Page 31 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 31
, 8 832 • MIERCURI, 9 APRILIE 1986 Pag. 3
ROMÂNIA • CEAUŞESCU • PACE
HUNE Larg caracter de masă mişcării artistice
AŞEZAREA CLIMATULUI DE PACE mii, cheamă la evaluarea O adevărată emulaţie grafic urmărit şi respectat o săptămînă a venit rîn-
realistă a situaţiei interna artistică s-a creat prin ac cu rigurozitate. dul formaţiilor artistice de
a f r.irco- ESTE O CAUZĂ SACRĂ A TUTUROR ţionale actuale, la acţiunea ţiunea „Scena vă aparţine" Acţiunea „Scena vă a- la liceul „Aurel Vlaicu" să
> num istă. OAMENILOR activă pentru reducerea e- care in fazele inferioare parţine" din actuala fază se afirme, ca, apoi, între
le versuri fectivă a Încordării şi in ale ediţiilor Festivalului na de masă a Festivalului na prinderea chimică să im
Deşi 1986 este proclamat de alte acte care sfidează staurarea reală in lume a ţional „Cintarea României" ţional „Cîntarea României" presioneze prin numărul
An Internaţional al Păcii de voinţa opiniei publice mon unui climat de pace, cola asigură permanenţă şi un a debutat la 24 Ianuarie mare de formaţii — 18 —
Comunist borare, înţelegere şi linişte.
• gintlire către Adunarea Generală a diale. Este vorba de conti larg caracter de masă miş cu formaţiile artistice ale şi calitatea repertorială şi
acţiune O.N.U., în lume au avut deja nuarea experienţelor nuclea Declaraţia-Apel a F.D.U.S. cării de interpretare şi de casei orăşeneşti de cultură interpretativă. De la for
ră. loc acte contrare cursului re, manevre militare, a unor adresată partidelor şi orga maţia de fanfară la an
ea poli- conflicte militare în alte zo nizaţiilor democratice, guver creaţie artistică. în cadrul înscrise în cea de-a Vl-a
tivă — spre destindere şi pace. In acesteia, unităţile econo ediţie a amplei întreceri a samblul folcloric „Romana",
mizator al cuvintarea rostită la recen ne, a stării de încordare ce nelor, tuturor popoarelor din mice şi instituţiile de pe muncii şi creaţiei. Monta- de la suitele de dansuri
multi- ta Plenară a Consiliului Na există în Orientul Apropiat ţările europene, din State la cele ale soliştilor vocali
patriei. raza oraşului îşi prezintă
rial. „Cei ţional al F.D.U.S., tovarăşul etc. le Unite ale Americii şi Ca potenţialul artistic propriu, şi instrumentişti, fiecare
inson“. Nicolae Ceauşescu atrăgea, Pe de altă parte, paralel nada, de pe alte continente momentul evoluţiei consti în fiecare vineri, moment a fost pregătit şi
(color) pe bună dreptate, atenţia, cu intensificarea înarmărilor este deplin justificată prin tuind o adevărată sărbă prezentat cu grijă. A ur
că in primele trei luni ale faptul că pacea este indivi la Orâstie
progra- — şi influenţate de aceasta toare a colectivului respec mat, peste o săptămînă,
acestui an au avut loc eve — au loc înrăutăţirea situa zibilă, o cauză a întregii o- tiv. După Scena vă apar „SCENĂ VĂ întreprinderea „Vidra" cu
nimente grave care Îngrijo ţiei economice a ţărilor in meniri, are caracter univer ţine", formaţiile artistice şapte momente artistice,
rează Întreaga omenire. Con curs de dezvoltare, adîncirea sal, pentru că pacea nu din cîte două unităţi se în- APARŢINE" cu respect faţă de reper
tinuă cursa înarmărilor, a- stării de criză dintre ţările poate avea trăinicie şi dura tîlnesc în întrecerea „Dia toriu şi interpretare, în al
cumularea de noi arme nu dezvoltate şi cele subdez tă paralel cu continuarea logului hunedorean", cele jul literar-muzical, ansam cărei spectacol brigada
cleare şi clasice, care lac voltate, in detrimentul aces cursei înarmărilor, cu exis mai bune fiind clasate pen artistică — laureată în e-
: fi,00 Ra- să crească pericolul de răz tenţa conflictelor militare şi blul de cîntece şi dansuri
limincţii ; tora din urmă. tru etapele superioare ale „Doina Mureşului", recita diţia precedentă — a fost
. zilei in boi. Or, toată lumea recu In faţa unui asemenea ta cu afirmarea ameninţării. De „Cîntării României". torii, dansul clasic, mo din nou punctul forte.
)0 Railio- noaşte astăzi că un nou răz aceea, apărarea păcii tre mentele de muzică tînără
, în ţari; boi mondial s-ar transforma, blou, încărcat de atilea tare, buie să se bucure de acţiu La Orăştie, în fiecare Aşadar, în acest an, în
isci; 8,10 România socialistă, prin gla vineri după amiază, scena s-au reunit într-un specta frecare vineri, la Orăştie,
ilor; 9,00 inevitabil, intr-o catastrofă sul lucid şi responsabil al nea unită a tuturor statelor casei de cultură aparţine col de aleasă ţinută artis scena a aparţinut unor. co
9,05 Răs- nucleară, care ar duce la şi naţiunilor lumii. tică, dedicat evenimentu
titorilor ; lichidarea a înseşi condiţii preşedintelui său, tovarăşul FLORIN N1CULESCU, unei unităţi economice sau lective (C.P.Â.D.M., şcoala
de ştiri ; Nicolae Ceauşescu, ca şi instituţii din oraş. Comite lui istoric aniversat. în generală nr. 2 cl. I—IV) şi
populare ; lor pentru existenţa vieţii pe preşedintele comitetului tul orăşenesc de cultură şi următoarea vineri, scena a va continua să fie gazdă,
socialis- planeta noastră. prin Declaraţia Marii Adu sindicatului minerilor
de ştiri; Pacea este ameninţată şi nări Naţionale adresată Iu- de la E.M. Deva ! educaţie socialistă (pre aparţinut întreprinderii me pînă în miezul verii, tutu
iselul co- şedinte prof. Avram Lolea- canice Orăştie - ale cărei ror unităţilor economico-
bucuriei; formaţii au cules lauri în sociale („Plafar", spital,
c; 12,00 PACEA - ASPIRAŢIA SUPREMĂ noua revoluţie agrară, să nu) şi colectivul de con- precedenta ediţie a festi
"i; 12,05 sporim rodnicia pămintului. i ducere al aşezămîntului de şcolile generale nr. 1 şi
XX: 12,25 A FIECĂRUIA DINTRE NOI valului - şi care, acum, 2, liceul industrial nr. 1,
ilclorului; Aşa cum aşteptăm ca sămin- I cultură (director Petru Pa- prin ansamblul „Cosînzea- casa de fete, cooperativa
ierft ra- ţa ce o punem in aceste vel) au întocmit un grafic na" a susţinut un specta meşteşugărească „ V i a ţ ă
e la 1 la Istoria patriei noastre re Păcii se constituie ca vibran zile in pămint să răsară şi
iri; levă un adevăr foarte limpe te chemări la pace, la cola cu prezenţa şi evoluţia fie col închegat, cu reale as nouă" etc) — cind va în
■V. jr ; de: românii au fost Întot borare între popoare, la o- să crească viguros, vrem ca cărei unităţi şi instituţii, piraţii la noi titluri. După cepe „dialogul". Iar de la
al; 16,15 gîndurile şi speranţele de permanenţa activităţii artis
îoexpres ; deauna oameni iubitori de prirea cursei Înarmărilor, la pace ale poporului nostru să
entru ti- pace. Au existat- şi momen eliminarea tuturor armelor tice la performanţe de
oordonate te cind strămoşii noştri au şi, in primul rînd, a celor rodească şi - prin tratative, prestigiu în „ C î n t a r e a
5 Sfatul prin Înţelegere intre popoa României" (Orăştia deţine
I Buletin pus mina pe arme, dar nu de distrugere in masă, la re - să eliminăm definitiv
nteze po- mai atunci cind alţii au vrut înlăturarea forţei şi a ame primul loc între oraşele ju
8 Mai să le răpească pămintul, să ninţării cu forţa, la raţiu spaima de un nou război, deţului prin laurii cuceriţi
'86. Parti- teama de moartea atomică. în precedenta ediţie a fes
ire fermă le distrugă fiinţa. După ce ne, — deziderate ale tutu Adeziunea noastră la Decla
oluţiouar; i-au alungat pe vrăjmaşi, ro ror naţiunilor, ale tuturor oa tivalului !) nu e decit un...
Ic cîntece mânii s-au întors la munca menilor lumii. Ele cheamă raţia-Apel a Frontului De pas. Dar acesta este făcut
,40 Odă mocraţiei şi Unităţii Socia cu efort, de instructori şi
18.00 Ore- paşnică. Deci, dragostea de popoarele şi guvernele, for liste o vom susţine prin fap
letin de pace este o caracteristică ce ţele progresiste, conducăto artişti amatori, cu dragos
sta inter- sălăşluieşte de milenii in fi rii de state să acţioneze tele noastre de muncă, prin te, cu pasiune, cu dorinţa
* u*<uzi- sporirea eforturilor pentru a de autodepăşire, cu iniţia
19.00 Bu- rea oamenilor acestor pă- ferm, prin fapte pentru un edifica o Românie tot mai
19,05 In minturi. Tocmai de aceea, climat internaţional bazat prosperă, o viaţă fericită pe tivă, într-o comuniune de j
.niversării magistrala cuvîntare a tova pe Încredere şi securitate,
10 Sport ; pămintul românesc. gînd şi faptă pentru mîn-
II ★ A- răşului Nicolae Ceauşescu, pe Înţelegere, pentru elimi GHEORGHE VINTILA, dria şi prestigiul oraşului \
21,00 Ca secretarul general al parti narea pentru totdeauna a
2.00 O zi dului, preşedintele Republi războaielor de pe planeta şeful secţiei de Olivia Armioni, de Ia I.C.O., o solistă cu reale per- lor.
>0 Rezul- mecanizare a agriculturii spective. Foto NICOLAE IOVESCU LUCIA LICIU
Pronocx- cii, la recenta Plenară a noastră, la stingerea foca din Sintandrei
urnă mu- Consiliului Naţional al Fron relor de război, pentru a sal
,00 Bulc- tului Democraţiei şi Unităţii va Pămintul de la o catas
Socialiste se bucură de a- trofă atomică ce ar distruge Facem oraşul mai frumos
precierea şi preţuirea între viaţa.
gii naţiuni. Cuvintarea con Cei ce muncim in agricul Oameni care
ducătorului partidului şi sta tură - alături de toţi cetă (Urmare din pag, 1) care i-am găsit săpînd pă-
tului nostru, Declarafia-Apel ţenii României — sintem ferm însufleţesc lutul mîntul, am notat cîteva
a F.D.U.S. şi Declaraţia Ma hotăriţi să traducem exem să no întreţinem atît ca nume: Mihai Mihu, Ion
ax (Pa- Voinea, Alexandru Lupu,
indezira- rii Adunări Naţionale cu pri plar in viaţă politica agrară Cu puţină fantezie şi produs cu peste 42 000 u- sele în care locuim, cît şi
JNEDOA- vire la Anul Internaţional al a partidului, să inlăptuim gust, o sobă din teracotă nităţi echivalente. cartierul, strada, dar. şi o Nicolae Popa. Dar, ar fi
fantastici responsabilitate civică a trebuit să fie mult mai
Dcclara- aduce in locuinţa omului Prin miinile lucrătorilor mare numărul locatarilor
> (Mo- o frumuseţe aparte, un organizaţi pe laze de fa fiecăruia dintre noi — ne participanţi la această ac
.lo, taxi ! Geoagîu — comună spune loan Jurma, opera
şerif ex grad sporit de confort. Ea bricaţie trec în fiecare zi tor turbine. ţiune şi mai cu seamă
il ; pe- împrumută ceva din liniş mii de calupi din argilă de — Sînt vicepreşedinta să fie sprijiniţi de cei care
fără zes- ce se îrtaSţâ voguros Crivadia şi Medgidia, în au construit şi administrea
II (Pa- tea milenară a argilei şi asociaţiei de locatari —
i (7 No- (Urmare din pag. 1) Viaţa cuîiural-educativă a nisipului, elemente pe amestec cu nisip şi cao- intervine Maria Tulko.ş. ză centrala termică din
îoste ciu- lină de Aghireşti ori Făget. S-au finalizat lucrările la cartier, în preajma căreia
L.UPENI ; polarizează în jurul casei care miinile iscusite ale se mai găseşte moloz şi
tl); VUL- de cultură şi al celor şase muncitorului le-au modelat Lutul se supune forţei şi blocurile 20. 21, 22, 23 şi
(Luceafă- ovine şi peste 5 000 porci cămine culturale, iar co voinţei oamenilor, ajungind urmează blocurile 24 şi 25. diferite ,,obiecte" nefolo
Cîntecele şi le-au insufleţit. Desigur că acţiunea de cu sitoare.
; PETRI- ne Înregistrate in comună. piii comunei îşi încep şi l-am cunoscut, recent, la rapid la forma finită. Ul
tra paloş 2 200 bovine, 3 000 ovine urmează activitatea şcola tima operaţie o constituie răţenie trebuie să fie per în contrast cu aspectele
ANINOA- şi 2 800 porcine sînt deţi ră in cele nouă grădiniţe, întreprinderea de materiale arderea în cuptoare, la manentă. Din păcate, sînt civilizate sînt containerele
tandreţe de construcţii Deva pe oa cetăţeni care ignoră che din Aleea Romanilor nr.
JRICANI: nute de gospodăriile popu 14 şcoli generale şi in ca circa 900 grade. „Se mai mările asociaţiei, străda 13 şi cele de lingă blo
ifea (Re- laţiei —, atunci putem afir dru/ liceului cu profil agro menii care Însufleţesc lu ivesc şi rebuturi - spunea
Doctori- ma că toate acestea con industrial. tul, pe meşterii care cre niile vecinilor lor. Unii nu cul 23. strada Liliacului,
ie); GU- In comună s-a dezvoltat uri muncitor. Atunci totul ies niciodată să se alăture al căror conţinut n-a fost
eînvinsul feră acum şi în perspec ează zilnic mii de cahle se ia de la capăt. Cu mai efortului colectiv. între golit de multă vreme, ca
!TIE: Le- tivă agriculturii rolul de o amplă reţea comercială din teracotă, într-o largă
— serii- factor principal in dezvol şi de prestări de servicii multă înverşunare. Nu re aceştia sînt Petru Rad, şi mormanul de reziduuri
; Hotel pentru populaţie - 29 u- diversitate de modele şi gretăm decit timpul pier Teodor Poloşan, Vasilc Lă clin intersecţia străzilor E-
; GEOA- tarea şi progresul pe mul culori. Sint 90 la număr şi cătuş, Ioana Hoca. minescu cu Dragoş Vodă.
ida dra- tiple planuri ale comunei. nităţi comerciale şi 14 pen formează atelierul de cahle dut, fiindcă aici materia De asemenea, pe trotuarul
-II (Casa De altfel, pentru oricine tru prestări -, care, numai primă se refoloseşte". în cadrul asociaţiei nr.
FEG: Ba- trece prin centrul de co in anul trecut, de pildă, au teracotă, condus de ingi 21 am întîlnit mobilizare din faţa blocului H. strada
BRAZI : nerul Adela Moldovan. Nicolae Popa, losif Ba- ia acţiunea de procurare Eminescu, doi tineri, arun-
CALAN : mună, dar şi prin celelalte desfăcut mărfuri in valoa nyai, Eugen Flandrache, cînd apă cu găleata. îşi
•ss (Casa sate ale Geoagiului, sint re de 27 milioane lei (nu - Colectivul nostru nu a gardului viu şi de îm
IMERIA : evidente marile mutaţii este inclusă reţeaua de ho este mare — menţiona şefa Teodor Mariş, Ioana An prejmuire a spaţiilor din spălau de zor maşina („Da
•elă (Mu- gliei, Lucia Călugăreau, preajma blocurilor. Au cia" 3-HD-5063). Urinele lă
mptil do- survenite pe plan edilitar- teluri şi restaurante din sta atelierului —, insă este pre transportat puieţi cu căru sate în faţa Bazarului Da
»); GHE- gospodăresc, cultural, spi ţiunea balneoclimaterică) ocupat in cea mai mare Ralila Todea, Ema Boroş,
1 <~ amo- ritual, şi al nivelului de şi au efectuat prestări în Adriana Popa, Silvia //te cioarele, de la pădurea Be- cia din cartierul cu ace
laşi nume sînt dovezi că
trai. valoare de 400 000 lei. Iar măsură de fabricarea u- nie, Maria Panfil, Elena jan, locatarii Dumitru Mu- cei care au organizat aici
produse
nor
de
calitate.
cele 380 autoturisme, 800 Paraveţ, Floarea Pop, Pa- reşan. Petru Cărmăzan.
— Din cele 3 000 de ca Deşi solicitările sînt nu Gheorghe Truşcă, Ana comerţ stradal au vîndut...
se ale comunei noastre — aparate tv şi 1 500- ra raschiva Balog, Terezia Gheară, Marin Enache. spanac Tot în apropiere,
sublinia loan Văleanu, vice diouri, 1200 'frigidere, 800 meroase, noi ne străduim, Szatmari, sau maistrul de Teodor Micle. Dacă cei din în faţa blocului P10. de
preşedintele biroului execu maşini de spălat electrice depunem eforturile care se la creaţie — Ludovic Mol- blocul nr. 24 au ieşit în nu lingă cofetăria .,Crinul",
tiv al consiliului popular - sînt, dacă vreţi, un alt in cer pentru a-i mulţumi pe nar, sculptoriţa Silvia Sze- măr mare la primenirea asfaltul n-a făcut cunoştin
remea se 2 000 sint noi, cele mai dicator al gradului de ci toţi beneficiarii. In momen kely, Angela Balint — sînt zonelor, din blocul 23 de ţă de multă vreme '•■u mă
t de cal- multe ridicate din anul vilizaţie şi confort din gos tul de faţă, producţia ate peste drum şi-au făcut sim tura. Şi aceasta în timp
variabil. 1965 încoace. De aseme podăriile populaţiei. dintre cei mai vrednici
se vor lierului se compune din muncitori ai atelierului de ţită prezenţa doar cîţiva lo ce, pe banca din faţă. unii
Irşitul in- nea, tot în aceşti ani s-au Aceasta este Geoagiu, 10 noi modele de cahle, catari, între care am re se „odihneau".. Aceeaşi
I va su- construit 217 apartamente localitate hunedoreanâ ce realizate într-o gamă colo- cahle teracotă de la I.M.C. marcat pe membrii familiei imagine, în plus zonele
i unele in blocuri, care reprezin înfloreşte perpetuu sub soa- Deva. Cîţiva ne-au vorbit nesăpate, am surpiins-o şi
■ale pînă ristică variată: mate, semi- Laszlo Petru. însuşi pre
n sud şi tă, de fapt, primele ele rele cald, luminos al ci mate şi lucioase. Raportăm cu sfială, privindu-şi des şedintele asociaţiei de lo în preajma blocurilor 30,
peraturile mente arhitectonice ale vii vilizaţiei socialiste. Comu palmele bătătorite de-a catari, Vasile Sandu, era 31 şi 32 clin strada Sal-
. 1
vor fi cu- torului oraş agroindustrial. nă ai cărei locuitori au pă- cu mîndrie că în întîmpi-
s 10 şi 15 Nuclee ale activităţii în- şit în acest prim an al ce- narea apropiatei aniver lungul anilor, despre mun nemulţumit de faptul că cîmilor, cu deosebirea că
. ridicate, ca şi dragostea lor: în so nu toţi locatarii au răs aici cei care „ponoseau" pe
:e între dustriale există şl in comu- Iul de al 8-lea cincinal cu sări a 65 de ani de la făuri- bele realizate — spuneau puns solicitărilor comite bănci erau. tineri. N-au
ide. na noastră, reprezentate hotărîrea fermă de a-şi rea Partidului Comunist tului de asociaţie. vrut să-şi decline identi
de cariera de travertîn, sec spori prin muncă angajan- ei — există şi o parte din tatea. dar sîntem siguri că
•eme cal- Român am obţinut reali sufletele noastre, din dra Şi în .cartierul Liliacului,
abil. Vînt ţia de timplărie sau cen tă contribuţia la devenirea zări dintre cele mai bune: în preajma centralei ter se vor recunoaşte, atît ei
tensiflcări trul de prelucrare şi indus patriei, la mersul ei ascen gostea noastră pentru pă mice, a demarat acţiunea cît şi vecinii lor, şi ră în
0—70 km/ ne-am depăşit sarcinile tri mint I
leteorolog trializare a legumelor şi dent pe drumul dezvoltării de conturare a unei zone tr-un viitor raid îi vom
rasgyalt). fructelor. ■ socialiste multilaterale. mestriale de plan la acest LIVIU BRAICA verzi. Dintre cei nouă lo găsi în faţa blocurilor cu
catari ai blocului 21, pe altfel de preocupări.