Page 30 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 30
ag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 61
EPOCA NICOLAE CEAUSESCU Teie
20.00 Tclcjui
epoca marilor împliniri socialiste 20,20 Actuali
nomie
20,30 Cadran
(color)
20.50 Cîntăm
riţei —
întreprinderea chimicii Praştie — unitate 21.00 Serial
piese •
„Planei
solul :
21,35 Fiecare
pute
o
de frunte a industri econom
Nchoiu
noirilor
21.50 Telcjur
POTENŢIALUL TEHNIC ŞI UMAN - LA CAPACITATE
I.C.O. - trei iniţiale care fac mîndrie Azi, I. C. Orăştie se situează constant KAPI
unui oraş, dau consistenţă industriei unui intre unităţile economice fruntaşe ale ju — Îndeplinirea sarcinilor de modernă, de înaltă produc direct al oamenilor in pro
plan diverse şi complexe pe tivitate, deservită de oameni ducţie, lucrătoarea Olivia
judeţ, duc peste hotare prestigiul unei ţâri. deţului, sporindu-şi permanent contribuţia
Sînt însemnele întreprinderii chimice Orăş- la dezvoltarea forţei sale economice, Ia a- care la are întreprinderea bine pregătiţi profesional, Siserman, secretara comite
BUCUREŞ'
tie - unitate care, peste doi ani, îşi va \ noastră necesită, între altele, ceea ce ne permite să rea tului de partid al secţiei dioprogramu
aniversa semicentenarul. sigurarea economiei naţionale cu produse \ punerea deplină in valoa lizăm produse de calitate ambalaje, sublinia dăruirea 0,30 La orc
Activitatea de început a fost modestă, de mare necesitate. re a potenţialului tehnic şi superioară, competitive, cu şi hărnicia tuturor celor ce agricultură:
numele i-a fost schimbat de mai multe ori, Cei aproape 2 700 de oameni ai muncii î uman al unităţii, mai exact eficienţă economică ridicată. muncesc in acest colectiv, treaga noai
Radio.
7.00
producţia a evoluat în ritmuri lente, ane din întreprindere sînt plenar angajaţi pen l spus utilizarea raţională, la Acordînd importanţa cuvenită grija permanentă pentru Sarcină şi a
voioase. tru înfăptuirea prevederilor de plan din î parametri optimi a maşinilor, acestei laturi majore a ac propria pregătire profesio onoare. Râs
Ca întreaga viaţă economico-socială a acest ultim an al cincinalului, materializa instalaţiilor şi agregatelor tivităţii noastre — folosirea nală, implicit pentru buna mărilor t o
României de după Congresul al IX-lea al rea orientărilor şi indicaţiilor din cuvînta- din dotare, folosirea inte la capacitate a potenţialului exploatare a utilajelor pe Nicolae Cf
partidului, şi activitatea I.C. Orăştie a cu grală a forţei de muncă şi tehnic şi uman —, colectivul care le deservesc. „Pe a- îndeplinim
nul pe 1985,
noscut o dinamică fără precedent. Au fost rea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a timpului de lucru de către celaşi plan situăm - spunea temeinic pl
construite hale noi, moderne, echipate cu secretarul general al partidului, la Congre J personalul muncitor — sub- I. C. Orăştie reuşeşte să-şi interlocutoarea — şi respec viitor ; 8,00
îndeplinească ritmic preve
maşini, utilaje şi instalaţii de mare pro sul al lll-lea al consiliilor populare, pregă l \ blinia ing. Vaier Gheorghe, derile de plan, lună de lună, tarea riguroasă a tehnolo sei ; 8,10 Ci
ductivitate, producţia s-a diversificat con tirea temeinică a producţiei din anul vii directorul- întreprinderii. Se an de an. giilor de fabricaţie, reuşind diilor ; 9,00
9,05
ştiri ;
tinuu, colectivul s-a perfecţionat în pas cu ştie că, atît în secţiile de astfel să conferim caracteris ascultătoriloi
tehnica nouă, produsele fabricii au început tor — primul din cel de-al Vlll-lea cincinal \ producţie efectivă, cit şi in Intr-adevăr, aşa este. Ar tici tehnice şi calitative su Ietln de ştiri
să fie tot mai mult solicitate şi apreciate în ţara noastră, fundamentat de Congresul ateliere şi laboratoare, dis gument concret, convingă perioare produselor pe care ţa şl ! aţa ;
de partenerii din ţară şi de peste hotare. al Xlll-lea al partidului. s punem de o dotare tehnică tor — rezultatele obţinute de le realizăm". folc' -1,
ştiri-; ______,0:
I. C. Orăştie pe cele nouă
luni ale anului : producţia — De altfel, pregătirii şi ştiu. Din ci
lului române
l'rzică depăşită cu 290 tone folosirii depline a forţei de Publicitate ;
ASIMILARE, DIVERSIFICARE, CALITATE mase plastice, 334 tone oxizi muncă din întreprindere, or de ştiri ; î;
ganul colectiv de conducere pentru toţi i
In contextul activităţii şi tehnologii are teren fer turism „Dacia" — moder de mase plastice, care au de fier, precum şi cu însem ii acordă cea mai mare a- Din comoara
sale diverse şi complexe, til în toate secţiile între nizat. In centrul aten asimilat şi produc un în nate cantităţi de redactori tenţie — releva tovarăşa 13.00 De la
colectivul de muncă al prinderii, dar poate cel ţiei întregului colectiv si semnat număr de repere — de turaţie, roţi pivotante, Marcela Murari, secretarul Student club
I. C. Orăştie. situează în mai mult în secţiile poliu- tuăm prioritar continua considera ing. Ioan Socaciu, matriţe de mare complexi comitetului de partid al în tin de ştiri ;
centrul preocupărilor asi retani şi piese auto, care îmbunătăţire a reperelor şeful acestei uzine. Şi nu tate, toate însumind o pro treprinderii. Cei peste 1 100 na radio ; ]
nate ccono
milarea de noi produse, cu prelucrează spume poliure- auto, ridicarea gradului lor ne este indiferentă cali ducţie marfă suplimentară de comunişti, aproape jumă Buletin de
caracteristici tehnice şi ca tanice şi polimeri termo- de competitivitate, avînd tatea pieselor pe care le de 6,5 milioane lei. De a- Pentru patri
litative superioare. plastici. în vedere că autoturismele realizăm, pentru că noi semenea, producţia pentru tate din totalul personalului, le serii * R
— Şi în acest an, unita — In acest an ne-am „Oltcit" sînt tot mai mult facem atît un export in export înregistrează un plus constituiţi in patru comitete Revista inter
dio * Sport
tea noastră a avut sarcini preocupat în mod deosebit solicitate pe piaţa externă. direct, prin reperele auto de 700 000 lei. şi 20 organizaţii de bază 20.00 Radioju
deosebit de mobilizatoare de găsirea soluţiilor teh între lucrătorii cu con pe care le aminteam, cît Kelerindu-se la modui in sint permanent promotorii ră cu 1 ' irală
— aprecia Eugcniu Oan- nologice optime pentru a- tribuţii esenţiale la pro şi un export direct, prin- care colectivul secţiei scu întrecerii socialiste, ai nou tia dvs ; 22,0
oră * Radi<
cea, inginerul şef al în similarea reperelor din cesul de asimilare şi in tr-o serie de produse din lări e sprijină activitatea de lui în producţie, ai bunelor Rezultatele t
treprinderii. Comitetul de termoplaste şi poliurctani, troducere în fabricaţie a mase plastice solicitate de utilizare deplină a poten realizări in muncă. In toate 23,05 Nocturi
partid şi consiliul oameni necesare echipării autotu produselor noi şi reproiec ţialului tehnic în întreprin posturile „cheie" se află 23,55 — 24,00
ştiri.
lor muncii au acţionat pen rismului „Oltcit" — con tate se situează mulţi pro mulţi parteneri externi. dere; ing. Nicolae Rusu, şe comuniştii cei mai destoinici,
tru intensificarea activită semna chimista Rodica iectanţi, matriţeri, chi- Contribuţii importante la ful acestei secţii, se referea specialişti în profesie, care
ţii de asimilare a noi pro Munean, şefa secţiei poliu- mişti, operatori, rezultatul îndeplinirea ritmică a pla coordonează cu competenţă
duse, repere şi piese de retani. Condiţiile tehnice muncii lor fiind concreti nului are atît colectivul la grija deosebită ce se a- şi răspundere colectivele din Moinei
schimb, înnoirea, reproiec- şi de calitate impuse de zat în numărul mare de secţiei piese auto, condus cordă întreţinerii, reviziilor subordine, le mobilizează di
tarea şi modernizarea celor beneficiari fiind foarte se repere pentru întreaga de maistrul specialist şi reparaţiilor maşinilor de namic la îndeplinirea pre
existente, asigurînd astfel vere, ne-am străduit ca gamă de autoturisme care Gheorghe Munteanu, cît injecţie şi maşinilor-unelte, vederilor de plan. Aş evi DF" " • \M
un nivel calitativ ridicat proiectarea şi realizarea se fabrică în ţară, ca şi şi cel al secţiei ambalaje, matriţelor şi celorlalte piese denţia in mod deosebit co gini ia;
întregii producţii pe care o matriţelor, sculelor şi dis. pentru alte produse solici coordonat de ing. Doru de schimb, SDV-isticii in mitetele de partid de la sec se n..-uiplă
realizăm. In cele nouă pozitivelor să le executăm tate la export. între aceş Braia. general, asigurindu-se astfel ţiile sculărie, ambalaje, pie (Arta); IU
luni care au trecut din a- la niveluri cît mai ridica tia se numără Ioan Stăriuţ Şi încă un aspect, nu continuitate şi eficienţă pro se auto (secretari Ioan Ma .Toe Limona
sala A); Ac
cest an, valoarea produ te, să alegem polimerii cu şi Tiberiu Olteanu — de lipsit de importanţă, pe ducţiei. Meseriaşi de primă rian, Felicia Moş, respectiv sala B); Mai
selor noi şi reproiectate la proiectări, Constantin care a ţinut să-l sublinieze mină cum sînt Dumitru Dam (Flacăra) ; .
însumează peste 150 mili proprietăţile fizico-mecani- Bolcu, Gabriela Muntoi, ing. Eugeniu Oancea : nare, Gheorghe Cătănici, Olivia Siserman), organiza Marea Norc
Cor
Castelul
oane lei, iar volumul asi ce cele mai bune şi să res Aurel Radu şi Horst ţiile de bază de la tehnic, TROŞANI: M
milărilor se ridică la mai pectăm riguros tehnologii Hochsmann — tehnologi, — Prin diversificarea Mihai Koba, Ioan Berei, Pe comercial, mecanic şef şi lor tîrzii (1
mult de 80 repere auto le de fabricaţie. Numai Ioan Filip, Adrian Bianu, continuă a gamei de asi tru Meda, Stoian Manolescu, energetic (Maria Hangaciu, venturile lui
pentru autoturismele „Da pentru autoturismul „Olt Sorin Tiria şi alţii. milare a unor produse, mulţi alţii se preocupă cu Gheorghe Munteanu, Ioan *■ Moartea
dianul
(Unir
c
cia", „Oltcit", „ARO", cît cit" am asimilat şi omo — Dacă pe meridianele repere, matriţe, piese de toată exigenţa şl răspunde Gabor, Avram Bud), dar şi extraterestru
şi pentru autocamionul logat pînă acum 150 de globului circulă astăzi schimb, contribuim la re rea de menţinerea in stare alte organizaţii, care desfă bric); LUPE
„Roman". repere. De asemenea, am autoturisme şi autocamion, ducerea în bună măsură optimă de funcţionare a şoară o activitate susţinută, la Pană de
tural);
VE
Procesul continuu de a- început asimilarea unor ne româneşti este şi meri a importului, a efortului maşinilor şi instalaţiilor. fructuoasă, pusă in slujba divers (Luci
similare a unor noi repere repere pentru noul auto tul chimlştilor din uzina valutar al ţării. In ceea ce priveşte aportul îndeplinirii planului. NEA : De
dragoste <r
A N IN O A !
ca-n viaţă (
ÎN PRIM PLAN - EXPORTUL RECUPERAREA - IMPORTANTĂ SURSĂ MUNCA - ÎN DEPLINĂ SIGURANŢĂ URICANI : 1
va (Reteza
Chuniştii de la Orăştie se chimistă Sabina Călean, de DE MATERII PRIME Rezultatele bune pe care proiectări, acţiuni de pro Rocky II (S
ocupă în mod consecvent de la secţia mase plastice. De O R A $ T I I
materializarea orientărilor şi aceea exploatăm cu maximă Avind în vedere sarcinile plastice —, iu semestrul al le obţin constant chimiştii pagandă a N.T.S., asigură dra (Patria)
indicaţiilor secretarului gene atenţie maşinile de injecţie, mobilizatoare pe care le are Il-lea al acestui an se va din Orăştie sînt corelate cu rii de materiale igienico- seriile I-E
ral al partidului, tovarăşul ne îngrijim ca reperele pe în fiecare an I. C. Orăştie, ca economisi la preţul de cost, modul în care sînt cunos sanitare, cît şi asigurării GEOAGIU-B
Nicolae Ceauşescu, privind care le executăm să fie de şi faptul că materia primă de la nivelul întreprinderii, un (Casa de c
creşterea,, diversificarea şi cea mai bună calitate, să nu bază derivă din petrol — re milion lei. „Este şi normal cute şi respectate normele unui climat de muncă op ŢEG : Adc
îmbunătăţirea producţiei pen avem refuzuri sau reclamaţii. sursă scumpă şi deficitară Ia să gospodărim fiecare bucată de protecţia muncii. La a- tim, fără noxe, la toate lo BRAZI : A:
tru export. Şi de ciţiva ani nu avem". această oră pe plan mon de material, să înlăturăm total cest aspect de cunoaştere şi curile de muncă. Numai nilor ; CAL
— întreprinderea noastră arc Iar dacă I. C. Orăştie nu aro dial —, colectivul unităţii so rebuturile de fabricaţie, să de la începutul acestui de argint (
o bună experienţă in activita refuzuri sau reclamaţii la pro străduieşte să-şi asigure o valorificăm superior toate ma respectare a N.T.S. s-a re tură); SIMI
tea de export — arăta eco ducţia de export este şi satis bună parte dta materiile pri teriile prime şi materialele cu ferit pe scurt ing. Maria an a fost alocată suma de păsările că!
me necesare prin recuperarea care lucrăm" — spunea mun aproape 150 000 lei, grija rcşi&' • ILL/i
nomistul Petre Dumitru, direc facţia muncitorilor Ana Joca, şi rcfoloslrca unor produse citoarea Ana Joca, de Ia a- Ţcrbea, şef birou O.P.M.P.M. Căli' / (Lui
torul adjunct al I. C. Orăştie. Ana Burz, Ana Paştiu, Maria scoase din uz. tellcrul ambalaje. pentru om, pentru condi
Prtn realizarea unor produse Arunescu, Maria Todor, Cor Preocuparea pentru recupe — în toate secţiile, ate ţiile sale de muncă, aflîn-
competitive şi livrarea lor o- nelia Berar, Carmen Bota, Sil — Este vorba în principal rarea şi rcintroducera în cir lierele, laboratoarele, con
perativă cătro partenerii de via Răguşitu, Anica Poienar, despre atragerea din circui cuitul productiv a unor ma ducătorii proceselor de pro du-se continuu în atenţia
navetelor
din
peste hotare, nc-am consoli Nicolae Voj, Doinei Pavelescu, tul naţional a ieşite din folo terii prime şl materiale re- ducţie au permanent în a- organului de conducere al Vrea
plastice
mase
dat unele relaţii, pe care le Mihai Frank, Didina Buligă, sinţă, a deşeurilor rezultate folosibilc so concretizează. în tenţie ca oamenii din sub întreprinderii.
menţinem şi le îmbunătăţim Maria Andrei, Ana Ivam, Ma perioada care a trecut din Prin cabinetul de pro
în continuare. In toate sec ria Vlaic, Mariana Darie, do de la întreprinderea „Solven acest an, in aproape 300 tone ordine să lucreze în sigu
ţiile sc dă atenţia cuvenită la secţiile mase plastice, tul" din Timişoara şl Combi oţel, 250 tone mase plastice, ranţă, să exploateze atent tecţia muncii, care îşi des Timpul pi
activităţii de export, producţia natul petrochimic Piteşti, cît 14,4 tone aluminiu, 4,9 tone făşoară activitatea după azi, 11 octi
este urmărită zilnic, pînă la Gheorghe Tudorache, Iosif şl extinderea utilizării culeei plumb, 4,2 tone bronz, o tonă maşinile şi instalaţiile, să planuri de muncă trimes Vremea va
Şuteu, Iosif Florea, Gheorghe calde Ia matriţele din dota
nivelul conducerii, astfel că Curiman — do la atelierul de cupru, 110 tone liîrtie. „O nu fie supuşi accidentărilor triale, prin inspectorii ob se răcească
noastră
rea
Ioan
aprecia
atît în 1984, cît şi Sîi acest an oxizi de fier, a multor alţi Poraicu, de — compartimentul atenţie deosebită acordăm, de sau îmbolnăvirilor profe şteşti şi responsabilii cu va fi sebli
la
nc-am onorat prevederile de nimicitori din întreprindere. plan al întreprinderii, secre asemenea, încadrării în con sionale. Prin măsurile şi cădea ploi
ş
plan cu mult înainte de ter — De altfel, aş vrea să spun tar adjunct al comitetului de sumurile specifice de energie protecţia muncii în gru vor avea Vin
aversă.
combustibili,
şi
re
menele stabilite. Pe anul în că în acest an ne-am realizat partid. Prin acţiunile şi mă electrică lor cît putem mai acţiunile întreprinse, în pele sindicale, se efectuează moderat di
ducerii
curs avem o depăşire la ex în devans sarcinile de plan surile întreprinse, fiecare acest an nu s-au înregis periodic controale în sec Temperaturi
port de 700 000 lei. atit la produsele din mase muncitor a devenit pe deplin mult — menţiona sing. Marin trat accidente cu pierderea ţii şi ateliere, în laboratoa vor fi eup
biroul
me
de
Dclmondo,
la
Succesele în acest domeniu plastice (pentru beneficiari conştient de necesitatea valo canic şef. Astfel, pe nouă capacităţii de muncă, ceea şi 8 grade,
se datoresc deopotrivă bunei din U.R.S.S., R.D. Germană şi rificării superioare a mate luni di» an, am economisit re şi depozitele de mate xime intre'
organizări şi urmăriri a pro Egipt, pentru noi parteneri riilor prime existente şi, tot circa 1 200 MWh, iar prin mo ce a stimulat desfăşurarea riale, urmărindu-se cu exi Local, ceaţi
ducţiei, asigurării ritmice a din China şi Irak), cît şi la odată, de recuperarea şi refo- dernizarea centralei termice normală a activităţii pro genţă şi răspundere ca
materiilor prime necesare, oxizi de fier (pentru parte losirca resurselor secundare. şi trecerea de la încălzirea ductive, a condus la rezul normele de protecţia mun La munţi
conştiinciozităţii şi hărniciei neri din Grecia şi Cuba) — Şi în această direcţie o ci pe abur la încălzirea cu apă tate bune în producţie. coroasă, cu
muncitorilor. „Sintem con releva Gheorghe Munteanu, fră este concludentă: prin uti fierbinte, vom economisi a- cii să fie respectate de mult noros.
ştienţi că produsele pe care şeful serviciului desfacere. lizarea materialelor recupera nual însemnate cantităţi de Fondurile alocate acestui către întregul personal. averse de
lo realizăm ajung departe Sintem mobilizaţi în continua te — circa 200 tone mase gaz metan şi energie electrică". domeniu sînt judicios re Numai în acest fel, pro. va sufla m
peste hotarele ţării şi nu ne re să satisfacem orice comenzi partizate, atît pentru asi ducţia se poate derula la tensificări 1
permitem să iasă din manile pontru partenerii externi, pre gurarea unor echipamente parametri optimi, munca 40—00 km/f
noastre şi pe poarta fabricii gătind totodată, în toate a- Pagină realizată de vest.
articole cu defecte ori ines mănuntele, producţia şi con DUMITRU GHEONEA, LIVIU BRAICA de protecţie şi de lucru, oamenilor fiind permanent
tetice — spunea operatoarea tractele pentru anul viitor". unor teme de cercetări şi în deplină siguranţă.