Page 94 - Drumul_socialismului_1985_10
P. 94
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 697
L moţiuni amonit iAhue uh'iţi uâ
SOCIALISM 20.00 Telejurn
20.20 Actualilî
nomic
20,35 Amfitcaf
Despre „un pas mic II Saltul calităţii continuă 21.00 Ziua mc
conomiei
21,05 Memoria
Nu trebuie neapărat să fii la bază industrializarea. Au din ele rămîne deasupra so • Drumurile asimilării : sele plastice, fără însă ca precum şi pompe şi sub- lor (colo
,.avizat" pentru a-ţi da sea torul acestei tehnologii de lului). • La fiecare nivel se • R.R.R. — sursă de api o- piesele respective să aibă ansamble hidraulice pen 21.20 Pagini c
ma că in construcţia unui realizare, ing. Eusebiu Tripa montează planşee-dală pre vizionare proprietăţi fizico-mecanice tru maşinile de injecţie, opere şl
bloc de locuinţe există o a- — şeful unui colectiv din fabricate. Sînt necesare nu • Dotarea tehnică — Mo inferioare sau funcţionali sublinia muncitorul Ion 21,50 T-’ejum
numită modificare. O „aba cadrul atelierului rezistenţă mai 3 tipuri de planşee-dală şită raţional tate scăzută, arăta maistrul Voicu. Şi facem treabă
tere" faţă de mersul obiş aî Institutului de proiectări („industrializarea" presupu între colectivele de bază specialist Gheorghe Muri- destul de bună".
nuit °| lucrurilor. în ultimii Hunedoara—Deva — ne-a de ne nu doar prefabricarea e- şi de frunte do la I.C. O- teanu, şeful secţiei. Mai în întreaga activitate a
secţiei,
accentul
principal
20 de ani, cînd ţara întrea clarat : „Mai pe înţeles, pu lemenfelor dar şi tipizarea răştie, cel al secţiei a III-a nou, am început asimila se pune permanent şi tot Rădic
gă s-a transformat într-un tem spune că noua tehnolo lor într-o gamă foarte re- piese auto se remarcă în rea unor repere pentru
pe
şantier — şi mai este încă gie prevede industrializarea, strînsă, pentru uşurarea fa mod deosebit. „Cei paste „Dacia 1300 — moderniza mai intens Iar calitatea
calitatea
produselor.
un şantier uriaş — fiecare adică prefabricarea elemen bricaţiei şi pentru folosirea 550 de oameni ai muncii, tă". Aş menţiona carcasa depinde, după cum prea BUCUREŞT
dintre noi am văzut atît de telor care alcătuiesc struc lor universală, la orice fel dintre care aproape jumă la frîna de mînă, orna bine se .ştie, şi de modul dioprogramul
multe construcţii în plină tura blocului respectiv. Se de construcţie I). Planşeele- tate sînt membri de partid, mentele pasaj roată, capa 6,30 La ordii
;
desfăşurare, încît nu ne vine materializează, astfel, o idee dală au înglobate în struc au acumulat o bună expe cele de roţi,, buzunarele de în care sînt întreţinute, ex agriculturii 7,30
jurnal ;
greu să sesizăm orice schim care ne preocupă de mulţi tura proprie nervuri de au- rienţă în producţie, pe ca Uşi, cutia port-acţe, schim ploatate, reparate maşini angajament
le. „Sigur, contează ca noi,
bare. ani, de a concentra activi toportanţă, iar între ele, pe re o pun cu hărnicie şi bătorul de viteze. Şi încă' Răspunzînd .
tatea constructorilor îndeo conştiinciozitate în fiecare uji aspect î prin intensifi operatoarele, să exploatăm t o v a r ă ş u
„Aici e ceva care nu se direcţia stîlpiJor, se toarnă produs pe care-1 realizea carea * programului de asi- maşinile de injecţie cu cea Ccauşescu, si
potriveşte !" - ne-aa decla sebi spre montaj. Acest fapt pe şantier fîşiile monolite ză, ne spune tovarăşa Fe- mai mare grijă, să nu le integral plaj
rat, recent, în faţa unui bloc care au rol de grinzi. Deci, brutalizăm, să le încăr să pregătim t
anului
nul
aflat în construcţie, llie O- sînt eliminate din structura licia Moş, secretarul comi căm la capacitate, spunea Revista preş
tetului de partid al secţiei.
motă şi Mircea Hoţea, doi I. P. H. noului bloc şi... grinzile ! Deopotrivă în domeniul a- I.C. ORĂSTIE tînăra Mariana Popescu, ricrul meloi
Buletin
locuitori ai Devei. In discu • In zona scării blocului şi însă nu este deloc ne Răspundem de
ţie a intervenit, cu aceeaşi la limitele tronsoanelor se similării, în privinţa recu şi milare, reducem importul glijabil nici aportul re lor; 10,00 Bul.
perării,
recondiţionăm
părere, şi loan Doru Măgu dublează productivitatea montează în tre stil pi şi se refolosirii resurselor secun unor materii prime şi ma glărilor şi mecanicilor 10,05 Intcrprc
leam muncii pe şantier şi creşte monolitizează cu aceştia, dare, ca şi la capitolul aţît teriale deficitare şi foarte în menţinerea continuă cului popula
corale
monii
— Ce anume „nu se po simţitor calitateo construc diafragmele prefabricate din de important al exploată costisitoare". a maşinilor intr-o stare cît tin dc ştiri;
triveşte" ? ţiei. Rămîne ca pe viitor să beton armat. rii, întreţinerii şi reparării în secţia a III-a piese mai bună de funcţionare, copiii Soarcli
blicitate; 12,0
— Păi, stîlpii aerieni, care perfecţionăm această meto Constructorii hunedoreni au maşinilor şi instalaţiilor din' auto, acţiunea „3 R" este în colaborare, acordăm un ştiri; 12,05 I
pornesc din gropile de be dă, să fie extinsă şi la alte adoptat cu multă pasiune dotarea întreprinderii". vizibilă la tot pasul. Lîn- interes major acestor as folclorului; 1
ton, şi... fundaţia. Blocul ăsta părţi ale construcţiei, care profesională, ca întotdeauna, Vorbind despre asimila gă fiecare maşină de in pecte şi reuşim să ne în tclmico-ştiifiţ
vanpremicră
parcă n-are .fundaţie I Apoi, nu ţin de structură". noua soluţie. Pentru că ei, re, trebuie apreciate efortu jecţie se află cîte un sac deplinim ritmic planul, să 13.00 De la ]
cofrajele... Unde sînt cofra- Concret, iată, în ce con ca şi proiectanţii, văd şan rile şi rezultatele bune' în care se adună, culeea cîştigăm în mod corespun Club univers
jele în care se toarnă struc-» stau noutăţile soluţiei apli tierul viitorului ca pe un privind execuţia unui în caldă rezultată din proce zător". Ictin de ştiri:
ce de împlini
tura blocului ? spaţiu destinat doar monta sul de fabricaţie şi care se Nu sînt elemente inedi diog \ ccoi
cate la blocul nr. 7 : • Fun semnat număr de repere
Mirarea şi întrebările, pe daţia este constituită din pa jului, lipsit de „tranşeele" pentru autoturismele „Olt- reintroduce în circuitul te în activitatea acestui Bul. ,)e şt:
deplin justificate, ale celor hare prefabricate, introduse şi mocirlele de azi. „Este cit" (150 pînă în prezent, productiv. De asemenea, colectiv. Experienţă sa po lltlca ifoastr:
apăr şi te
trei oameni - cu profesii şi în pămînt, iar în pahare se doar un pas mic I" — spu urmînd ca în curînd să se în secţie există mai multe zitivă rezidă însă în buna mea ; 18,00
tocuri de muncă diferite, în nea, cu modestie, autorul ajungă la 210), „Dacia mori, nouă la număr, care organizare şi în disciplina 20.00 Radlojui
unităţi economice din Deva montează stîlpi prefabricaţi noii tehnologii de construc 1300" (mai mult de 80 re macină — pe sorturi de muncii, în- responsabilita pundem as
*- La sugest
— îşi găsesc „izvorul" în uniitar pentru 4 niveluri — ţie. Noi completăm : „Un pere), ARO şi autocamio materii prime şi nuanţe de tea cu care se' angajează O zi intr-o
industrializare. Un cuvînt de subsol, parter, etajele 1 şi 2. pas mic către un mare vii nul „Roman". „Spre mul culori — navetele scoase în rezolvarea problemelor Nocturnă mu:
(Reţineţi cuvintele „prefabri majore ale producţiei, cum
ja vechi şi mereu nou I cară" şi „montare" ce se tor al construcţiilor de locu ţumirea noastră şi a bene din uz, provenite 'de la di sînt — în speţă — asimi 24.00 Buletin
Structura blocului nr. 7, des inţe !". Şi promitem să re ficiarilor produselor noas feriţi furnizori din ţară. larea, recuperarea, folosi
pre care este vorba — aflat vor repeta mereu). între pa venim cit mai repede la a- tre am reuşit să asimilăm „In privinţa recondiţionă- rea dotării tehnice, pe ca
In zona Mărăşti, strada 23 hare se montează elevaţii ceastă temă atît de inci repere de complexitate şi rii, în cadrul uzinei de ma re le-am punctat în aceste V I N E *
August, Deva - se constru prefabricate, gata finisate ta,ntă. tehnicitate ridicată pentru se plastice avem un atelier rinduri.
ieşte după o soluţie-unicat, (acestea intră 1,20 m în pă industria auto, majoritatea în care recondiţionăm o
pe plan naţional, care are mînt, iar o parte de 0,60 m B. ROSCARIU înlocuind metalele cu ma serie de piese de schimb, DUMITRU GHEONEA
DEVA : Sl
seriile I-II (1
Acumulările cantitative r de iarnă (A
DOARA : Atc
de Vultur c
Declaraţie
şi calitative în ani liunea autot
(Modem —
I.C. Orăşlie, Gecţ'la poiiu- — Castelul
relani. Colectivul de alei întoarcerea
Am putea începe chiar a- s-a procedat la iei cu cel (Modem — :
şa : lucrarea complexă s-a de la grupul nr. 4. Aceste a acumulat o bună expe TROŞANI: A
încheiat, insă ecourile ei lucrări au lost executate de rienţă în ultimii ani pe balicil — sei
mai persistă I Dar, înainte către specialişti din cadrul linia găsirii soluţiilor teh nirca); Pici Toati
brie);
de a ajunge la lucrarea pro- Trustului „Energomontaj" nologice optime pentru plă P ■' l mi
priu-zisă, semnată in exclu Bucureşti, iar oamenii Min-. asimilarea reperelor din LUI : M
(Cui
sivitate de către harnicii e- tiei au fost un iei de ,,copil termoplasto .şi poliure- vaca.. Mase
CAN :
nergeticieni de la Mintia, şi de mingi". Ei nu au uitat tani, necesare echipării (Luceafărul)
pentru a o înţelege mai bi insă că meseria mai intil autoturismului „Oltcit", Căpitanul ră;
ne trebuie să scrutăm pu-- pentru care au fost asi neriil); PET
ţin in istorie. Ne-a lost ghid şi-întii... se fură ! Au studiai milate şi omologate pînă şi bunicii (!
URICANI :
preţios, pe acest drum re-- planuri tehnice complicate, în prezent 150 dc repere. dragonului
trospectiv, directorul adjunct au deschis alte caiete pen Iată un aspect de mun BRAD: Pire
al întreprinderii eiectrocen- tru a-şi nota totul şi, mai că din cadrul secţiei XX (Steaua
RABARZA :
trale Deva, ing. Mircea Bă- ales, au „tras" cu ochiul la poliurelani. Se execută, delor (Mine
dărău. ce iac (şi cum fac I) specia fireşte, repere pentru TIE: Piciu (
mlcr
...In 1969 a fost pus in liştii bucureşteni. Au lost, „Oltcit", cu proprietăţi bă de GEOAC
l-a);
funcţiune primul grup ener- acestea, cum spune un prin- superioare dc calitate, de teza (Casa
competitivitate. HAŢEG : O
băiat (Daci
C. T. E. M I N T I A Foto N. GHEORGHIU Vulcanul; C
done în Eg
cultură); SI
blemo perse
şui); ILIA :
getic al C.T.E, Mintia. Oa cipru dialectic, alte acumu
(Lumina); G
menii care H supravegheau lări cantitative... (imul tren
r ingineri, muncitori, tehni Şi, in 1985 s-a produs sal
cieni, maiştri - Îşi ţineau tul calitativ: In luna sep
caietele cu conspecte des tembrie i-am găsit pe ener-
chise pe pupitre sau direct getidenii Mintiei înlocuind In prepararea minereu vacuării periodice a alu VRen
pe genunchi. Pentru cea mai singuri generatorul de la rilor apa este de. neînlo- Soluţii eficiente viunilor depozitate în fîn
mare parte dintre ei, primii grupul nr. 1. Fără specia cuiit. Practic, fără această tînă. Operaţie dificilă, la
kilowaţi erau fi întiii paşi lişti din Trustul de montaj deosebit de valoroasă re cu mai, mult timp în ur rinţelor sporite de apă ale care erau antrenaţi zece Tim.pul pr,
azi, .'31 octc
în profesia de energetidan, Bucureşti, şi chiar Iară asis sursă nu s-ar putea reali mă, o soluţie care i-a scu celor trei instalaţii: cupri oameni, timp de 16 ore. vremea se
iar „teoria" şi „practica* nu tenţa tehnică din partea fur za procesul de separare a tit o vreme de griji t au feră, flotaţie-decantor şi Prin intervenţiile noastre, uşor. Cerul
se lăsau îmbinate cu uşu nizorului. Explicaţia constă elementelor Utile (metale) săpat o fîntînă colectoare, şteampuri, Iar sursa de a- aceeaşi operaţie este rea bător. Cu
rinţă, în faptul că energeticienll de steril. de mare capacitate, în ca provizionare’ a rămas a- lizată în prezent de doi vor cărea pi,
tul va sufla
...In 1971, funcţionau la de fa Mintia au devenii, el Ha secţia de preparare re apa vine prin cădere li ceeaşi. oameni, cu o pompă su- sud. Temper
CJ.E. Mintia primele 4 gru înşişi, specialişti de clasă al a minereurilor din Gura- beră din Criş. Numai că, — La ce soluţie s-a a- mersibilă, într-un timp mc vor fi c
minus 2 şi i
puri. Anul 1977 l-a „adus" domeniului în care muncesc.- barza, a întreprinderii mi prin intrarea în funcţiune juns pentru completarea scurt. Avantajele sînt ca iar cele n
şl pe <d 5-lea, intr-o varian A fast primo lucrare de niere Barza, zilnic se V1S- a noilor şi modernelor in- necesarului de apă ? tegorice. Pentru a ne uşu plus 8 şi l
tă îmbunătăţită (statorul ge anvergură, de acest gen, pe lizează, în medie, circa ra mai mult efortul fizic, a mineaţa, i;
neratorului cu 60 de anco- care au executat-o fără ntd 22 000 mc apă. O cantitate scurta timpul de curăţare semnala bru
JGW faţă de primele care a- un ajutor din afară oameni1 delo neglijabilă dacă a- SECŢIA PREPARARE GURABARZA a fîntinii, urmează, în Pentru urr
0
veau, fiecare, doar 30 de Mintiei. Au Încheiat-o cu vem în vedere faptul că perspectivă, să anexăm zile: vremea
cu
ancoşe), Iar în 1980 a fost cinci zile mal devreme faţă bătoare, noros.
mult
pornit şl ultimul grup, al şa de termenul planificat. N-am ea „vine" dintr-un singur stalaţii şi utilaje din cadrul — La cea mai potrivită, pompei un monorai meca- precipitaţii
selea, tot Îmbunătăţit. In scris despre ea la momentul izvor, al Grişulrai, care tre Uzinei de cupru, problema spunem noi. Folosirea mai nizînd complet această o- sub formă c
toţi aceşti ani, energeticie- respectiv pentru că şi repor ce la cîteva zeci de metri apei necesare spălării mi eficientă a apel existente. peraţie. Pînă la intrarea burniţă. Vîn
rffl de la Mintia s-au lovit terul a avut nevoie de un de instalaţie. Nu s-ar pune nereurilor a revenit în ac S-a trecut la recircuitarea în funcţiune a noilor insta moderat din
peraturlle
m
de Inerentele „colţuri" ale timp pentru filtrare şi de problema acoperirii debitu tualitate. apel utilizate deja, la fo laţii de alimentare cu apă cuprinse în:
manei/ practice şl au acu contare, pentru o şi-o ex lui necesar de apă, dacă — Noi răspundem de în losirea Ia capacitate a fîn- a secţiei de preparare, — şi plus 3 gr
intr
mulat o bogată experienţă. plica mai intil propriei per cotele Grişului nu s-ar re treaga reţea de apă a uzi tîniiî colectoare. care se află în stadiu a- maxime Izoli
grade,
1982, a fost înlocuit soane, pentra a-i asculta e- duce în unele perioade ale nei — spunea Gheorghe — Adică? vansat de execuţie —, a- cate. Local
'generatorul de la grupul nr. courlle care nu s-au stins în anului din cauza secetei. Oazan, şeful atelierului — Consumul de apă fiind ceste soluţii sînt bineve duce brumă,
3 pas altul, modernizat, ase că, pentru dialecticul şl ne Pentru a compensa defici şteampuri. Consumul a mai mare, automat şi re nite. gheţ la sol.
de serviciu I
mănător celor de la grupu cesarul salt calitativ.., tul de apă, preparatorii crescut acum considerabil.. zerva' trebuia să crească.
rile nr. 5 şi 6), iar în 1983 MARIN NEGOITA din Gurabarza ara găsit, Facem faţă cu eforturi ce- Deci, s-a pus problema e- LIVIU BRAICA