Page 33 - Drumul_socialismului_1986_04
P. 33
• - • # - 9
7 & d e a n i d e l a c r e a r e a 1QQS!
I JOt)
S O C I A L I S M U L ‘ . . . . . . . . . . 1 CULTURA SI iNVĂTĂMiNTUL —
_____________________i_________________ v _______________________
COORDONATE ALE UNEI ÎNALTE !
CIVILIZAŢII SOCIALISTE
^ )Sc-
Ih
Anul XXXVIII, nr. 8 833 JOI, 10 APRILIE 1986 4 pagini — 50 bani (Pagina a 2-a)
1-t.a. deva. Forme şi metode eficiente,
ROMÂNIA • CE AUŞESCU • PACE
realizări superioare în producţie VIITORUL PE CARE ÎL VISĂM cesc in m inerit, co unul din
tre cei care ştiu cu cite
Avînd în vedere sarci importantă şi de actuală, crenză despre stările de NU POATE EXISTA ÎN AFARA PĂCII eforturi se extrage liecare
nile mobilizatoare ce revin respectiv starea disciplina lucruri dezbătute şi despre tonă de m inereu, m ă ridic
întreprinderii de transpor ră a personalului muncitor modalităţile de soluţionare Alături de ceilalţi oam eni lui Dem ocraţiei şi Unităţii alături de toţi m inerii ţării,
turi auto Deva din docu şi siguranţa circulaţiei auto. a lor. De asemenea, lunea, ai m uncii, tinerii din între Socialiste. Acestea sînt do alături de toţi cetăţenii pa
mentele Congresului al Temele abordate în şe în cadrul şedinţelor de in prinderea noastră se allă cum ente de im portanţă ho- triei, in apărarea roadelor
XlII-lea al partidului în dinţe sînt completate cu struire de dimineaţă, aces perm anent în prim a linie tăritoare in afirm area stră m uncii, în apărarea vieţii.
acest an şi în întregul cin o serie de măsuri vizînd te probleme sînt aprofun pentru a da econom iei na lucitelor principii de pace şi Sintem tineri, sîntem gene
cinal 1986—1990, precum înlăturarea stărilor de lu date, iar noi, conducerea ţionale tot m ai im portante m uncă paşnică prom ovate raţia păcii, a viitorului. Iar
şi necesitatea onorării e- cruri negative şi perfec autobazei, transmitem în cantităţi de m aterii prim e. de partidul nostru, de în viitorul pe care îl visăm noi
xcmplare a contractelor cu ţionarea continuă a acti scris toate aceste situaţii Ne afirm ăm ca tineri cu o tregul nostru popor. nu poate exista in alara
beneficiarii, organul co vităţii, măsuri pentru în pînă la nivelul fiecărei e- înaltă conştiinţă, ca tineri ai înalta responsabilitate m a păcii. Pentru a realiza as
lectiv de conducere al uni făptuirea cărora se stabi chipe, îneît să se poată ac acestei epoci de glorie şi nifestată de tovarăşul Nicolae piraţiile noastre avem nevoie
tăţii desfăşoară o activi lesc termene şi responsabi- ţiona operativ şi efectiv eroism , m uncind şi prom o- Ceauşescu, em inent luptător de pace şi linişte, lată de
tate perseverentă şi respon pentru rezolvarea lor. vînd principiile m uncii paş pentru pace, al cărui rol ce susţinem - cu toată con
sabilă. > Autoconducerea munci nice, ale prieteniei şi cola este determ inant in elabora vingerea Declaraţia— Apel a
— Experienţa din anii Autoconducerea borării. Prin tot ce facem , rea şi transpunerea în viaţă F.D.U.S. şi Declaraţia M arii
torească la I.T.A. Deva se
trecuţi, o serie de greutăţi muncitorească — manifestă şi pe celelalte prin tot ce înfăptuim sîntem a politicii interne şi externe Adunări Naţionale, care cer
şi neajunsuri cu care trepte organizatorice. Pro m esageri ai păcii, slujim şi ale Rom âniei socialiste, ne-a să punem m ai presus de
ne-am confruntat în unele în acţiune vom sluji cu devotam ent prin im presionat şi de această toate făurirea unei luni' a
perioade, ne-au determinat blemele dezbătute în şe cipiile de covirşiloare im por dată pe noi, tinerii, stim u- păcii, a um anism ului şl
să căutăm şi să aplicăm dinţele C.O.M. ori altele, tanţă cuprinse in Declaraţia- lindu-ne încrederea in idea prieteniei.
lităţi precise şi a căror lurile noastre de edificare o NICOLAE ACHIM,
noi forme şi metode de or materializare se urmăreşte Apel, în m agistrala cuvîn- secretar
ganizare şi conducere a ac cu consecvenţă. De aseme DUMITRU GHEONEA tare a tovarăşului Nicolae unui clim at de pace şi co al comitetului U.T.C.
tivităţii, prin care să atra nea, membrii consiliului Ceauşescu la plenara Con laborare intre toate naţiu de la I.M. Barza
gem la actul decizional, al (Continuare în pagii a 3-a) siliului Naţional al Frontu nile. Ca unul care m un
vin şi cu alte propuneri
autoconducerii şi autoges- pentru soluţionarea unor
tiunii, un număr cît mai probleme stringente, ele
mare de oameni ai muncii
— releva tovarăşul Ioan sînt analizate şi li se dă
Haraga, secretarul comite acelaşi curs. C A M P A N I A A G R I C O L A D E P R I M A V A R A
tului de partid, preşedin Despre modul cum sînt
aduse la cunoştinţa oame
tele consiliului oamenilor
muncii de la I:T.A. Deva. nilor muncii problemele UN OBIECTIV PRIORITAR AL LUCRĂTORILOR DE PE OGOARE :
dezbătute în şedinţele con
Astfel, am considerat nece
sar ca şedinţele consiliului siliului ne vorbeşte ingine Siisomînfareo Sa timp şi în condiţii calitativ
rul Gheorghe Bolcu, mem
oamenilor muncii, pe care
le ţinem lunar, să le orga bru în consiliul oamenilor
nizăm, prin rotaţie, în sub muncii, şeful Autobazei superioare a porumbului pentru boabe !
unităţile întreprinderii şi. Deva, colectivul cel mai
în funcţie de tematica sta numeros şi cu cele mai bune In aceste zile, de mare actualitate este în- am consemnat cîtcva din ţionăm cu toate forţele şi
bilită — în colectivele cu realizări pe trimestrul I sămînţarea, într-un timp cît mai scurt şi în con tre cele mai semnificative mijloacele ca să putem ter
„probleme". în comparti a.c. fapte de muncă ale meca mina însămînţarca acestei
diţii calitative superioare, a porumbului pentru nizatorilor şi cooperatorilor. culturi cu cinci zile mai
mentele respective. In a- — Chiar a doua zi după boabe. In vederea obţinerii unor producţii cît devreme decît data stabi
ceastă lună, de exemplu, şedinţa C.O.M., membrii mai bune pe toate suprafeţele cultivate, tre C.A.P. VEŢEL. La se lită". Inginerul şef al coo
vom dezbate la A.T.A. Pe acestuia îi informează pe buie asigurată o densitate corespunzătoare de mănat, front de acţiune cît perativei, Ioan Nistoi. sub
mai larg pentru semănători,
troşani o temă deosebit de cei în mijlocul cărora lu- supravegherea căruia se
plante la hectar. La fel de importantă este asi respectarea strictă a nor execută lucrările de pre
gurarea unui bun pat germinativ, distribuirea melor de calitate. Primul gătire a terenului şi se
interlocutor, primarul co mănat, a ţinut să eviden
uniformă a seminţelor, respectarea adîncimii
munei, Petru Popa, ne o- ţieze hărnicia cu care
ACTIVITATEA DE EXPORT dc încorporare în sol, realizarea unor rînduri feră cîteva date de ansam muncesc mecanizatorii Lu
drepte pentru ca lucrările de întreţinere şi re blu privind modul de or cian Bobaru, Florinn Bu.ş-
calitate e dinamism • eficienţă coltare să sc poată face mecanizat. Totodată ganizare şi desfăşurare a -tea şi Petru Matei. în ve
trebuie realizată o viteză de lucru corespunză campaniei agricole. „în derea obţinerii unor pro
cele două cooperative agri ducţii superioare celor pla
toare. Trebuie folosită fiecare oră bună de lu cole de producţie ale noas nificate s-au aplicat 300 kg
Un flux cu oameni harnici cru în cîmp, pentru ca semănatul acestei cul tre — Veţel şi Lcşnic — îngrăşăminte complexe la
turi să se încheie în cel mai scurt timp, adică se' acţionează intens, cu hectar, pe 20 ha sc face
pregătirea
şi produse de calitate înainte de 20 aprilie, pe toate suprafeţele pla răspundere şi la la semănatul erbicidarea totală, iar pe
restul suprafeţei — pe rînd;
terenului
nificate, aşa cum s-a stabilit la Plenara C. C. al culturilor. în aceste zile se foloseşte sămînţă din
C.S. Hunedoara, lamino nerală a patriei noastre î". P.C.R. din 1—2 aprilie a.c. am încheiat plantatul car soiurile cele mai produc
rul „650". Pe un marc pa Am aplicat cu fermitate tofilor, semănatul trifoiului tive şi se respectă adîn-
nou, aflat la intrarea în indicaţiile formulate în a- în aceste zile frumoase tiste din comunele Veţel, şi lucernei în cultură as cimea de încorporare în
spaţiile de producţie, sînt cest domeniu de conducă şi călduroase de primăvara Brănişca şi Şoimu.ş, printre cunsă, lucrăm acum la er- sol şi o densitate de 72 000
înscrise principalele obiec torul iubit şi am obţinut ne-am aflat pe ogoarele u- harnicii lucrători ai pămîn- bicidarea păioaselor şi la plante la hectar. Cu o zi
tive ale angajamentelor rezultate bune. Do pildă, nităţilor agricole coopera- tului. în rîndurile de faţă semănatul porumbului. Ac- înainte aici s-a terminat
asumate de laminatori în sarcinile de plan aferente plantarea celor 25 ha car
întrecerea socialistă pe trimestrului I 1986 le-am tofi, sfeclei de zahăr (25
1986. între acestea citim : realizat încă din luna ia ha), sfeclei furajere (5 ha),
depăşirea sarcinilor de plan nuarie, fapt ce ne-a permis morcovilor pe 5 ha, trifo-
Ia export cu 3000 tone ! ca pe primele trei luni să lienelor în cultură ascun
— Am considerat întot obţinem la export o de să, iar acum Aurel Cătăli
deauna — ne-a declarat păşire de circa 25 la sută. na lucrează la erbicidarea
ing. Nicolae Neghină, teh — Care sînt factorii de celor 180 ha păionse, exe-
nolog şef al secţiei lami care depinde realizarea op cutînd deja lucrarea pe
nor 650 mm — că expor timă a exportului ? mai bine de 50 ha. La po
tul constituie o pîrghie de — Livrăm laminate pe rumb, datorită bunei or
bază în dezvoltarea acce piaţa externă de 20 de ani. ganizări a muncii, însă-
lerată a economiei noastre în această perioadă, pe ca mînţarea se va încheia în
naţionale şi înflorirea pa re o numim cu mîndrie şi cursul săptămînii viitoare.
triei. Am acţionat, deci, dragoste „Epoca Nicolae
permanent pentru realiza Ceau.şescu", putem spune C.A.P. LEŞNIC. Eforturi
rea şi depăşirea contracte că s-au conturat şi crista susţinute pentru obţinerea
lor încheiate cu partene lizat condiţiile esenţiale unor producţii de porumb
rii externi. Refcrindu-se la ale activităţii noastre de cît mai mari la hectar.
activitatea de comerţ ex export. Pe primul plan stă încadrarea semănatului în
terior, secretarul general calitatea produselor. însă termenul stabilit de recen
al partidului, tovarăşul şi diversificarea reperelor, ta plenară a C.C. al P.C.R.
Nicolae Ceau.şescu, arăta că realizarea cu promptitudi şi respectarea normelor do
„aceasta constituie o par ne a contractelor — mai calitate, între care asigu
te importantă a întregii ales, în avans faţă de ter ■ V ' U f : rarea densităţii optime de
activităţi de producţie, un menele prevăzute — con- plante la hectar, constituie
factor de cea mai mare în
semnătate pentru înfăptui MARIN NEGOIŢĂ Iiisjniinţarc:i porumbului — lucrare aflatfi acum la ordinea zilei — este realizată la N. ZAMFIR
rea cu succes a planului C.A.p. Şoinuiş tic către Horia Cuteanu, unul dintre cei mai harnici şi talentaţi mecani
nn,, r 'tarea ge (ConO"uare in pag. a 3-a) zatori. (Continuare în pag. a 3-a)