Page 77 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 77
(7
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
CAMPANIA AGRICOtA DE TOAMNA
Azi şi mîine — zile de eforturi
TlBtţUl HLMUOCUCt
maxime pentru finalizarea
lucrărilor pe ogoare!
OBGftM flt COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C
De la Comandamentul judeţean pentru coordonarea
Şl AL C 0 I N S 1 1 1 U l U - l f e P 0 P U L A R J U D E Ţ E A N activităţii din agricultură
■ Analizînd stadiul lucrărilor din cam în doua schimburi • Atenţie deosebită se
Anul XXXVII, nr. 8 693 SIMBÂTĂ, 26 OCTOMBRIE 1985 4 pagini - 50 bani pania agricolă de toamnă, ieri Comanda va acorda calităţii lucrărilor, adîncimii şi
mentul judeţean pentru coordonarea ac uniformităţii arăturilor • în vederea ri
tivităţii din agricultură a stabilit măsuri dicării fertilităţii pămîntului, trebuie să
în vederea finalizării în timpul cel mai se acţioneze cu întreaga răspundere la fer
scurt a acţiunilor pe ogoare şi a pregă tilizarea terenurilor, transportînd în cîmp
tirilor pentru iernatul animalelor. întreaga cantitate de îngrăşăminte orga
nice din fermele zootehnice.
Toate forţele — folosite
în fiecare fermă — iernatul
cu randament sporit
animalelor temeinic pregătit
• Azi şi mîine,
Micii consumatori trebuie să manifeste toate forţele din uni
tăţile agricole să fie utilizate cu randa- • Pentru asigurarea bazei furajere, iii
, mont maxim pentru încheierea lucrărilor fiecare unitate se vor strînge şi depozita
o mare răspundere faţă de de strîngere a recoltei tuturor culturilor fără pierderi toate cantităţile de furaje,
inclusiv cocenii, care să fie însilozaţi în
de toamnă. • Fiecare unitate să asigure
economisirea energiei electrice amestec cu tăiţeii dc sfeclă sau cu sieda
livrarea în totalitate la fondul de stat şi
la fondul de autoaprovizionare a cantită
furajeră • Este necesar să se Încheie grab
ţilor dc produse stabilite • Mijloacele de nic lucrările de pregătire a adăposturilor
Micii consumatori (unităţi nicul şef al cooperativei, citirea zilnică a contoarelor transport, inclusiv toate atelajele, trebuie pentru iernatul în bune condiţii a între
comerciale, Instituţii, şcoli, este bine documentat la ca în unităţi. folosite la capacitate pentru ca In cîmp gului efectiv de animale, să fie verificate
iluminat public ş.a.) trebuie pitolul energie, cunoaşte Un exemplu bun privind să nu mai rămlnă produse recoltate • Con şi puse în stare de funcţionare toate in
să manifeste maximă răs •cit trebuie să se consume, modul cum trebuie gospo ducerile şi specialiştii din unităţi să ur stalaţiile dc adăpat, muls şi evacuare a
pundere în gospodărirea şi pe' ansamblul unităţii, dăriţi kilowaţii l-am găsit mărească evoluţia semănăturilor dc toam- dejecţiilor • Concomitent, trebuie pregă
economisirea energiei elec 22 000 kW în octombrie ; la cofetăria „Arta", şef. u- ■ nă şi să ia măsuri hotărîte în vederea tite toate instalaţiile de preparare a fura
trice, să se încadreze rigu cînd este vorba de secţii, nitaţe Elena Nogliy. Aici, protejării lor, interzicîndu-sc cu desăvîr- jelor, astfel incit nutreţurile să fie valo
ros în cotele repartizate. recunoaşte , însă că n-a a- o parte ' dintre aparatele şire păşunatul acestora • Pentru grăhirea rificate integral • Realizarea efectivelor,
Ce preocupări concrete e- vut timp să întocmească consumatoare de energie ritmului arăturilor adinei de toamnă, trac a producţiei şi asigurarea unei reprodur-
xislă în această direcţie la adresele respective. Dar le (un frigider, conservatorul toarele să fie grupate în formaţii mari,
consumatorii din Deva am va face... Una peste alta, de răcire a îngheţatei, ma care să lucreze în schimburi prelungite şi (Continuare în pag. a 4-a)
constatat cu prilejul unui la „Mureşul" Deva, consu sa caldă) au fost oprite.
raid efectuat împreună cu murile de energie electrică Cafe-bar „Bulevard" : ffSSSSdStifâăjtâ
specialişl-i din cadrul hR.E. sînt neurmărite, la discre — Pînă în vara viitoare,
Deva. ţia tuturor. La gaz metan, cînd iarăşi o să fie nevoie
în unităţile Cooperativei unde sînt cote, prin ate de ele — arăta Marina Ar
meşteşugăreşti „Mureşul" lierele cu sobe din teraco delean, şef de unitate —
Deva nu s-ar putea spune tă se poate face... baie. am scos din funcţiune un
că se face risipă de kilo Magazinul nr. 1, şef u- dulap frigorific Şi congela
waţi, însă nici economiile îiitate Elena Ungureanu : torul. în rest, ceea ce con
nu intră în discuţie. Se iluminatul a fost redus la sumăm împărţirii cu la
consumă laăntîmplare. Sec minim, boilerul funcţionea boratorul de patiserie. Pe
ţia blănărie, condusă de ză cu program orar iar timp de noapte arde, în
Lucia Maiorescu : congelatorul numai cînd bol, o singură lampă de
— Ce cotă de energic a- sînt preparate culinare. control.
v.-t: Dg l u n a octombrie şi Consumm .psto. jmnărjt ,c.o- La. sediul Centralei..mi
eîT^â-ă e'6'rfsvftîttîţ' pîhâ- iii tă TeSpeHâîâ. ' ” '- ' f nereurilor Deva 'aiîL'găsît
v
. prezent ? • Lei Librăria nr. 1, con -la biroul portarilor un ra
Nu ştiu, ne-a răspuns dusă de Elena Hanzeroş, diator electric. Tehnicianul
şefa de secţie. N-am pri Radu Irimeşcu, de la com
mit, nici o cotă, numai la s-au luat măsuri pentru e- partimentul PIRA, le-a
vitarea risipei. Şi aici prea
.gaz .metan. Dar nu facem scuzat pe cele patru por-
risipă de energie. repede şi, mai ales, prea tărese — Marioana Mate,
mult, este folosită soba de
Intr-adevăr, aşa este. Dar încălzit. Repartiţia de ener Narcisa Bodea, Angeia Al-
numai, pe vorbe... Alăturat, gie lunară şi trimestrială ■ ba şi Maria Moldovan —
ia „maroohinărie", şefa sec nu este cunoscută. De la «spunîndu-ne că obiectul
ţiei, Erika Ivelemberger, ri este al centralei.
dică din umeri cînd o în C.L.D.C. aflăm : —• Vedeţi, ziua nu este
trebăm' de kilowaţii consu — Pe trimestrul IV, con nevoie de el, spunea inter Ţesitoriu dc mătase secţia preparaţii'. Muncitoarea Arscnica Ghcnder efectuează
maţi. Cum, dc altfel, au sumul la nivel de centru, locutorul, dar noaptea... operaţia de canetarc, Iiicru Deya, care l-a deprins in toate detaliile sale în îndelungata sa
pe‘
procedat şi Ioan Sebestyen, este de 6 MW — ne spunea Ing, Ovidiu C'rişan, de experienţă dc muncă. Foto NICOLAE GHEORGHIU j
şef atelier reparaţii încăl Ştefan Henţ, responsabilul la compartimentul electro
ţăminte, Iuliu Perţa, şef compartimentului adminis mecanic a completat:
tură ceasornicărie. Ion A- trativ. Cel tîrziu luni, co — Toţi consumatorii noş Aprovizionarea tehnico-rnaterialâ —
vram, electrician la atelie tele de energie pentru fie tri, inclusiv B.D.A.P.S., tre
rul mecanic, Teodora Pogă- care unitate, prevăzute în buie să utilizeze., zilnic
c-eămi, dc la biroul dc cot lumina sarcinilor din De 3 kW. Nu facem risipă. ritmică, în cantităţile
piat acte, - alte 'cadre din cizia nr. 373/1985 a Consi
xuburii tăţile cooperativei liului popular judeţean, LIVIU BRAICA şi sortimentele planificate!
„Mureşul”. Subinginerul A- vor ajunge la subunităţi.
iox'aihdru Cudrevati, meca Şi tot de atunci trecem la (Continuare in pag. o 3-a)
Din acest ultim au al dar şi- în privinţa unor so luaţii cînd nu-reuşim ..sa
cincinalului 1981—1985 au licitări: şi rezolvăm uTteri- satisfacem în totalitate ne
fhai rămas două luni, timp ■oare, în funcţie de situa cesităţile întreprinderilor.
;
Din cronica întrecerii socialiste în care majoritatea colecti ţiile intervenite. ccastă stare de lucruri, to
— Să explicăm puţin a-
Vorbind din unghiul
muncitoreşti
velor
—
au
de
îndeplinit sarcini deosebit prevederilor de plan ale varăşe director.
PRINCIPALII se se datoresc, în princi re dezvoltării tot mai pu dc mobilizatoare. Şi nu spu IÎ.J.A.T.M. ; Deva, care este — Pentru că unele între
INDICATORI DE PLAN pal, atenţiei permanente ternice a economiei na nem o noutate, subliniind .situaţia- pe nonă luni-,?. prinderi din ţară au res
— ÎNDEPLINIŢI acordate creşterii produc ţionale. şi .în acest context că în — Realizările sînt bune. tanţe la producţia fizică.
ŞI DEPĂŞIŢI tivităţii muncii, indicator PENTRU CREŞTEREA făptuirea integrală a preţ
Harnicul colectiv de oa la care se, înregistrează, PRODUCTIVITĂŢII vederilor de - plan -------------4a : DE IARNĂ
meni ai muncii din ca la perioadă, o realizare MUNCII ■toate nivelurile şi în orice \
drul întreprinderii meca de 100,8 la sută. . perioadă — 'este determi-
nice Orăştie îşi sporeşte CU SEiVINUL PLUS După cum ne-a infor .na,tă în mod jiotărîtor de temeinice, îii toate localităţile*
eforturile în vederea în ÎN DREPTUL mat ing. Gheorghe Baciu, -asigurarea în timp optim
cheierii cu rezultate de REALIZĂRILOR şeful Reviziei de vagoane -şi In cantităţi corespunză în toate sectoarele de activitate
prestigiu a ultimului an ÎN PRODUCŢIE din Simeria-Trîaj; doi toare a bazei tehnieo-rna.te-
al actualului cincinal şi . Minereu de fier marfă harnici maiştri — Tiberiu ■ riale, a combustibililor şi
creării; celor mai bune produs : +8225 tone ; fier Para şi Ioan Costea — au ■energiei. Iar în acest an Ija desfacere avem o de nici contractele noastre nu
:
condiţii pentru asigurarea in :minereu brut extras: conceput şi realizat două grenaj extrem de vast şi păşire'de 2,7 la sută, la pot fi. onorate integral.
realizării sarcinilor anu -J-250 tone ; minereu de ‘ dispozitive a căror apli de complex, bazele jude preluări .23 ia sută, la va- Deci’, un prim .handicap îri
lui 198G. După nouă luni fier marfă livrat : +7217 care conduce la reduce ţene de aprovizionare au .lorifţcări 19 la sută. înre aprovizionare. Apoi, avînd
şi două decade ei rapor tone; dolomită marfă: rea efortului fizic şi la Un rol important, de mare gistrăm un beneficiu supli ■în vedere criza economică
tează îndeplinirea • şi de +49859 tone; talc. măci scurtarea duratei de imo răspundere. mentar de 6,7 la sută, i’a'r pe plan internaţional, care
păşirea planului la prin nat : +1155 tone. Semnul bilizare a vagoanelor a- — Cum acţionează co cheltuielile de producţie afectează şi' ţara noastră,
cipalii indicatori : produc plus în dreptul realizări flate în reparaţii. Este lectivul B.J.A.T.M. Deva. Ir:-hm .îndeplinit în procent o serie de materii prime
ţia globală — 102,1 la lor în' producţia obţinu vorba de un dispozitiv tovarăşe ing. Ioan Dcac, de-97,5 la sută, deci avem Şi resurse energetice au do-
sută, producţia netă — tă dc la începutul anului pentru ridicat clape : şi director al unităţii, în pri economii^ însă cifrele , nu , venit deficitare, iar lipsa
105,7 ta sută, producţia - reprezintă tot atîtca do- pentru montat plăci şi un vinţa sprijinirii întreprin , lor se repercutează asupra
marfă vîndută şi încasată ■ vezi ale hărniciei şi ab altul de îndreptat traver derilor economice cil cele ne pot satisface pe deplin. ritmicităţii în aproviziona
— 102,5 la sută, export negaţiei .muncitoreşti, ale să: frontale la vagoanele necesare proceselor de pro Mulţumirea noastră este' â- re, deci în muncă noastră,
— 100 la sută. hotărîrii 'nestrămutate pe aduse pentru reparaţii cu ducţie în această ultimă t rinei cînd reuşim să asi -■implicit, in fluenţa produc
Principalele depăşiri se care o manifestă minerii rente'. Pentru eficienţa perioadă a anului ? gurăm unităţilor materiile ţiei unităţilor economice
înregistrează la producţia şi preparatorii din cadrul dovedită, ambele realizări - — în general colaborăm prime- şi materialele sau
de piese forjate (28 tone întreprinderii miniere Hu pot fi numite „dispoziti cu. bune rezultate atlt cu alte piese, echipamente, Interviu consemnat de
peste prevederile la zi) şi nedoara pentru creşterea ve de... creştere a produc furnizorii de. materii prime produse contractate ori so DUMITRU GHEONEA
strunguri (22 bucăţi peste continuă a cantităţilor de tivităţii muncii". (IOAN şt” materiale, precum şi cu licitate în anumite situaţii
plan). Toate aceste succe minereuri atît de necesa JURA, corespondent). beneficiarii acestora, în stringente. . Şi, trebuie să
baza contractelor încheiate, recunoaştem, sînt multe si- (Continuare in pag. a 4-a)