Page 75 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 75
NERI, 25 OCTOMBRIE 1985 Tag. -z
Ziua Armatei rr ina economiei" La intervenţia
CIUME ziarului
Republicii Socialiste cite în anii socialismului, Ne-arn preocupat totodată
statorni
Potrivit
tradiţiei
să apropiem acţiunea de e-
în ţara noastră se organi conomisiro de locul de De la C.A.P.
zează în fiecare an, în pe muncă al celor ce muncesc, Sîntâmăria-Orlea
iţei Itcpu- (Urmare din pag. t) cializate, care au contribuit de apărare îi este conferit
aliste lto- cu grele jertfe de sînge la rolul principal. rioada 25—31 octombrie, în felul acesta, prin cele primim următorul
lor) victoria asupra Germaniei „Săptămîna economiei". Ul 152 ghişee C.E.C. din în răspuns:
în anii care s-au scurs de
ondial — rilor din generaţie în gene fasciste. Despre aceasta stau la Congresul al IX-lea ol tima zi a acestei săptămîni treprinderile şi instituţiile
şl proble- raţie, în toate epocile mult — 31 octombrie — cores din judeţ, mai. bine de
L conteni- încercatei noastre istorii bi mărturie cei peste 170 000 de partidului, afirmarea arma punde cu „Ziua mondială 11 000 oameni ai muncii Ca urmare a criticilor
>Ior) ostaşi şi ofiţeri români morţi, dei ca şcoală de educaţie po aduse cooperativei noastre
milenare, armata română a a economiei", manifestare depun cu regularitate pe în ziarele „Drumul socia
iţific „Pla- fost întotdeauna alături de răniţi sau dispăruţi în crîn litică, patriotică, 'revoluţiona-, iniţiată cu mai bine de 50 bază de cohsimţămînt scris,
Episodul cenele lupte purtate împo ră, pe coordonatele trasate lismului din 3 şi 11 octom
popor, s-a identificat cu triva maşinii de război hitle de ani în urmă de mai prin reţineri direct pe sta brie 1985, conducerea C.A.P.,
aspiraţiile iui sacre. de comandantul suprem, a multe case de economii din tul de retribuire, economii cu sprijinul organelor lo
căpătat noi dimensiuni, a cu
Nepieritoarele dovezi ale riste, . uriaşa mobilizare a în lume. ' le lor băneşti. De aseme cale de partid şi a consi-'
progra- tregului popor, core a făcut noscut autentice mutaţii ca în cadrul „Săptămînii nea, se dezvoltă şi depu
slujirii fără preget a intere totul pentru susţinerea fron litative. Acestui scop i-a fost liului popular comunal •
selor poporului român de-a tului, pentru a contribui la consacrată ampla activitate economiei" se organizează nerile în conturile cu Sîntămăria-Orlea, a între
lungul istoriei sale capătă victoria finală asupra fas ideologică şi politico-educa- de către Casa de Economii rente personale, formă mo prins următoarele măsuri 1 -
ample
şi
Consemnaţiuni
o şi mai mare strălucire în cismului. tivă desfăşurată de organele acţiuni şi manifestări me dernă care, pe Kngă actul 1. Articolele apărute au
de ' economisire, asigură şi
zilele înflăcărate ale lui La încheierea războiului şi organizaţiile de partid, de nite să- stimuleze frumoa plata prin unităţile C.E.C. fost afişate la gazetele de
August 1944, cînd armata toate cadrele, în dubla lor sele tradiţii ale poporului perete din comună şi pre
română s-a alăturat cu în antihitlerist, armata română calitate de specialişti mili a unor cheltuieli gospodă
£ 6,00 Ha- treaga ei fiinţă cauzei re s-a întors de pe front victo român, de chibzuinţă, bună reşti, taxe, impozite etc. lucrate cu conducerea şi
,dimineţii; rioasă, cu steagurile de lup tari şi de activişti politici, gospodărire şi economisire. Lucrătorii noştri au a- personalul unităţii noastre.
l zilei in voluţiei de eliberare socială tă acoperite de glorie, trecind pentru cultivarea patriotismu Este semnificativ faptul că cordat atenţie .şi dezvoltă-
£0 Ra<lio- şi naţională, antifascistă şi lui socialist, a spiritului de 2. în legătură cu calita
orcină şi pe sub arcurile de triumf ale răspundere faţă de cauza tea lucrărilor de recoltare
!' onoare. antiiimperialistă, luptînd apoi ţării ca o armată biruitoare, a cartofilor de pe cele 119
I chemă- cu vitejie şi eroism împotriva apărării patriei.
li Nicolae care şi-a făcut cu prisosinţă Ţinînd seama de condiţii 25-31 OCTOMBRIE ha, vă informăm că aceş
ndcplinim forţelor hitleriste. în focul re datoria faţă de patrie şi po tia a.u fost recoltaţi în în
pe 1985, voluţiei de eliberare socială porul său, faţă de cauza le internaţionale actuale, tregime, achilîndu-se fon
leinic pla- şi naţională, antifascistă şi partidul şi statul nostru —
or ; 8,00 izbăvirii omenirii de ororile aşa cum sublin a tovarăşul dul de stat şi retribuţia
: 8,10 Cu- antiimperialistă din August fascismului. Ea şi-a dobîndit, acţiunea de economisire la ri i în rîndul tinerei gene membrilor cooperatori.
or ; 9,00 1944, ca şi în crîncenele în prin aceasta, stima, preţuirea Nicolae Ceauşescu, în Ra C.E.C. a căpătat un caracter raţii, în special la- elevi şi
iri ; 9,05 portul prezentat Congresului de masă. în sprijinul aces studenţi, a deprinderii spi 3. Pe tarlaua de 15 ha
iltătorilor; cleştări ale celor 260 de zile şi recunoştinţa celorlalte po al Xlll-lea al P.C.R. — vor cultivată eu cartofi, lucră
de ştiri ; de luptăreu arma în mină pe poare, ale întregii umanităţi. tei afirmaţii stă faptul că ritului de economisire. Ast rile neefectuate calitativ
i viaţa ; frontul antihitlerist, armata acorda şi în viitor toată a- în prezent, statistic, fiecare fel, au fost puse la dispo
de ştiri ; O dată cu trecerea la tenţia dezvoltării forţelor ar locuitor al ţării este deţi ziţia acestora instrumente au fost refăcute de către
■tiu; 11,35 română şi-a adăugat laurii construirea noii orînduiri e- mate, ridicării pregătirii de membrii cooperatori din
}0 Buletin unor victorii de răsunet, de- voluţia armatei române a nător al unui libret de specifice şi le-au fost pre brigada Ciopeia.
De toate luptă şi politice a militarilor, economii. zentate drepturile şi avan
ştii ; 12,30 monstrînd înalte virtuţi ostă purtat amprenta dinamismu dotării armatei cu mijloacele Această amplă acţiune tajele ce li se oferă. 4. Pentru ncsupraveghe-
actorului ; şeşti, pe care le-a transmis lui prefacerilor economice şi de luptă necesare, asigurind rca corespunzătoare a tu
a 3'; 15,00 are la bază politica înţe O latură deosebit de im
i.6,00 Bulc- apoi contingentelor revoluţiei politice, care au determinat toate condiţiile ca armato leaptă a partidului nostru portantă a muncii no'astre turor lucrărilor, cît şi pen
,05 Tribu- şi construcţiei socialiste, fla transformări revoluţionare fără să-şi poată îndeplini, în ori do creştere continuă a ve o constituie sprijinirea prin tru abateri de la calitate,
0 Coor'io- cără şi îndemn spre noi fap precedent în orientarea sa biroul Comitetului comu
ic ; 1 te consacrate înfloririi şi a- social-polltică şi doctrinară, ce împrejurări, rolul de a7 niturilor băneşti ale popu credite a celor care îşi
ri ; . a ■parare a- - cuceririlor revolu laţiei, a disponibilităţilor cumpără sau construiesc lo nal do partid Sîntămăria-
17,45 «oi părării patriei. în structurile organizatorice, ţionare, a independenţei şi băneşti ale acesteia. în a- cuinţe proprietate perso Orlea a luat măsuri de
) muzicii în procesul iastructiv-educa- sancţionare pe linie de
Orele se- Participarea României cu suveranităţii României so celaşi timp, depunătorii nală. Este edificator în a-
lal ★ Re- întregul său potenţial uman tiv, în formarea şi pregătirea cialiste. s-au convins pe deplin de cest sens faptul că soldul partid (mustrare) a ing. şei
malfi ra şi material la războiul îm cadrelor, în baza tehnico- avantajele şi drepturile pe Iovăncscu Ştefan, a şefului
cheta cco- L aniversarea zilei sale, creditelor acordate pe în de secţie S.M.A., Liviu Mi-
a
ică, imfor- potriva Germaniei hitleriste, materială, în integrarea ei armata ţării îşi reînnoieşte care le oferă economisi treaga ţară erau, la. 1 oc tucă. Inginerul Radu Bo»
* Sport ; alături de Uniunea Sovietică în viaţa social-politică, eco legămîntul sacru de a înfăp rea la C.E.C., determinate tombrie, de peste 24 mi
1 * Seară nomică, ştiinţifică şi cultural- de garanţia statului asu tizan şi ceilalţi tovarăşi
1
. sugestia şi celelalte state ale coali tui neabătut misiunile şi sar liarde lei. din consiliul de conducere,
si intr-o ţiei- "antihitleriste; a repre artistică a ţării. Elaborarea cinile ce-i revin din Progra pra sumelor depuse, secre în vederea realizăi-ii la care s-au făcut vinovaţi de
latele tra- zentat o contribuţie remar de către secretarul general mul partidului, hotăririle ce tul operaţiunilor, ' dreptul
15 Noctur- de dispoziţie, cît' şi.' dobîn- un nivel - calitativ superior cele relatate în ziar au
23,55—24,00 cabilă la victoria popoarelor al partidului, comandantul lui de-a! Xlll-lea forum al zile şi cîştiguriie' ce se a- a sarcinilor lucrătorilor primit mustrări şi sancţiuni
asupra Germaniei naziste. suprem al forţelor armate, a comuniştilor, de a aplica ri cbrdă. Câ.urmare a crescut noştri privind . servirea pe linie de serviciu.
doctrinei militare naţionale — guros în întregul proces in- promptă şi conştiincioasa a
Ţara noastră a angajat, în strălucită contribuţie la dez ari de an' .valoarea economii Menţionăm că intervenţia
cele 8 luni de aprige încleş stfueţiy-e.ducqtiv cerinţele do lor băneşti ale populaţiei, depunătorilor am avut în ziarului n fost eficientă,
tări cu inamicul, peste 500 000 voltarea gîndirii şi practicii cumentelor de partid ale economii 'păstrate la C.E.C. atenţie perfecţionarea con iar ciiticile aduse au con
militare româneşti contem doctrinei militare naţionale, tinuă a pregătirii profesio stituit un imbold în. mo-
de militari, intrind în. compu porane — a înrîurit puternic ale directivelor şi ordinelor, Astfel, • cqmpa.rativ. cu j>e- nale, .modernizarea; şi do • bilizafea tuturor' .factorilor
nerea a două armate, a altor viaţa şi activitatea oştirii, comandantului nostru ' su rioădâ . - corespunzătoare a tarea unităţilor. 0.E.C., cît de conducere din C.A.P.,
iîinile,cu- anului trecut,' în' acest an şi diversificarea bperaţiu-
Irovocarea mari unităţi şi unităţi spe- căreia în sistemul naţional prem. soldul general al economii cît şi a membrilor coope
ta); IIU- lor populaţiei a crescut cu • nilory Ca urmare, a crescut ratori la lucrările de re
Sandokan, peste 10 la’ sută. ; gradul de operativitate, so coltare- a porumbului şi
( (Modern,
na . (Mo- 25 Octombrie, Ziua Arma zeul judeţean şi Biblioteca De fiecare dată, pentru licitudine , şi corectitudine -transportul furajelor.
Un comi- Manifestări judeţeană, momentele de în munca de servire a de
ăra); N e- tei Republicii Socialiste lucrătorii C.E.C.; „Săptămî- punătorilor - de către ' lu
lelul Cor- România, este omagiată in omagiale primire in Organizaţia pio 11a economiei" a constituit crătorii C.E.C.
'ROSANI : judeţul nostru prin emo nierilor se constituie în prilej de bilanţ şi de jalo
int <p a- ţionante şi educative mani manifestări cu profund fior Şi în continuare atenţia
1 Şi t r. nare a activităţii de viitor. Ziua organizatorului
ca); ■ e festări ■ politico-educative. romodele, automodele şi patriotic. Ceea ce caracterizează noastră este îndreptată în
oiembne); carturi de la C.P.S.P. Deva. "munca-noastră este preocu direcţia lărgirii acţiunii grupei sindicale
S (Cultu- o „SĂ- FII PARTIDULUI o MASA ROTUNDA. Clu- parea . permanentă pentru de economisire, de creşte
: Piedone OŞTEAN" s-a intitulat evoca o „SALUT VOIOS PARTI bal „Constructorul" din îmbunătăţirea activităţii or re continuă a nivelului ca Comitetul sindicatului dc te
teafărul) ; E.M. Ghelarl a iniţiat o zi 8
rea organizată de Consiliul DULUI PĂRINTE" este ge Deva, in colaborare cu ganizatorice, de servire a litativ al întregii activi organizatorului grupei sindica
; 'păsările le, la eare au participat toţi
Biblioteca judeţeană,- a or
rul) ; A- municipal Deva ai Organiza, nericul sub care se desfă ganizat, la sediul T.A.G.C.M., populaţiei, de popularizare tăţi, fiind convinşi că nu organizatorii din unitate. Cu
laraţie de (iei pionierilor, C.P.S.P. De şoară, în această săp- largă a drepturilor şi a- mai astfel vom putea în acest prilej au fost dezbătute
aie
icitoresc); va şi Crupul judeţean de tămînă, primirile în Organi. o masă rotundă cu tema vantajelor economisirii or făptui sarcinile ce ne revin, probleme generale, pregătirii. adu
nărilor
acţiuni
pre
Icţi ca-n pompieri Deva. 800 de pur zaţia pionierilor a 90 do ,,Războiul stelelor şi dezar ganizate pe instrumente că vom contribui la îndepli mergătoare adunărilor gene-
BRAD : tători ai cravatelor roşii şoimi ai patriei din şcolile marea", la reuşita căreia C.E.C. în acest context s-a nirea obiectivelor stabilite . rale pentru dări de scamă şi
cu tricolor din şcolile muni generale nr. 1, 4, 6 şi Li şi-a adus o lăudabilă con- • pus accent ' pe dezvoltarea de Congresul al Xlll-lea alegeri, modul in care se ac
teaua ro- ţionează pentru soluţionarea
: Piedone cipiului au fost prezenţi la ceul pedagogic Deva. Des tribuţie prof. Ionel Codrea- reţelei proprii şi mandata al P.C.R. problemelor sociale ale oame
t); Sftp- evocarea inspirat întregită făşurate în cadrul cu rezo nu, director adjunct al re. în prezent în judeţul nilor muncii, îmbunătăţirea-
>r (Flacă- de demonstraţii practice e- nanţă istorică de la Ţebea, Cabinetului judeţean pentru Hunedoara "funcţionează 267 VASILE FURIR, condiţiilor dc muncă şi viaţă
BĂI: Viti fectuate de pompieri şi de Crişan, Costelul Corviniior activitatea ideologică şi po unităţi proprii şi mandatare directorul ale acestora. Acţiunea s-a
bucurat dc un real interes din
cultură) ; membri ai cercurilor de ae- din Hunedoara, ca şi la Mu- li tic o - ed ucativă. (oficii poştale, cooperative' ■ Sucursalei judeţene C.E.C. partea participanţilor. (FLO-
iagul (Da- de credit şi ghişee C.E.C.). Hunedoara R.IAN OPRrj’A, corespondent).
lissando —
CALAN :
or tîrzii „200 probleme de matematică"
ă); SIME-
Mureşul) ; A ieşit de sub tipar lu rezolvate (din manualele SĂPTĂMÎNA VIITOARE LA TELEVIZIUNE
vers (Du crarea „200 de probleme claselor « IX-a şi a X-a)
de matematică", editată de a avut în vedere, pe de-o DUMINICĂ, 27 OCTOMBRIE leton. „Citadela" (color) • 21,5Q Tele ziunii. Pagini celebre din opere şi
Inspectoratul şcolar jude parte, principalele cunoş jurnal. operete (color) 0 21,50 Telejurnal.
ţean şi Casa personalului tinţe şi deprinderi ne • 11,30 Telex • 11,35 Lumea co MARTI, 29 OCTOMBRIE
didactic Deva. Cartea — cesare pentru continuarea piilor * Telefilmoteca de ghiozdan. VINERI, 1 NOIEMBRIE ‘
caro vine în sprijinul pre şcolarizării, iar, pe de „Prietenii văilor verzi” (color) • 12,40 • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua
0 20,00 Telejurnal 0 20,20 Actua
gătirii elevilor din clasa altă parte, asigurarea po Din cununa cîntecului românesc. litatea în economie • 20,35 Toţi ti litatea în economic 0 20,40 Ritmuri...
lii pentru a X-a a liceelor industria sibilităţilor de soluţionare Muzică populară (color) • 13,00 Al nerii României. Album coral (color)
ric 1985 : le, agroindustriale şi a altor probleme şi exer bum duminical (parţial color) * Fo • 20,45 A învăţa să fii revoluţionar, ritmuri cu orchestra de muzică u-
rece mai silvice pentru concursul ciţii din manualele şco tografii pentru inimă * Muzică u- patriot, bun cetăţean al patriei tale •Şoară a Radioteleviziunii (color) 0
diminea- şoară * Muzică şi poezie * Mic con (color) • 21,00 Teatru Tv. „Actorul 2l,05 Cadran mondial (color) 0 21,25
predomi- de admitere în clasa- a lare. cert pentru o trompetă şi orchestră din Hamlet" — de Mihail Sorbul • Serial ştiinţific. „Planeta vie“ (co
arlabil în Xl-a şi în anul I al şco Difuzarea lucrării se va
I. Vintul lilor profesionale — a fost face prin liceele indus * Cascadorii rîsului * Surprize... 21,50 Telejurnal. lor) e 21,50 Telejurnal.
nă la mo- realizată pri-n colaborarea triale nr. 5 Deva (pentru muzicale * Telesport * Meridianele
est şi est. cîntecului şi dansului * Pagini din MIERCURI, 30 OCTOMBRIE SIMBĂTĂ, 2 NOIEMBRIE
minime catedrelor de matematică liceele industriale din
între —4 de la Liceul industrial nr. municipiul Deva şi agro istoria filmului * Cotidianul în 600 • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua 0 13,00 Telex o 13,05 La sfîrşit dc
maxime- 4 Deva (profesorii Robert industrial Ilia), nr. 3 Hu de secunde * Secvenţa telespectato litatea în economie • 20,35 Sentimen săptămînă (parţial color). Din su
14 grade, rului o 14,45 Roadele bunei chib tul de patrie. Emisiune de versuri • mar : * Melodia săptămînii în primă
îte. Noap- Singer, Victoria Suciu, nedoara (pentru munici zuinţe (color). Reportaj realizat cu 20,45 Tribuna Tv. Dezbateri politico-
a se va Koszegi Irina — pentru piul Hunedoara şi oraşul audiţie * Micile poveşti ale marelui
şi pe a- clasa a IX-a) şi de la Li Călan), industrial Petro prilejul „Săptămînii economiei" • ideologice • 21,05 Film în serial. ecran: „Tom Degeţelul" * Atlas mu
ab la sol. 19,00 Telejurnal • 19,20 Tîrgul inter „Cazul Savolta". Ultima parte • 21,50 zical * Rădăcină de stejar... rădă
semnala ceul industrial nr. 1 Deva şani (pentru municipiul naţional Bucureşti (color) • 19,35 Telejurnal.
soclat cu (profesorii Florin lordă- Petroşani), industrial „A. cină de fag... * Cîntcce de pe la noi
chiciură. cliescu, Valentina Nache, Iancu" — pentru oraşul Cîntarea României (color) • 20,15 .TOI, 31 OCTOMBRIE * Teatru scurt: „Cîntccul lebedei" *
Adrian Valea, Nicodim Brad şi liceul din Gura- Film artistic. „Cîntăreţul" (color) • Telesport * Autograf muzicâl «
eme rece, 21,35 Farmecul muzicii • 21,50 Tele • 20,00 Telejurnal • 20,20 Actua
lin noap- Negrea, Lucia Racocea- barza, industrial „Aurel 14,40 Octombrie — Cronica eveni
;a. Vint nu, Teofil Prejban — Vlaicu" (pentru oraşul jurnal. litatea în economie • 20,35 Amfitea mentelor politice 0 19,00 Telejurnal
rd-est. Se trul artelor. Emisiune de informaţii 0 19,20 Teleenciclopedia 0 19,45 Va
,ţă care pentru clasa a X-a). Orăştie şi Li.ceuL agroin LUNI, 28 OCTOMBRIE culturale • 21,00 Ziua mondială a rietăţi ca-11 filme (color) 0 20,30
chiciură, Selecţia celor 200 de dustrial Geoagiu) şi la
20,00 Telejurnal • 20,20 Ori
•
serviciu : probleme şi exerciţii Şcoala generală nr. 2 Si- zont tehnico-ştiinţific • 20,35 Tezaur economiei. Reportaj e 21,05 Memo Film artistic. „Charlotte 2“ (color)
de geometrie şi algebră meria (pentru Simeria). ria documentelor (color) 0 21.20 In • 22,00 Telejurnal »• 22,15 Mondo-'
folcloric (color) • 20,55 Roman foi vitaţie în studiourile radiotelevi- Vision.