Page 28 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 28
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 679 • JOI, 10 OCTOMBRIE 1985
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului % I
I
Nicoiae Ceauşescu, impreună cu tovarăşa H TUNIS. — Preşedintele Comitetului Executiv al
( Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Yasser Arafat
elor ucişi sau răniţi în
a declarat că numărul total al
Elena Ceauşescu, în R. P. Chineză I timpul atacului aerian israelian c asupra cartierului ge-
I neral din Tunis al O.E.P. este de 164— transmite agenţia
J MAP. El a precizat că victimele includ femei, copii şi
| bătrîni.
ÎNTILNIRE CU TOVARĂŞUL TOVARĂŞA ACADEMICIAN DOCTOR INGINER S
ELENA CEAUŞESCU A PRIMIT PE LU JIAXI, ' ■ TOKIO. — Guvernul japonez a hotărît să suspen-
DENG XIAOPING ] de exporturile de ordinatoare destinate forţelor armate /
PREŞEDINTELE ACADEMIEI DE ŞTIINŢE s şi poliţiei sud-ăfricane, în cadrul acţiunilor de boicotare
1 a regimului rasist de
(Urmo'e din oog. 1) pentru promova'rea destin A CHINEI J Reuter. la Pretoria, informează agenţia
derii şi colaborării, pentru
voluliei situaţiei internaţi©, asigurarea dezvoltării li T o v a r ă ş a academi T o v a r ă .ş a academi ■ Y'IENA. — într-o declaraţie făcută la Viena, minis-
nale, participă activ la bere şi independente a tu cian doctor inginer Elena cian doctor inginer Elena j trul de externe al Austriei a arătat că „guvernul aus-
eforturile pentru soluţiona turor naţiunilor lumii în Ceauşescu, membru al Co Ceauşescu a mulţumit pen | triac este împotriva oricărei forme de militarizare a Cos-
rea constructivă a marilor condiţii de pace şi secu mitetului Politic Executiv tru aprecierile la adresa * moşului", relatează agenţia TASS. Nu există nimic ce
probleme ce confruntă o- ritate internaţională. al C.C. al P.C.R., prim vi- activităţii sale ştiinţifice, a | ar putea justifica o asemenea militarizare şi este necesar
menirea. ceprim-ministru al guver contribuţiei României la
Schimbul de vederi a e- , să se facă eforturi pentru a se ajunge la înţelegeri pri-
S-a apreciat că, în ac videnţiat poziţiile comune nului, preşedintele Consi îmbogăţirea patrimoniului | vind folosirea paşnică a spaţiului extraterestru.
tualele condiţii internaţio sau foarte asemănătoare liului Naţional pentru gîndirii ştiinţifice şi teh
nale. complexe şi grave, se ale celor două partide şi Ştiinţă şi Tehnologie, a pri nice universale şi a trans | ■ WASHINGTON. — La Washington s-au încheiat
miercuri
dimineaţa,
mit,
mis, cu acest prilej, oa
impune ca popoarele, for ţări în problemele funda pe tovarăşul Lu Jiaxi, pre menilor de ştiinţă chinezi, I lucrările celei de-a 54-a Adunări generale a organizaţiei
| Interpol, axate, în esenţă, pe problema terorismului şi
ţele înaintate de pretutin mentale ale vieţii politice şedintele Academiei de cercetătorilor, cadrelor di | a mijloacelor de combatere a acestui fenomen tot mai
deni să acţioneze cu ho- mondiale şi, îndeosebi, ale Ştiinţe a Chinei, precum şi dactice universitare şi spe * ameninţător — relatează agenţia France Presse. Potrivit
pe reprezentanţii unor in cialiştilor din producţie
tărîre pentru apărarea pă păcii şi dezarmării. A fost j unei rezoluţii adoptate de cele 138 state membre ale aces-
r stituţii prestigioase de urarea de noi succese în î tei organizaţii internaţionale, s-a hotărît ea terorismul
cii — problema fundamen exprimată convingerea că ştiinţă, învăţămînt superior misiunea de răspundere pe să nu mai fie considerat un act politic atunci cînd este
tală a epocii noastre — dezvoltarea conlucrării ro- şi cercetare din R.P Chi care o au în promovarea I comis asupra unor victime nevinovate sau într-o regiune
pentru oprirea cursei Înar mâno-chineze pe arena in neză. progresului tehnico-ştiinţi- care nu este confruntată cu un conflict; această înca
I
mărilor şi trecerea la dez ternaţională reprezintă o Preşedintele Academiei. fic, în viaţa economică şi drare a crimelor teroriste face posibilă intervenţia Inter-
Lu Jiaxi, a exprimat, în
armare, în primul rînd la contribuţie deosebit de im numele oamenilor de ştiin socială a R.P. Chineze. ' polului. Participanţii au reafirmat, totodată, voinţa de a
| intensifica cooperarea şi schimburile de informaţii, pen-
dezarmare nucleară, la în portantă la cauza păcii şi ţă, al celor din învăţămîn- In timpul convorbirii s-a * tru a putea combate cu mai multă eficienţă terorismul.
lăturarea primejdiei unei socialismului, la promova tul superior şi cercetare, relevat răspunderea deo
catastrofe nucleare. A fost rea politicii de indepen deplina satisfacţie pentru sebită ce revine oamenilor ■ OTTAWA. — La Toronto s-a desfăşurat conferinţa
relevată necesitatea de a denţă şi progres, la afir vizita tovarăşului Nicoiae de ştiinţă de pretutindeni | Congresului femeilor canadiene, relatează agenţia TASS.
documentul
In
guvernului
|
să
cere
adoptat,
conferinţa
se depune toate eforturile marea noilor principii în Ceauşescu şi a tovarăşei în promovarea idealurilor • proclame ţara teritoriu fără arme nucleare şi să anuleze
Elena Ceauşescu în R. P.
de către Joatc statele, pen relaţiile dintre state, a în de pace şi colaborare, în I toate acordurile încheiate în domeniul armamentelor nu-
Chineză, subliniind faptul
tru excluderea forţei şi a- ţelegerii şi colaborării în că aceasta va reprezenta orientarea hotărîtă a efor , cleare.
meninţării u forţa din re lume. turilor lor creatoare în di ■ LIMA. — Guvernul peruan a decis prelungirea cu
c un nou moment, de cea
laţiile internaţionale, so Intîlnirea şi convorbirile mai mare importanţă, în recţia dezvoltării paşnice a > 60 de zile a stării de urgenţă în diferite provincii din
luţionarea problemelor liti au decurs într-o atmosferă cronica dezvoltării pe mul omenirii, în salvgardarea I departamentele San Martin, Ifuanuco, Pasco, Ayacucho,
; Huancaveliea şi Apurimac, ca urmare a înregistrării, în
gioase dintre state pe cale caldă, prietenească de În tiple planuri a relaţiilor ei de la o catastrofă nu I continuare, a unor acte de violenţă în aceste regiuni ale
paşnică, prin tratative. ţelegere şi stimă reciprocă. româno-chineze. cleară. ţării — informează agenţia EFE.
,
,
,
,
, , , ,
,
, ,
,
,
■.■.■.■.V.V.SV.V.V.V.V.'.V.V/.'.'AV.V.V.V.V.'.V.V.VV.V.V.V.V.V.V.'.V.’.V/.V. /.V.V.V •..V.,V..V.V..,V.V..V.V,V.'.V.V.V.W...’...V.V.VZ.V,V.V.V..V..V..V.V/.
IN MECI AMICAL : SELECŢIONATELE gen. .6); categ. 15—16 ani, 4) ; 2. Dana Mihail (şc. gen. de inimoşi suporteri ai c- spirit va trebui demonstrat, *
fete: 1. Danusia Panait (şc. 5) ; 3. Robert Bonta (şc. chipei hunedorene, a tu o dată în plus. la urmă -v
ORAŞELOR BUCUREŞTI - SOFIA 4-1 (2-0)
gen. 7); 2. Petronela Un- gen. 3). (Pegas Standard): turor celor care înconjoa torul joc pe teren propriu,
CLU.I-NAPOCA 9 (Ager- bulgar. Oaspeţii au redus gureanu (lic. nr. 4); 3. Da 1. Cristian Popa (şc. gen. ră cu dragoste această tî- cel cu echipa din Tîrgu
pres). — Pe stadionul mu din handicap în minutul niela Obîrşanu (şe. gen. 7); 1); 2. Alin Cestelecan (şc. nără şi talentată formaţie. Mureş, mai. ales că în tre
nicipal din Cluj-Napoca, 71 prin Sadkov, care a băieţi 1. Ianos Gally (lic. Prin numărul său in con cuta ediţie de campionat,
în prezenţa a 20 000 de transformat o lovitură de nr. 4); 2. Eugen Cismaş gen. 5); 3. Marian Costes- tinuă creştere şi prin per în meciul cu această e-
spectatori, s-a disputat la 11 m. Cu şapte mi (lic. nr. 5); 3. Geler Csabo cu (şc. gen. 4). Biciclete se- manentele încurajări adre chipă, comportarea unor
atras
spectatori
a
după
miercuri meciul amical de nute înaintea fluierului (lic. nr. 4); categ. 17—19 micurse: 1. Bruno Modi sate echipei favorite, publi sine o drastică sancţiune
fotbal dintre selecţionatele final, Damaschin I a sta ani, fete : 1. Simona Gabor (şe. gen., 2); 2. Septimiu cul spectator s-a. consti dictată de F.R.H. formaţiei
oraşelor Bucureşti şi Sofia. bilit scorul final la 4—1 (şc. gen. 7); 2. Monica Mi- Laseau (.şc. gen. 1); 3. Ma tuit — şi la acest meci — hunedorene.
Fotbaliştii români au ob în favoarea fotbaliştilor ro rius Chinca (şc. gen. 1); Bi într-un factor decisiv în
ţinut victoria cu scorul de mâni. hescu (lic. nr. 2); 3. Va obţinerea victoriei. Acelaşi MIRCEA DIACONU
4—1 (2-0). Selecţionata oraşului lentina Florea (lic. pedago ciclete cursiere: 1. Mihail
Scorul a fost deschis în Bucureşti a început jocul gic); băieţi : 1 . Cristian Ra Moise (lic. nr. A)', 2. Con AZI ÎN „CUPA ROMÂNIEI"
minutul 15 de Mateuţ, cu cu următorul „11" : Lung stantin Pînzan (lic. nr. 5);
un şut puternic de la cir- —, Negrilă, Iovan, Iorgu- du (lic. nr. 1); 2. Lucian 3. Cristian Hîrţa (lic. nr. Astăzi se va desfăşura o cicni — Jiul Petroşani; Mi
, ca 25 m, acelaşi jucător lcscu, Ungureanu, Mateuţ, Pantea (tic. nr. 1); 3. Radu nouă etapă în „Cupa Româ nerul Dr. Petru Groza —
marclnd un nou gol în Boloni, Klein, Rednie, Silinschi (lic. nr. 4). •2). Prof. MIRCEA SÎRBU, niei", caro programează, Aurul Brad; Textila Cisnă-
minutul 37. Echipa noas Geolgău, Piţureă. In repri Ciclism (Pegas practic): preşedintele pentru echipele hunedore
tră a majorat scorul în za secundă în formaţia ro ne următoarele meciuri : die — 'Mecanica Orăştie;
minutul 63: la o centrare mână au mai evoluat Mo- 1. Rudolf Ştefan (şc. gen. C.M.E.F.S. Deva Minerul Şt. Vulcan — Mi Dacia Orăştie — Mureşul
a lui Văetuş, Piţureă -a în raru. Zare, Andone. Bho, nerul Lupeni; Petrolul Ţi- Deva.
scris cu capul, făcînd inu Belodedici, Văetuş, Trimes- METALUL
tilă intervenţia portarului ou şi Damaschin I.
HUNEDOARA -
METALUL CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL
DESCHIDEREA ANULUI SPORTIV ŞCOLAR I.U.R.T. LUGOJ Seria I
SI DE PREGĂTIRE A TINERETULUI PENTRU 23-19 (12-10)
APĂRAREA PATRIEI, TN MUNICIPIUL DEVA Anticipam. într-una din» Rezultate: Constructorul Hunedoara — Minerul
cronicile de la începutul partajat în cî.ştigătoare for Aninoasa 0—2; Măgura Minerul Pui — Parîngul Lo-
Sub egida .„Daciadei", şi ciclism, s-au remarcat actualei ediţii a campio maţia hunedoreană a fost. nea 1—0; Minerul Uricani — Voinţa C.L.F. Ilia 2—0;
duminică, 6 octombrie 1985, următorii şoimi ai patriei: natului de handbal mascu în primul rînd, dorinţa ar Metalul Crişcior — Utilajul Petroşani 2—1; Minerul
s-au desfăşurat, în muni Mihai Razba, Claudiu Sa- lin, divizia B, că echipa zătoare de victorie, dubla Bărbăteni — Rapid Simeria Triaj 0—1; Minerul Ghe-
cipiul Deva, cu prilejul bău, Andreea Jura, Marius Metalul Hunedoara se află tă do totala dăruire a ju lari — C.F.R. Petroşani 4—0; Preparatorul Petrila —
deschiderii oficiale a anu Sîrbu, Cernevsky Edy, pe un drum ascendent în cătorilor, de ambiţia lor Streiul Simeria Veche 11—0; Minerul Tcliuc — Avîn-
lui sportiv şcolar şi de Cristian Sîrbu, Gabriel ceea ce priveşte gradul de de a demonstra că pre tu] Haţeg J—0.
pregătire a tineretului pen Mariş, Dana Cristian, Se- eficacitate şi spectaculozi tenţiile la şefia seriei sînt C L A S A M E i S T ■ ' 1 U L
tru apărarea patriei, am bastian Plasă, Marius Bur- tate în joc. Acest fapt a întru totul justificate. Iar I r Minerul Ghclari 6 6 0 0 24— 0 12
ple întreceri sportive la za, Cristian Balaş, Adrian fost pe deplin confirmat ca argumente ei au adus 2. Minerul Tcliuc 6 5 0 1 17— 4 10 !
1 16— 5
triciclete, biciclete, cros, Băneasă,- cîştigători ai se şi în intîlnirea de dumini eficacitatea ridicată în ac 3. Minerul Uricani 6 4 1 2 1.4—15 0
ciclism, precedate de o de riilor din care au făcut că, în care handbaliştii hu- ţiunile de atac. fermitatea 4. Metalul Crişcior 6 4 0 8
monstraţie de carturi, Ia parte. nedoreni au primit replica în fazele de apărare şi 5. Minerul Aninoasa 6 3 1 2 12— 9 7
6 2 2 2 12— 8
care au participat peste Rezultate la cros: categ. liderului seriei. Metalul deplina sportivitate mani 6. Utilajul Petroşani 6 3 0 6
3 7— 5
6
1 400 de sportivi din 16 u- 11—12 ani. fete: Ir Ana Lugoj, dar şi de evoluţiile festată pe tot parcursul 7. Minerul Bărbăteni 6 2 2 2 9— 8 6
nităţi şcolare şi 12 cămi Runcan (şc. gen. 7); 2. anterioare, cu Comerţul întrecerii. 8. Voinţa C.L.F. Ilia 6 2 2 2 8—11 6
ne şi grădiniţe, întreceri Maria loan (şe. gen. 7); 3. Sînnicolau Mare. pe teren Beneficiind de randa 9. Măgura Minerul Pui 6 2 2 2 9—12 6
organizate de către Inspec Viorica Ungureanu (şc. gen. propriu, scor 33—25 şi cu mentul sporit al portarului 10. Rapid Simeria Triaj 6 2 1 3 6—11 5
toratul şcolar judeţean, 7); băieţi : I. Tiberiu Bru- Armătura Cluj-Napoca. în Daniel A postu, al „tuna 11. A vin tul Haţeg 6 1 2 3 12—11 4
G.M.E.F.S. Deva, comite zan (şe. gen. 7); 2. Vass deplasare, joc cîştigat de rilor" Romulus Berconnu. 12. Preparatorul Petrila 1 2 4
Zoltan (şc. gen. 7); 3. Flo hunodoreni tu 21 —19. Ştefan Knuff şi Dorin Ro- 13. Parîngul Lonoa 6 3 6— 7
tele municipale al U.T.C. rin Boldea (şc. gen. 7); Cum ora şi de aşteptat, taru, de ' pătrunderile im 14. Con s tructorul 11u n edoa ra 6 1 2 3 6—11 4
şi al Organizaţiei pionieri categ. 13—14 ani. fete : 1. echipa oaspete — cu ju petuoase ale lui Dan Rusu, 15. C.F.R. Petroşani 6 0 î 5 4—17 1
lor, în colaborare cu bi Liliana Macarie (şc. gen. cători puternici, tehnici, handbaliştii de la Metalul 16. Streiul Simeria Veche 6 0 1 5 4—32 1
rou] circulaţie din cadrul 7); 2. Claudia Ghengye (şe. deosebit de combativi — a Hunedoara au reuşit, pe Etapa de astăzi : Avîntul — Constructorul; Stre iul
Miliţiei, municipiului şi gen. 7); 3. Mihaela Ursu dat gazdelor o replică merit, să-şi apropie victo Min Teliuc; C.F.R. — Preparatorul; Rapid — Min.
Direcţia judeţeană P.T.Tc. (şc. gen. 7); băieţi: 1 . Şte foarte puternică, partida ria într-un final de meci Ghclari; Utilajul — Min. Bărbăteni; Voinţa C.L.F. —
In concursul de ininibi- fan Raicu (şc. gen. 4); 2. aflîndu-se lungi perioade electrizant, care a satisfă Metalul; Parîngul — Min. Uricani; Min. Aninoasa —
ciclete şi triciclete, care a Ghcorghe Morar (şc. gen. de timp sub semnul echi cut pe deplin setea de Măgura.
precedat întrecerile de cros 3); 3. Florin Şandru (şc. librului. Ceea ce a de- spectacol sportiv a sutelor
COIEGIUI OE REDACŢIE: Sobin Cerbu, Ion Goclei, Oumit-u Gheoneo, Tiberiu Istrate Redocto- şef), tucia Elena liciu, Gheorghe Pavel Redactor şef adjunct). Nicoiae Tîrcob 1
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA. 2 700 Deva, *tr. Dr. Petru Groza, ar. 35. Telefoane) 11275, 12157, 11535. Telex,72288. TIPARUL. Tipografia Deva. str. 23 August nr. 275.