Page 26 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
iOMANI A ® CEAUŞESCU • PACE in intimpinarea gloriosului jubileu al partidului
DORINŢA NOASTRĂ, A TUTUROR cii de la „Chimica" Orăştie,
care producem o gamă largă Trepte noi în dezvoltarea
SĂ FIE PACE ÎN LUME de repere auto şi bunuri } ACTIVITĂŢI \ 20,00 Tc
de larg consum din mase \ POLITICO- ( capacităţilor de producţie 28,1' Te
Strălucitele iniţiative şi Îmi exprim deplina ade plastice, sinlem ferm hotâ- „V
acţiuni întreprinse pe plan ziune la ideile generoase riţi să urmăm indicaţiile iu i EDUCATIVE ţ (Urmare din pag. 1) — în primul an al ce lor
internaţional de preşedintele expuse in cuvîntarea secre bitului nostru conducător de ^ (Urmare din pag. 1) \ lui de-al 8-lea cincinal tre 21,55 Tc
Republicii Socialiste Româ tarului general al partidului, partid şi de stat, să reali bloc de locuinţe, un cămin buie să realizăm, cu şan
nia, t o v a r ă ş u l Nicolae tovarăşul Nicolae Ceauşescu, zăm ritmic produsele de pentru nefamilişti cu 31G tierul în regie proprie, un
Ceauşescu, pentru oprirea in Declaraţia-Apel a F.D.U.S. care economia naţională are nilor muncii la îndeplini locuri ş.a. Avem în execu volum de lucrări de peste
cursei înarmărilor şi crearea şi Declaraţia Marii Adunări mare nevoie. Putem raporta rea sarcinilor de plan şi ţie o centrală termică, atît 10 milioane lei. Menţionez
unui climat de destindere, Naţionale adresate parla cu îndreptăţită mîndrie că a angajamentelor asuma pentru nevoile unităţii, cît că am cîştigat deja un a-
înţelegere şi largă colabo mentelor ţărilor de pe toate eforturile noastre se mate te în întrecerea socialistă şi ale oraşului. Centrala va vans substanţial do timp BUCU
rare intre toate naţiunile continentele, care evidenţia rializează, in cele trei luni Ia un înalt nivel tehnic folosi cărbune inferior, în la execuţia principalelor ilioprog
lumii exprimă voinţa unani ză in mod . pregnant hotări- trecute din 1986, in reali şi calitativ". loc de gaz metan. obiective cu termen de 0,30 La
mă a întregului popor ro rea României de a face to zarea peste sarcinile de • „Sindicatele - fac — întreprinderea se im punere în funcţiune în agricult
jurnal;
mân. lată de ce astăzi, tul pentru înfăptuirea păcii plan a unei producţii marlă tor activ în promovarea plică din ce în ce mai mult 1986. Acest fapt ne permi 8.00 Re
cind aştern pe hirtie cu e- şi dezarmării, inalta respon in valoare de aproape cinci politicii de pace, colabo în existenţa oraşului în te să ne angajăm — în Curieru
moţie aceste rinduri,- pot sabilitate a preşedintelui ţă milioane lei. rare şi de înlăturare a care se află şi, implicit, în cinstea gloriosului 'jubileu Buletin
spune cu tărie că sint min- rii noastre faţă de destinele Susţinem din adincul ini pericolului unui nou răz viaţa judeţului, a ţării I al partidului — să aducem pundeir
10.00 1
dră că trăiesc in România, omenirii. milor noastre noua iniţiativă boi mondial" a fost titlul Este o altă caracteristică a mai aproape, cu circa o 10,05 M
tara care prin glasul con Pacea este voinţa noas de pace a României şi ne expunerii ţinute în faţa epocii măreţe pe care o jumătate de lună, acţiunea 10,40 M
ducătorului ei înţelept a fă tră, a tuturor. Numai bu- exprimăm convingerea că lucrătoarelor de la între trăim. Ce rezultate puteţi de montare a utilajelor în etnogra
Buletin
cut din nou cunoscut tu curindu-ne de ea putem toate naţiunile lumii îşi vor prinderea de tricotaje raporta la timpul prezent ? spaţiile noi de producţie. Mierofo
turor naţiunilor europene, trăi pe Pămint, putem spori uni eforturile pentru a de Petroşani, organizată de 11,35 1
1 urnii întregi, dorinţa noas- zestrea de valori create in termina dezarmarea nuclea comitetul sindicatului din Buletin
buna r;
'ră de pace, de a se pune anii socialismului, putem a- ră, pentru a impune pacea. unitate, în colaborare cu moara
capăt înarmărilor nucleare, sigura copiilor noştri un ANICA POENARU, casa municipală de cul Avanpr
de a se trece neintîrziat la viitor fericit. Eu şi, împreună operatoare mase plastice, tură. 13.00 D
Buletin
dezarmare. cu mine, toţi oamenii mun- I. C. Orăştie Clubul
• Activul sindical de Ratliojt
la întreprinderea minieră gazeta
Lupeni, un important nu Sfatul
VREM SĂ CONSTRUIM ÎN PACE, Pămint. Vrem să iinalizăm măr de fruntaşi în între Buletin
PENTRU PREZENTUL SI VIITORUL acest important obiectiv, in cerea socialistă şi cadre teze
1921—1»
care ţara a investit milioane tehnico-inginereşti din a- politică
NOSTRU FERICIT de lei, în cele mai bune cea^lă mare unitate au (Imami:
condiţii, să muncim in pace, participat la dezbaterea ţii noa
ţa
radi
Nouă, constructorilor hidro- popor, cerind să fie pace, rii : *
fără apăsătoarele ginduri ale „întrecerea socialistă şi
energeticieni ni s-a încre linişte, bună înţelegere şi izbucnirii unui război distru iniţiativele muncitoreşti — 18,20 Re
dinţat o misiune de mare colaborare in lume. Susţi în sprijinul realizării sar iă radi<
mental
•ăspundere, aici, in Munţii nem din adincurile inimilor gător. Este adeziunea noas cinilor de plan". dreptul
Retezat : construirea uneia noastre noile iniţiative de tră fierbinte, de nestrămutat • Clubul „Siderurgistul" ce 1 ;
1
dintre cele mai mari hidro pace, cu otita inflăcărare faţă de vibrantele chemări din Hunedoara găzduieş Ştiri; an
rea
centrale de pe riurile inte- exprimate de iubitul nostru exprimate de iubitul nostru te zilele acestea o im lui; 1
noare ale ţării. A trecut conducător, tovarăşul Nicolae conducător, cunoscut şi a- portantă masă rotundă Pentru
mai bine de un deceniu de Ceauşescu, pe bună drepta preciat pe toate meridiane cu tema „Rolul maistru- goarea
20.00 n
cind muncim aici şi momen te cunoscut în lume ca un le Pămîntului pentru neo ui în producţie şi în e- Menior
tul pornirii şuvoiului de pu- vajnic apărător al păcii, ca bosita sa activitate pe tă- ducarea tineretului". mân est
'ere electrică se apropie cu un mare erou al păcii, în rîmul păcii, pentru înţele dv. ;
oră; 2:
’iecare zi de muncă. De aici, ţelegerii şi coexistenţei paş gere intre toate popoarele Rubrică realizată Fabrica «Ic încălţăminte „Corviiuil“ din Hunedoara. Lă zicală;
deci, ţara va primi energie nice pe planeta noastră. cătuşul mecanic Ileana Bronz a obţinut „argintul" în între tln de
lumii. cu sprijinul cerea socialistă pe atelier. Aspiraţiile sale vizează însă lo
electrică pentru forţa ei Ca om al muncii la o pu 0 Ing. C-TIN BĂRBULESCU, Consiliului judeţean cul întîi, ţiniud seama de priceperea cu care efectuează
ndustrială in plină dezvol- ternică citadelă de lumină proiectant al sindicatelor fiecare intervenţie la maşinile repartizate pentru întreţi
şi forţă pentru ţară am trăit nere şi reparaţii. foto NICOLAE GHEORGHIU
'are, pentru nevoile noastre T.A.C.H. Rîu Mare-Retezat
’.ilnice. De sus, de la baraj alese clipe de emoţie şi
mîndrie patriotică luind cu
si pină la Haţeg, Rîul Mare noştinţă de noile idei expri
este asaltat de constructori. DEV/
mate de preşedintele ţării tria);
°esle tot ei muncesc in plin, noastre in magistrala cuvin- bilă p
oentru a da ţării cit mai re- tare rostită la Plenara Con CAMPANIA D E P R I M Ă V A R Ă HA: C
(Modei
oede energie electrică. Vrem, siliului Naţional al F.D.U.S., ţie de
dorim să muncim in linişte în Declaraţia Marii Adunări dern -
(Flăcăi
şi pace, să durăm această Naţionale cu privire la A- tratere
cetate de lumină care să nul Internaţional al Păcii. Plantarea cartofilor şi însămînţarea porumbului TROŞA
Propunerile clare, construc
asigure ţării, acum şi in vii tre —
tor, forţă, să dea un plus tive, cuprinse in cuvîntarea ring);
preşedintelui ţării noastre se iembri
ie tărie vastei opere de înscriu ca o nouă şi pildui (Urmare din pag. 1) în vederea semănării po tar, terenul a fost fertili viteză de 10—12 ha pe zi, dată (
construcţie socialistă. toare dovadă a grijii faţă rumbului. Au fost discuite zat şi pregătit grădinăreş- aşa că pînă sîmbătă, dacă Licitaţ
CAN:
lată de ce constructorii de viaţa noastră, ca o con nă calitate. Cooperatorii pînă acum 15 ha şi ar pu te, ceea ce ne face să spe vremea ne va permite, rul);
a-
semănatul
începe
tea
(Miner
hidroenergeticieni din Rete tribuţie concretă de cea mai Maria Bradea, Aurelia A- cestei culturi. în acest răm într-o recoltă bună. vom finaliza lucrarea pe O um
zat, asemenea tuturor con mare valoare la oprirea dam, Magdalena Chiş, E- scop, însă, S.M.A. Orăştie C.A.P. Orăştie. în tar cele 91 ha planificate. (Munc
laua
„Drumul
Pricazului",
Ostatic
structorilor României socia cursului atit de periculos al milia Vlad, Ioan Lupşor trebuie să pună la dispo mecanizatorii Gheorghe Tat, Terenul era bine pregă BRAD
ş.a. făceau o atentă sorta
liste, îşi unesc glasurile şi înarmărilor, la salvgardarea re a cartofilor, astfel că ziţia unităţii o instalaţie Viorel Adam şi Ioan tit, sămînţa se încorpora roşie);
în sol în bune condiţiuni.
cugetele cu ale întregului păcii, civilizaţiei, a vieţii pe maşinile funcţionau ire de erbicidat. Amăriucăi pregăteau tere Maşina de semănat era da (
I-II (I
proşabil. C.A.P. Căstău. O puter nul, iar Vasile Dumitru reglată în aşa fel îneît să trai
C. A. P. Pricaz. Lenuţa nică mobilizare de coope semăna porumb. Lucrarea asigure o densitate de GIU-B
modă
Buriţesc, Sofica Martin, ratori la sortarea şi plan era coordonată îndeaproa 75 000 plante la hectar. Se tură);
Localităţile, unităţile, traseele Marioara Davidesc, Maria tarea cartofilor. Printre cei pe de Constantin Petec, in lucra intens, urmărindu-se ţie m
BRAZ
Mateş, Miron Davidesc, mai harnici, Gheorghe Sfî- ginerul şef al cooperativei, să se semene pînă la mar flori;
arată aşa cum sînt gospodarii lor... Marica Cazan, Ileana Pop, ru, Ilie Fleşer, Traian Su- şi brigadierul Ioan din Murg. ginea tarlalei, ca toate ale tir
Talpcş
Oprean
ciu,
şi
O-
tură);
Unitatea
agricolă
fie încorporate
boabele
să
Victoria Stanca ş.a. — în
total circa 30 de coopera mulţi alţii. răştie s-a numărat printre în sol la adîncimea optimă. pârtie.
(Mure
(Urmare din pag. 1) sîntem datori nu doar să-l tori, coordonaţi de Ioan — Astăzi — ne spunea primele unităţi din judeţ în finalul raidului nos dorin'
păstrăm, ci să-l întărim. Barb, preşedintele unităţii Dorin Bibolaru, inginerul care au început însămînţa tru l-am rugat pe Nicolae GHEL
este bine pregătit să-şi pri Pentru aceasta, după cum — sortau şi încărcau în şef al cooperativei —, în rea porumbului. Discutăm Crăciun, inginerul şef al Grame
mească oaspeţii. Responsa vedeţi, popasul este încă saci ultimele cantităţi de cheiem plantarea cartofi cu inginerul şef al unităţii, Consiliului unic agroindus
bilul Mircea Bota, cu lu un adevărat şantier. Pînă tuberculi, iar mecanizato lor. Mecanizatorul Ioan care ne spune: trial Orăştie, să ne vor
crătorii clin colectivul său, cel tîrziu la 15 aprilie a.c., rul Nicolae Georgescu bească despre modul cum
ajutaţi de conducerea „faţa" lui va fi alta, cea Cioriţă a efectuat o lucra — Am început de sîmbă- a luat startul, cum este or
C.P.A.l»!. Ilia, preşedinte frumoasă. planta cartofi. Vasile Bota, re de foarte bună calitate. tă semănatul porumbului, ganizată şi se desfăşoară a-
ioachim Roşea, s-au gîndit Cum, la cele spuse s-au Ioan Mureşan şi Loghin Am mers cu o densitate iar pînă diseară vom rea ceastă importantă lucrare Nun
pînă la cele mai mici a- asociat şi tovarăşii Victor Ţîndiri.ş pregăteau terenul de 70 000 cuiburi la hec liza 20 ha. Mergem cu o a campaniei agricole de tragci
mănunte. Aşa că lingă o Balint, primarul comunei primăvară. 1986 :
bună aprovizionare şi ser Zam, Frederich Bogoroş, — Semănatul porumbu Ext]
vire, se alătură o cazare şeful unităţii, noi ri-avem lui a început la C.A.P. O- Ext]
pe măsură, toate însem- decît a le consemna an ră.ştie, Orăştioara de Sus, 25.
nînd, în fond, o invitaţie gajamentele. Lucruri de Beriu, Dîncu Mare, Orăş lîx'.r.
la frumosul şi modernul pus la punct mai sînt mul tioara de Jos şi Comple Fon
•omplex „Mureşul" Ilia. te. Dar cu nişte oameni xul de vaci din Beriu — 683 45 -
Trecem prin satele co- inimoşi, cum sînt lucrăto ne-a spus interlocutorul.
nunelor Gurasada şi Bur- rii unităţii, gospodarii co Toate unităţile şi-au asigu
juc. La Gothatea. Cîmpuri munei, se pot rezolva cît rat cantitatea de sămînţă
Surduc, Tătărăşti, gospoda mai repede, cît mai bine necesară şi o mare parte
rii au dat faţă nouă gar şi frumos. din crbicid, cele 21 ma
durilor. pomilor, şanţuri ...Venim spre Deva. şini de semănat sînt pre
lor şi podeţelor. Mai sînt Transmitem observaţiile gătite, li s-a făcut proba Pen
şi dintre cei care încă n-au noastre tuturor autorităţi cu boabe. Vom urmări să fi ca
făcut nimic. Nu-i numim. lor locale din comunele realizăm zilnic o viteză de cerul
Se vor recunoaşte ei. prin care am trecut: Ve- cel puţin 10 ha pe ma sufla
Poarta de intrare în ju ţel, Ilia, Dobra, Lăpugiu şină. Considerăm săptă- silică
km/o
deţ de ia Zam. Parcarea, de Jos, Gurasada r Burjuc, mîna aceasta hotărîtoare perat
pomii, şoseaua, panourile Zam. Că semnalele noas pentru însămînţarea po cupri
de, i:
toate sînt ca noi, ca de tre au fost recepţionate şi rumbului. Toate forţele u- 20 şi
primăvară. Dar popasul ? înţelese bine, nu ne în mane şi mecanice sînt mo ridic;
Cunoscutul „Popas turistic" doim. Nici de dorinţa lor bilizate la această lucrare
La
Zam ? Cum şi aici nc-am de a face din arterele Zam şi ne propunem ca pînă fi li
reîntîlnit cu tovarăşul Ale — Deva şi Lăpugiu de Jos duminica viitoare să o în vada
xandru Voiculescu, îi dăm — Deva unele dintre cele cheiem în linii mari pe mode
cuvîntul: mai frumoase din judeţ. cele 1 400 ha planificate, de 4
— Popasul de aici are Pentru că e pe deplin po acordînd o maximă aten- scoto
un bun renume, pe care sibil ! — 1! J- " .