in uşa, fereastra...". In colo- 1
mzical * Uni- cala. Rină la eliminarea de Cum ? Vindea oamenilor solarii, recolta de roşii, vi Ardeal şi ţara ungurească", mile Petroşanilor anului l
omânesc : 1965 tări dc la faţa locului. Cîn-
— E p o c a tarul balanţă semiautomat ficienţelor chioşcul a fost roşii verzi, iar roşiile... nete şi castraveţi promite a 1906, pag. 88). Imaginea, 1946, după expresia scrii- l
;scu * Fapte ora dereglat, cântărind cu închis. roşii le ţinea ascunse în fi bogată, că în adăpostu o veritabilă stampă, cla torului, tristeţea şi mizeria ti
venirii. Rcpor- Ana Paşalău este gestio magazie. Nu o ladă, două, rile de animale este ordine sează parcă un timp al o- atingeau cel mai inalt grad »
Telesport * 10 grame în defavoarea
ia lunii... la cumpărătorilor, ţuica „Mu- nară Ia restaurantul „Mi ci mai multe. si curăţenie, că finul se raşului in arhivele senti de intensitote. Coloniile de
ca dumnea- reşană" prezenta semne nerul" din Gbelari, iar — De care pîino aveţi ? depozitează în bune condi mentale, lacilitind prezen atunci au dispărut in ma- ij
ă de falsificare, din magazin Livia Seutariu face pe bar- — a fost întrebarea pen ţii. Citul ^ plecat din tului locul deslăşurării .ti joritate, in locul lor s-au 'j
nina politică unitate, soarele era sus pe ne/ energii tumultuoase, ridicat clădiri moderne. Ce- \
rnai lipsea sarea, multe produ mann. Cum s-ar zice, lu- tru vînzătoarea de Iu ma-
i dezarmare şi se aveau termenul de ga zinul alimentar din cartie cerul limpede ca peruzeaua. convingătoare. Tinereţea o- le 15 000 de apartamente 4!
ranţie depăşit. curăţenia rul micro 2 — Oră.ştie. A luat-o întins spre tar raşului începe de la por şi case sint o mărturie a
ciclopedia RAID PRIN laua unde intraseră în lan ţile întreprinderilor, de la înnoirilor. Ele echivalează I
ui varietăţilor era absentă, peste mărfuri — Numai ,,Dîmboviţa" —
. Emisiune mu- le expuse stăruind straturi UNITĂTI a răspuns cu seninătate. patru combine, la volanul fostele „Ateliere centrale", cu 86,3 la sută din locui- ţ
istractivă groase de praf vechi.... La A urmat controlul. Lăzi cărora se aflau Alexandru care reparau utilaje mi lorii oraşului mulaţi in case i
artistic. ,,Ruy COMERCIALE Razoti, Tănăsoi Lazăr. Isi- niere şi care astăzi labri- confortabile. Noul sortat *
Ecrajnizare toate aceste nereguli ges cu pîine aşezate direct pe
Victor Huro tionara n-a avut replică, pămînt, deşi unitatea are dor Crăciunescu şi Viorcl câ fel de fel de coloşi me cu 700 de paturi, un tea- ţ
Vision (color) ca de altfel nici conduce erează mină în mină. Tot grătare din scândură, peste Făiniş. S-a convins că cei talici, combine de mină, tru nou, trei cinematogra- L
rnal.
rea I.C.S.M. Călan. în nună în mină înseamnă că 400 franzele nepuse în vîn- patru mecanizatori, sub competitive in ţară şi pe le, un stadion modern, un 1
schimb, limbajul pe care se ocupă .şi de diminuarea zare au fost primele con conducerea lui Adam Mi-
Lucrcţia Furcă obişnuieşte concentraţiei alcoolice la statări, drept dovezi ale hăilă, inginerul şef al coo ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR
să-l folosească în relaţiile rachiu de vin, coniac „O- incorectitudinii faţă de perativei, muncesc cu tra
cu cumpărătorii are o ga vidiu“, vodcă, rom „Jamai- cumpărători. Au urmat, fi gere de inimă, atenţi să > piaţa mondială. Cine ar hotel in construcţie cu 250 »
»Tl l: 6,00 Râ mă bogată de cuvinte ce na". Nu cu mult, cu 4 pînă resc, măsurile de rigoare. nu se piardă nimic din re \ recunoaşte astăzi Petroşa- de locuri, o casă de cui- \
ul dimineţii ; coltă şi că în tarlaua de
dinea zilei in nu figurează în dicţionare... la 10 grade, cum s-a con Cu o zi înaintea raidu I nii anului 1924, cind a fost tură mai poartă încă in zi- î
; 7,00 Radio- La chioşcul pentru des statat Ia un recent control. lui nostru, gestionara Ma alături, Ghcorghe Făiniş ) declarat oraş ? Să luăm de duri proaspetele urme ale
,30 Sarcină şi facerea legumelor şi zar Amendate cu cite 3 000 Iei, ria Pricăjan şi vînzătoarea făcea treabă bună ia balo- ) pildă Cetatea universitară, şantierului. Oraşul de sub )
de onoare, tatul paielor.
t integrală a zavaturilor al C.A.P. Brad, fiecare a promis solemn că Ioana Bozoşan, de la ma care domină maiestuos aşe- Paring găzduieşte cea mai j
1985, pregăti gestionara Veroniea Aclam îşi va repune în drepturi gazinul universal din Be- La adunatul paielor c- 1 zarea. Imaginea ar părea diversificată reţea de in- L
ră a planului nu prea dă pe aici, în lo corectitudinea faţă de pu riu, achitaseră amenzi or rau aproape 50 de oameni, ţ sugestivă şi cu toate as- văţăminl din judeţ: 18 gră- 1
ir ; 8,00 Rcvis- blicul consumator. ganelor de miliţie. Pentru iar plugurile intraseră în
8,10 Curierul cul ei lucrînd mama dîn- / tea ea nu exprimă lotali- diniţe, 9 şcoli generale, l
9,00 Buletin sei, Muria Rus, pensionară. Mai mult plecată decît nereguli, bineînţeles. Dar brazdă. La secţia S.M.A. 1 tatea înnoirilor. Aşezarea şcoli profesionale şi de ţ
9,05 Audienţa Dar aceasta n-ar fi* atît de în unitate, gestionara Sa nu trăseseră concluziile cu a constatat că semănătoa
00 Buletin de bina Roşu, de la magazi venite. Dezordine, murdă rea de porumb este pregă \ s-a dezvoltat imens, fiarta maiştri, două licee, un in- i
Revista lite- rău ducă ar lucra corect, || ei s-a schimbat lundamen- stitut de mine (unic ca J
10,40 Ansam- cinstit. Dar... La fiecare nul dc legume şi fructe nr. rie, preţuri neafişate tro tită să intre în lucru şi a i tal, iar dacă pe unii re- specific din ţară, cu peste ţ
iric „Banatul** cântărire, buclucaşul cîntar 30, din Călan, lasă Mu nau la ele in unitate. stabilit ca de-a două zi să 4 800 de studenţi şi 86 de l
ara; 11,00 Bu- liber neregulilor de tot fe — Doar ieri am plătit a- înceapă neapărat însămîn- I zonanţa rustică din nume-
tiri; 11,05 Un ţarea culturilor duble. ţ le oraşului ii mai tenta să laboratoare), un muzeu al ?
r-ur iozdan; lul. Lipsă totală de cură mendă.. Plătim şi astăzi ? mineritului, un cenaclu 1
ici 12,00 ţenie, la cîntărire se folo — au întrebat mirate. Apoi — Azi a fost o zi rod i facă „speculaţii" lingvisti U.A.P. Saltul spre bunăsta- (
-
ştiri, 12,05 A- seau greutăţi respinse la o au plătit. Bine ar fi să le nică —- Ie-a spus seara, ci ce, astăzi , este evident că
al; 12,35 Din mai veche verificare, iar primarul colaboratorilor a- ) urbanitatea in această ci- re şi cultură este spectacu- i
lclorului; 12,45 fie spre învăţătură de l| tadelă muncitorească este los, poate cel mai specta- »
;ră radio-tv. ; cîntarul — se putea alt minte. dunaţi în biroul lui. Lu culos dintre toate. ţ
1 la 3; 15,00 fel ! — înşela cu peste 50 SILVIU NEAG, crurile puteau însă merge i o realitate, o consecinţă
lub; 16,00 Bu- grame pe fiecare cumpără ION DUŢA, mai bine la coasă şi pen 1 firească a societăţii socia- Munca şi viaţa minerului\
iri; 16,05 Ca- ţ liste. Marile cartiere Li- petroşănpan de astăzi ne /
social-cetăţe- tor ! Poate că amenda us inspectori comerciali tru impulsionarea acestei
Sclecţiuni din turătoare achitată va avea de stat, lucrări vom stabili acum l vezeni - care adună peste aduc aminte de istorie şi 1
Vlătuşa mea ) 45 000 de locuitori, cu poate că este mai greu să ţ
de Liviu Ca- efectul scontat, în sensul GH. I. NEGREA măsuri. ) 36 800 mai mult decît nu- vorbim de virsto aşezării i
i0 Buletin de
Btiuzică pe ţ măra Petroşanii anului 1924 lor, fără să ne gindim la ’
imn^avoastră ; Un indice de natalitate i - Carp aţi, Hermes şi mai trecut. Se impune consta- \
serii: *■ Radio- tarea că oraşul cunoaşte o l
iptămîna poli- ) nou Petroşani Nord — sint
, şi internaţio- ţ ilustrative. Două mine ncn frumoasă ascensiune după !
zică, informa- ridicat la specia bovine 1965, după Congresul al î
Radiojurnal + ţ - Dlfja şi Livezeni — o ma- IX-lea al partidului, dată ţ
rală * La su- Piuă Ia 1 iulie a.c., unită este că în sectorul repro ce pun pasiune în munca 1 re uzină constructoare de cind intră in mareo salbă i
22,00 Radio- ' maşini şi utilaje miniere,
50 Muzică de ţile agricole din C.U.A.S.C. ducţiei animalelor lucrează lor, cum ar fi Reghina Pop de rubin a mineritului ro- )
—24,00 Buletin Simeria au obţinut 1458 oameni pricepuţi şi hotărîţi (Băcia), Aronim Ocoş (Sîn- ) două fabrici de panifica- mănesc Livezenii şi Dilja.
viţei, realizînd un procent să-şi îndeplinească în mod tandrei), Cornelia Szabo i ţie, o întreprindere de in- Şi astfel oraşul ne incor
de natalitate de 65 la su exemplar toate sarcinile ce (Simeria) ş.a. Ca rezultat i dustrializare a laptelui, o porează in vitala lui cclu- ,
tă. Ce factori au contribuit le revin. al muncii acestor oameni, ) alto de tricotaje cunoscu- lâ de viaţă şi simţire, pur- ţ
la obţinerea acestui rezul In acelaşi timp, s-a reu fermele zootehnice au înre ^ tă in ţară şi peste hotare, tîndu-ne pe apele timpu- i
tat ? şit să se asigure o bază gistrat rezultate bune în i fără să mai socotim pe lui, pe o punte imaginară, 1
Candiano Brînză, ce co furajeră bogată în 1984, domeniul reproducţiei în 1 cea de reparaţii utilaje
ircasma ploi- ce-şi sclv'mbă, cu o nedez- 1
Patria); Jan- ordonează activitatea zoo astfel că în perioada sta- perioada trecută din acest ţ miniere, constituie baza e-
extratereştrii tehnică în Consiliul unic bulaţiei trecute s-a putut an. Astfel, de exemplu, ^ conomică a urbei. minţită statornicie, pasa- i
'ÎEDO^VRA: A- agroindustrial Simeria, ne-a realiza o bună hrănire şi C.A.P. Băcia şi-a depăşit i Pentru a măsura virsta gem. \
iK m Sa-
)3i lui Joe I.P.L. Deva, secţia mobi spus : îngrijire a animalelor. Tot- prevederile cu opt viţei, I localităţii putem lua ca DUMITRU DEM IONAŞCU ţ
(otlern — sala li. Verificarea în alb a — Lucrătorii din zooteh C.A.P. Simeria cu 30,
1 pe înălţimi prototipului pentru rama C.A.P. Tîmpa cu 15.
sala B); Un de oglindi „PETRA". Aşa nie, conducătorii de ferme,
erestru (FLa- se numeşte operaţia pe specialiştii se străduiesc C.U.A.S.C. SIMERIA Strădaniile pentru obţi Puternică mobilizare
3or periculos care muncitoarea Elena să realizeze efectivele de nerea 'unui indice de nata
astelul Corvi- Bozan o face cu maximi litate ridicat continuă şi tate bune şi pe linia redu
PETROŞANI: exigenţi. animale planificate, îndeo odată, medicii veterinari, (Urmare din pag. 1}
viaţă (Pa- sebi pe seama prăsilei pro operatorii însămînţători au în perioada păşunatului a- cerii cheltuielilor materia
?nţe (Unirea); Foto N. GHEORGHIU prii. Important de reţinut nimalelor. In toate taberele riţi, tovarăşe secretar, la le, a creşterii eficienţei e-
ntra Kramer o evidenţă strictă asupra de vară există iarbă şi apă
ie); LUPENI: evoluţiei fiecărui animal modul în care intenţionea conomice în producţie Sîn-
(Cultural) ; din efectivul matcă, aces suficientă. Aici au fost a- ză colectivul de la „Vîsco- tem hotărîţi să depunoTn e-
Iubirea are siguraţi şi reproducători de za" Lupeni să încheie a- forturi stăruitoare, să ac
— seriile I-TI tea fiind mereu completate rasă ce sînt rotiţi periodic, cest an. ţionăm uniţi, zi dc zi, în
; LONEA : cu juninci alese pe baza
j (Minerul) ; Unei selecţii riguroase. S-a calendarul de reproducţie — Din cauza greutăţilor lumina orientărilor şi indi
K. : Acordaţi se respectă cu stricteţe, a- cunoscute, la care nu mai caţiilor tovarăşului Nicolae
2 atenuan- urmărit îndeaproape starea provizionarea eu material revenim, realizările noas Ceauşescu, date la Plenara
toresc) ; A- de sănătate a animalelor,
Yunkeii — I.M. PETRILA — distinsă cu „Steagul seminal este bună. Evoluţia tre nu sînt cele scontate. comună a Consiliului Na
(Muncitoresc); intrarea vacilor şi * junin- animalelor este urmărită De la începutul anului am ţional al Oamenilor Mun
-
Baladă pentru ciloz în călduri, evoluţia riguros. Sînt astfel create livrat industriei uşoare cii şi Consiliului Suprem
tezat); BRAD: roşu" şi „Diploma de onoare" stării de gestaţie ş.a. In
î Marea Nor- pentru locul al IV-lea ocupat în toate condiţiile ca unităţile peste 600 tone de fire vîs- al Dezvoltării Economice şi
ua roşie); O- acest mod s-a reuşit să se din Consiliul unic agroin coză, iar la export peste Sociale, pentru a ne înde
imul şl fiara întrecerea socialistă în anul 1984 reducă mult întoarcerile din dustrial Simeria să atingă 200 tone. De asemenea, plini exemplar planul de
-II (Patria);
init din dra- gestaţie şi pierderile de indicele de natalitate de prin diminuarea consumu producţie pe anul L935,
aţâ (Flacăra); viţei. In unităţile zooteh 85 la sută, cit este stabilit rilor de materii prime şi toate sarcinile ce ne revin
3AI • Albinu- (Urmare din pag. 1) adresindu-i urări de noi | nice din C.U.A.S.C. Sime a se realiza în acest an. materiale, combustibil şi din documentele Congre
cultu-
’EG MiUeă succese în viitor, * ria lucrează specialişti în energie cu peste 3 milioa sului al Xlll-lea al parti
acia); BHAZI: lui în anul trecut, a subli Desfăşurată în atmosfe- | reproducţie cu experienţă, B. TURDEANU ne lei, s-au obţinut rezul- dului.
Iubire — se- niat in cuvintul său că în ra entuziastă, caracterisii- J , ,
l
>
CAbAN: Hâ .■.v v.-.'. ,.-.ViVV. .v.-iV.vr.-<\-riiV.v,' vAY»v«'o‘>V.Yr/.V« .VAVSV.’.V •VAWAV.V.V.w.v.VVW
primul semestru al acestui
estor
de cultură) ; » primul semestru al acestui aC acestor zile, cînd în I
câ
n
Iubirea are I ? P . !) lucrărilor de întreaga ţară se omagiază I La Uzina de utilaj mi preocupările noastre, la
, a
ul
— seriile I-II « investiţii a fost depăşit cu apropiata aniversare a două | nier şi reparaţii Crişcior toate locurile de muncă,
TLIA: Actiu- se acordă o importanţă
Lumina) î (?HE- | 254 ml, iar pînă la sfirşi- decenii de cînd în fruntea | sînt mult mai mari. Recon
:a (Minerul). * tu! anului depăşirea va ti partidului se află -tovară- J deosebită activităţii de re- diţionarea pistonului cio
cuperai-e, recondiţionare şi
■ de 500 ml. Minerul şef de ş ţ Nicolae Ceauşescu, | refolosire a pieselor şi sub- Prin recondiţionarea pieselor can de la forja de 400 kgf
U
s-a soldat cu o economie
* brigadă loan Rotaru, secto- festivitatea înmînării „Stea- J ansamblelor, creşterii efi de circa 10 000 lei; coroana
| rul V, s-a angajat, în nu- gului roşu" şi „Diplomei de | cienţei economice în pro mari economii în producţie de antrenare a morii cu
irobabi) pentru mele ortacilor pe care ii onoare“ colectivului I.M. » ducţie.» tăvălugi — 1000 lei. Avan
5 1985: vremea
casă. Cerul va conduce, ca brigada sa Petrila a exprimat hotărîrea | — Numărul reperelor re — Se pot da si exem o economie totală de 1397 taje nete pentru producţie
mal mult sc- condiţionate pentru dife ple ? lei. La carcasa utilizată la se obţin şi prin refolosl-
t şi dimineaţa. să ocupe şi în acest an fermă a minerilor, ingineri- J — Desigur. Să ne oprim pompa de tulbureală, eco rea celor mai noi piese
:olat Sn zona un loc fruntaş în întrece- lor şî tehnicienilor de a da I riţi beneficiari din ţară,
munte vor că- cit şi pentru cerinţele pro însă la cîteva repere mai nomia este de 515 lei, la incluse pc lista recondir
viaţă indicaţiilor trasate de i
rea socialistă.
n caracter de * rea socialista. - viaţă indicaţiilor trasate de i prii, este mare — ne spu importante. De pildă, la capacul de aspiraţie — 485 ţionărilor, între cărei axe,
iţite şi de des- | Din partea Consiliului secretarul general al parii- J nea Cornel Ştefan, secreta cilindrul de basculare al lei, la ax pinion reductor arbori, roţi dinţate, pinioă-
etrice. Vîntul
ib pînă ia mo- > Central al U.G.S.R., tovară- dului pentru creşterea pro- j rul comitetului de partid maşinii de încărcat eu si — 3 340 lei, la ax celulă ne, cutii de viteză, cupla
îud. Tempera- al uzinei. Practic, toate loz MGS. Prin recondiţio- flotaţie — 412 lei. je electromagnetice, auto
me vor fi cu- I şui Vasile Martinelli a în- ducţiei de cărbune, pentru . piesele care pot fi recon narea acestei piese, în lo mate de pornire, multe al
e 10 şi 15 gra- | minat colectivului de ta înfăptuirea istoricelor hotă- J — Nomenclatorul piese tele. Eficienţa lor se tra
e maxime în- diţionate sînt selectate şi cul folosirii alteia noi, se lor rezuKato, destinate
30 de grade, I. M. Petrila „Steagul roşu" rîri ale Congresului al depozitate, prelucrate pe înregistrează, pe bucată, o duce, prin materialele ne
aţă dimineaţa. l economie de materiale în consumului intern, se îm consumate în zeci de miî
; de serviciu şi „Diploma de onoare", Xlll-lea. baza tehnologiilor stabilite, valoare de 959 lei şi de bogăţeşte lună de lună. de Iei.
t).
reverificate si reutilizate. manoperă de 438 lei. Deci, Firesc, pentru că şi B. CORNEL