Page 89 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 89
tâtA-aa
PROLETARI DIN TOATE TĂRIL£.UNITI-V«!
Din cronica întrecerii socialiste
| ă EA TOŢI INDICATORII torii de utilaj minier de cărbune. Cu această de
luna octombrie 1411 tone
DEPĂŞIRI
la U.U.M.R. Crişcior în
registrează importante păşire, care are la bază
C I A L I S M U E muncii din cadrul Ex rii de plan. Plusurile ob cii şi creşterea randa
depăşiri Ia toţi indicato
oamenilor
Eforturile
buna organizare a mun
mentelor de extracţie în
ploatării miniere Mintia-
ţinute la producţia mar
Veţel — în mitic, uzine
fă, în perioadă trecută
f
colectivul
de
subteran,
de preparare, cariere, a-
de la începutul anului, se
la I.M. Lonea a dat peste
se
mecanice
teliere
—
la producţia netă, la 1,5
ţionale în cele aproape
concretizează într-un fru ridică Ia 2,3 milioane lei, prevederi economiei na
mos buchet de realizări. milioane lei, la producţia 10 luni din acest an mai
In lunile trecute din a- marfă vîndută şi încasa mult de 9500 tone cărbu
cest an, printr-o activi tă 2,2 milioane Iei. Dacă ne energetic.
tate susţinută ia toate ne referim la producţia
locurile de muncă, o fizică sortimentală, situa EXPORTUL —
preocupare stăruitoare în ţia este următoarea la IN CENTRUL
vederea asigurării unei total utilaj minier planul PREOCUPĂRILOR
nprovizionări ritmice cu a fost depăşit cu 037 to
Mai întîi o cifră com
materiale şi combustibili, ne, din care la vago.neţi parativă : faţă de aceeaşi
folosirea eficientă a tim
Sporirea producţiei suplimentare - pului de lucru şi a utila minieri echivalenţi cu perioadă a anului trecut,
3029 bucăţi, iar Ia piese
în cele 10 luni din 1985
jelor din dotare, colecti
de schimb cu 3 milioane
Aceste
obiectivul minerilor premianţi în 1984 vele exploatării au obţi lei. reducerii sporuri au colectivul întreprinderii
de confecţii Vulcan a li
fost realizate în condiţii
demne
succese
de
nut
vrat în plus la export
cheltuielilor
le
notat: la producţia mar
fă o depăşire de 12,2 mi totale la 1000 lei produc diferite articole în valoa
Aflindu-te în Valea Jiului, punderea atît pentru ex gurînd, totodată, cel puţin lioane lei, la producţia ţie marfă cu 02,50 lei, a re de 17 milioane lei. In
în căutare permanentă de tracţia unor cantităţi mari la acelaşi nivel de extrac marfă vîndulă şi încasa celor materiale cu 0,9 lei prezent, aici toate forţe
n-oi repere şi subiecte le de cărbune, cit şi pentru ţie, producţia viitoare. De tă — 18,8 milioane lei, şi creşterii productivită le sînt mobilizate în ve
gate de cărbu-ne, este fi pregătirea optimă a noilor pildă, brigada Iul Meszaroş la producţia netă — 9 ţii muncii cu 1200 lei pe derea finalizării în cele
resc să te întrebi şi să-i abataje. Din data de 17 iu va trece Ia exploatarea pa milioane lei, la plumb, o persoană. mai bune condiţii a ulti
întrebi şi pe alţii : „Ce se lie 1985, brigada noastră lu noului 4 prin ianuarie 1986, zinc şi cupru — în con melor două contracte a-
întîmplă la I.M. Paroşeni — crează cu un complex ro după ce panoul 3 va ajunge centrate — 593 tone, 1C7 CĂRBUNE ENERGETIC Ie anului pentru parte
unitate, de frunte a cărbu mânesc S.M.A. 2 în stratul la aceeaşi linie cu el. Ast tone şi respectiv 82 tone, PESTE PLAN nerii din U.R.S.S. şi S.U.A.
nelui românesc, binecunos 15, blocul 1, panoul 3. Ob fel se vor asigura capaci la sulf — 204 tone, la Sînt toate condiţiile asi
cută pentru locul I pe ţară ţinem, zilnic, productivităţi tăţile de producţie necesa minereu extras şi prelu Mobilizaţi în abataje gurate pentru încheierea
ocupat în întrecerea socia de peste 15 tone/post. Dar, re pentru 1986. crat — 3150 tone. pentru a spori producţia anului 1985 cu planul Ia
listă în 1984 ? Care sînt în rezultatele bune de acum se — Cum aţi intrat în oc de cărbune energetic, a export exemplar îndepli
prezent, acolo, ritmurile de datorează şi faptului că tombrie 1985 ? SUCCESELE traduce în viaţă sarcini nit. „La zi", planul pro
extracţie şi ce se gîndeşte înainte de 7 iulie am exe- — Nu prea bine. In prima IN PRODUCŢIE le de mare importanţă ducţiei marfă este depă
pentru viitor ?“ în loc de SE AMPLIFICĂ trasate de partid, minerii şit cu 700 000 lei, iar la
răspuns, Nicolae Jurca, ac confecţii textile cu 12,5
tivist ai consiliului jude Cu două luni înainte de la Lonea au extras
ţean al sindicatelor — un de finele anului, construc suplimentar planului în milioane Iei.
bun cunoscător a| muncii
desfăşurate în abatajele u-
nităţii respective — ne-a in
vitat şi chiar ne-a însoţit la cutat în mod optim lucrările decadă am cumulat un mi * 1
I.M. Paroşeni pentru a „mă de pregătire a panourilor nus de 910 tone, adică e- IN ZIARUL DE AZI :
sura" direct pulsul activităţii. 3—4 dim stratul 15. Ne-am xact producţia dîn 3 schim
Primul tablou al rezulta asigurat în panoul 3 un a- buri cit a durat înlocuirea ţ • Adunări ale organir-
telor ne este prezentat de bataj bun, bogat în cărbu braţului la o combină de a- ţ zaţiilor de partid pen-
Petre Tudor, inginerul şef ne". Tot despre un abataj bataj ce s-a defectat. ) tru dări de seamă a-
al întreprinderii : „Pe unitate, „mănos", pe care il pregă . Sectorul III, condus de ) nualc
după 9 luni, avem un plus teşte în prezent, ne-a vor sing. Dorel Tamaş, a înre ^ • Primirea în Organi-
de 1600 tone de cărbune. bit şi minerul şef de brigadă gistrat un plus de 865 tone
Dintre sectoarele de produc Gavrilă Meszajoş, din ace pe primele 10 zile din oc i zaţia Pionierilor —
moment
emoţionant
i
ţie, cele' mai mari realizări laşi sector : „Anul acesta tombrie. Brigada minerului 1 în viaţa şcolarilor
ie are sectorul I — 25 957 am extras cărbune din pa Ferenc Fazakaş, care ex
tone extrase în plus faţă de noul 2 pînă în 7 iunie, cînd ploatează un complex ro | • PREGĂTIRILE DE
plan. il urmează sectorul III l-am terminat. De atunci mânesc (CMA 5 H) de înăl ) IARNĂ temeinice, în
cu 11 307 tone suplimentare acţionăm pentru pregătirea ţime mare şi cu o linie de ^ toate localităţile, în
de cărbune...". şi echiparea panoului 4, tot front de 150 m, obţine în i toate sectoarele de
De aici se desprinde, in din stratul 15, lucrare pe ca mod constant productivităţi i activitate
primul rînd, ideea că există re o vom încheia ‘ prin 20 zilnice de peste 19 tone/post.
şi sectoare care micşorează noiembrie. Cum ne pregătim „Un interes deosebit — ne / • Activităţi politico-c-
în mod substanţial rezulta locul de extracţie aşa îl a- relatau şefii de brigadă Pe 1 ducative desfăşurate
tele bune. Dar, înainte de vem I". ' tru Antohie şi Mihai Şte- ^ de sindicale
a a j u n g e la ele, să-i cu — Activitatea brigăzilor — fureac — se acordă pregăti
noaştem mai în.tîi pe f r u n preciza sing. Remus Becuş,. rii noilor capacităţi. De pil- ? • Controlul oamenilor J
taşi. „Noi - ne-a declarat şefu| sectorului I — a fost 1 muncii — concret,)
minerul şef de brigadă Va- dirijată şi corelată în aşa MARIN NEGOIŢA Cooperativa meşteşugărească „Drum noU“ Hunedoara, ^ exigent, eficient ţ
sile Cojocaru, sectorul i — fel incit să scoatem zilnic secţia' croitorie serie. Ioana Roşea se in remarcă intre lucră ^ • Dialog cu cititorii \
rezultate
bune
muncă,
felul
prin
aici,
toarele
de
prin
am acţionat cu toată râs- tot mai mult cărbune, asi- (Continuare în pag. a 2-a) în care stăpîneşte „tainele meseriei".
l i
C.U.A.S.C. SIMERIA LA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
ENERGIA ELECTRICA „VIAŢĂ NOUĂ" PRAŞTIE
a wowKiM dr iai muitA i
S-0 K0N0MUU» n toati cAiui
La eliberarea terenului şi efectuarea
Nici un kilowatt să nu arăturilor - ritmul de lucru Accent pe diversificarea
fie consumat inutil! trebuie accelerat! şi calitatea prestărilor de servicii
Am început raidul-an.-* energiei electrice Brad fac Mobilizaţi de înflăcăra- porumb să fie tăiaţi me Am început discuţia cu de >mare trebuinţă pentru
chetă pe tema gospodăririi controale în unităţile eco tele chemări şl îndemnuri canic, tocaţi şi însilozaţi, tovarăşa Lidia Miclăuş, oameni. De fapt, preocu
energiei electrice în Brad, nomice şi comerciale, în cuprinse în Mesajul tova în amestec cu /tăiţoi de vicepreşedinte al Coopera parea noastră centrală este
răşului
sfeclă sau alte culturi. Aşa
de la Consiliul popular locuinţele cetăţenilor, pen adresat Nicdlae Ceauşescu s-a procedat la A.E.I. ,Bo- tivei meşteşugăreşti „Viaţă realizarea unei game cît mai
nouă" Orăştie, pornind de
largi de produse şi servi
ţărănimii'
coopera
orăşenesc. Tovarăşa Mar tru a vedea cum se aplică tiste, literatorilor din în bilna, unde s-au realizat la o necesitate stringentă cii, care să satisfacă în
gareta Dănilă, vicepre măsurile de economisire a treprinderile agricole de 1 250 tone siloz, C.A.P. a oricărei activităţi eco măsură din ce în ce mai
şedinte al biroului execu energiei electrice, luînd, la stat, -mecanizatorilor şi Tîmpa — 250 tone, C.A.P. nomice^! anume recupera mare preferinţele şi exi
tiv, ne-a prezentat pro rîndul lor, măsurile ce se specialiştilor, tuturor oa Băcia — 100 tone ş.a. în rea, recondiţionarca şi re- genţele cetăţenilor din o-
gramul de măsuri, întoc impun. menilor muncii din agri prezent, formaţia de însi- folosiroa ■ resurselor secun ra.şul nostru, ale tuturor
mit pe baza sarcinilor sta împreună cu lucrători dc cultură eu prilejul „Zilei lozat alcătuită din două dare — ca una dintre con celor ce ne solicita.
bilite de Comitetul Poli la C.D.E.E. Brad am tre recoltei", lucrătorii ogoare- utilaje de recoltat condu- diţiile importante'de apro — Deci,.-intrăm în peri
tic Executiv al C.C. al cut şi noi prin cîtcva uni vizionare a unităţilor cu metrul atît de vast şi de
unele materii prime şi ma
P.C.R., în şedinţa din 17 tăţi economice. Şi am con CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNĂ teriale. important al prestărilor de
octombrie a.c., şi a Deci statat cu plăcere că atît servicii, unde Cooperativa
— într-adevăr, problema meşteşugărească „Drum
ziei Consiliului popular cadrele de conducere, cît lor din unităţile ce apar se de Aron Braşoveanu şi economisirii, a recuperării nou" Orăştio are o bună
judeţean. Intre alte mă şi muncitorii dau atenţia ţin C.U.A.S.C. Simeria sînt Tiberiu Pantiş, precum şi şi refolosirii unor mate experienţă, preocupări sus
suri, am reţinut că a fost cuvenită folosirii' energiei angrenaţi cu toate forţele patru cupluri de remorci riale ne preocupă şi pe noi ţinute şi realizări pe mă
reorganizată comisia -ener electrice, economisirii a- la eliberarea terenului şi pentru transport, lucrează în cel mai înalt grad — a sură. _ v
getică orăşenească, care cestcia pe toate căile. efectuarea arăturilor adînci la C.A.P. Simeria, după ţinut să precizeze interlo — Da, pentru că, aşa
coordo nează m ater i alizarea La Cooperativa meşteşu de toamnă. Din cele 587 care' va trece la C.A.P. Ra- cutoarea, Astfel, din căză cum indica secretarul ge
programului de care amin gărească „Moţul", am tre ha ce au fost cultivate cu poltu Mare. La cooperati turile de la secţia dc con neral al partidului, tovară
team, că se urmăreşte, zil cut prin secţiile reparaţii porumb s-au tăiat cocenii va agricolă din Rapolt, la fecţii serie executăm di şul Nicolae Ceauşescu, la
eliberarea ■ terenului tre
de pe circa 200 ha, cele
nic încadrarea în reparti auto, confecţii metalice şi mai bune rezultate obţi- buie să se acţioneze cu verse articole de uz cas Congresul al III-loa al
nic — sacoşe, şorţuri etc.
ţii, la nivelul oraşului, şi nîndu-se de C.AP. Sîntan- mai multă hotărîre, deoa consiliilor populare, aşa
tîmplărie. Nici- un motor —■, iar din resturile rezul cum se desprinde din ho-
atunci cînd acestea se de „în gol", nici un reşou drei, A.E.I. Simeria şi A.E.I. rece lucrarea este mult tate la unitatea de azan- tărîrile înaltului forum al
c
păşesc se iau măsuri ime „de serviciu", nici un bec Bobîlna. La C.AiP. Sime rămasă în urmă. La tăie gerie realizăm diferite o- democraţiei noastre socia
diate ea în zilele următoare „arzînd kilowaţii" în za ria s-a.r fi putut încheia rea cocenilor să fie mobi biecte — de asemenea, pen liste, prestărilor de servicii
să se economisească kilo lucrarea, dar din cauza lizaţi membrii cooperatori, tru trebuinţele gospodăreşti trebuie Să li se acorde o
dar. „Nu pornim maşinile slabei mobilizări a forţe să nu se aştepte sosirea
waţii consumaţi în plus. decît atunci cînd avem lor locale nu s-au tăiat ale populaţiei : zăvoare, deosebită atenţie, astfel
Populaţia este ţinută la formaţiei de mecanizare. jgheaburi ş.a. Şi la cele că pînă în anul 1990 să
efectiv de. lucru la ele, nu cocenii de pe toate supra Aici, din cele 130 ba ce lalte secţii şi ateliere din
curent cu aceste situaţii, feţele culese. Este bine ve Interviu realizat de
prin staţia de radioampli DAN VR1NCEANU nită hotărârea permanen TRAIAN BONDOR cadrul cooperativei se re DUMITRU GHEONEA
cuperează tot ceea ce se
ficare, iar specialiştii de ţei C.U.A.S.C. ca o mare poate folosi, execulîndu-se
ta Centrul de distribuţie a (Continuare in pag. a 2 a) cantitate din cocenii de (Continuare in pag. a 2-a) alte articole, mai mici, dar (Continuare in pag. a 2-a)