Page 26 - Drumul_socialismului_1987_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni

Cel mai frumos poem U r a r e

Cel mai frumos poem Cu brăduţ din prag de lume 13.00 Telex
Este Eminescu Cu prunc ce. aşteaptă nume 13,05 La sfîr
Cel mai înmiresmat arbore Să se nască şi să fie mină
Este Teiul Om, de omenie... -» „Floare
Cu lumină din izvoare floarea
Cel mai tînăr poem primiţi româna urare : melodii
Răsare „Sara pe deal" Cu seminţe de gînd curat tc-rprct
Ninsoarea cade peste vreme Cu seminţe de gî*d bun Uca St
Fragedă-i clipa rămasă în poeme de sub plugul rămuros • GaJa <1
din brazda ce dăinuie — mat
Corurile ţărăneşti l’oetul sc-audc trccînd doina ne-o destăinuie... • Cîntece
Cu licăr de stea în pumni
Poetul se-aude oftînd
• Noile
„Ce te legeni codrule păstrată de la străbuni oraşulu
Fără ploaie fără vînt" Lerui Ier • „Dansu
Noţiunea de cor ţărănesc Radu Paladi, Gheorghe Baru, Băieşti, Băciâ ş.a. pe pămînt şi-n cer!
cuprinde o categorie mai Bazavan. în cadrul său în total peste 25 aseme­ EI, Mire al poeziei pe acest pămînt Cu un ghiocel-copil grăbit : • Merldiu
largă de formaţii de gen evoluează interpreţi ama-, nea formaţii. La debutul Se-ntoarce cu faţa spre Cuvînt. An Nou fii binevenit! cuiul
Intre care corurile mixte tori, cetăţeni ai comunei, actualei ediţii a Festiva­ • „Sonet
şi cele de voci egale. Ceea unii cu activitate de peste lului naţional „Cîntarea MIRON JIC EUGEN EVU ţării“
ce le conferă specificitate 30 de ani — Zachei Me- poetic
este genul de emisie a drea, Rusalin Medrea, Zi- României" n-au mai fost • O clipi
vocii, repertoriul, costumul ineca Cazacincu, Nicolae raportate de localităţile re: mc!
popular purtat de către Nemeş, Silvia Munteanu, respective, ca existente. Şi o faml
tată di
interpreţi. Tradiţia cul­ Aurelia Neagu ş.a. Ţărani ce frumoase erau ! Te în­ ză", ultimul din remarca­ ale unui silogism (majora • Telcspo
turală hunedoreană men­ cooperatori, ' mecanizatori, fiorai privindu-le şi as- Din nou... bilul roman „Casa Ferici­ şi minora), din care se • Autogra
ţionează numeroase astfel forestieri, cadre didactice cultîndu-le intcrpretînd ţilor" al scriitorului Radu deduce concluzia 2. Prin­ Adrian
de colective artistice, a- \ care se mîndresc cu for­ cîntece patriotice, prelu­ Ciobanu. cipiu din care decurge o 11,15 Săptăm
pariţia lor în public con­ maţia lor şi fac din ea o crări folclorice, arborînd • Un termen frecvent — consecinţă". (color)
stituind de fiecare dată instituţie cu largi valenţe costumul popular de Va­ oarecum prin firea lucru­ Arrière — element de Confuzia premisă-pre- 10.00 Tclcjur
momente de caldă revela­ educative, fac cinste co­ lea Mureşului (llia), cusut rilor — la mereu mai compunere prolific în miză îşi are tot o expli­
munei. mulţi vorbitori este mar- 19.20 Telccm
ţie artistică, cu puternice în alb-negru de Orăştie şarier, pronunţat şi chiar limba franceză (să ne gân­ caţie de provenienţă. (color)
valenţe educaţionale, pa­ La ediţia precedentă a (Geoagiu, Romos), de soris — dacă nu în exclu­ dim doar Ia ariergardă, In franceză există două 19.50 Varictă
triotice. Pot fi menţio­ Festivalului naţional „Cin- Haţeg (Baru, Băieşti). E sivitate, într-o măsură a- transcris aici în româ­ cuvinte : premise (pronun­ (color)
nate corul căminului cul­ larmantă — marşalier. neşte, pentru că există ţat premiz) şi prémisse 20.50 Film t
tural din Dobra, corul co­ adevărat, există o proble­ Cuvîntul este în limba şi în limba noastră, (pronunţat premis). „Răzbu
munei Ghelari cuprinzînd Există posibilitatea matică a dirijorilor, mai franceză — de unde 1-anj arrière-vassal „vasalul va­ 22.20 Telejur
interpreţi de mare sensi­ revitalizării mişcării bine zis o penurie de di­ preluat noi — un com­ salului", arrière-pensée Premise provine din prè
bilitate, cu calităţi vocale rijori. Activiştii culturali pus din arrière şi marche. — mise en train, în care
deosebite a căror pre­ corale hunedorene ? locali se mai schimbă şi Cîteva detalieri vor face, mise en train desemnea­
zenţă scenică precum şi ei, dar acest lucru nu în­ sperăm, mai limpede ne­ „Ordinea ză „începutul execuţiei"
prezenţa costumului popu­ seamnă că o nouă tradiţie cesitatea evitării lui mar­ cuvintelor“ (conferă : être en train
lar pădurenesc au atras tarea României", corul din începe cu cel nou venit. şalier. „a fi în bună dispoziţie"
„ /A :
aprecierea specialiştilor şi Ghelari nu a mai îmbră­ Tradiţia e unică, In măsu­ sens păstrat în substanti­ Pană de
-
a iubitorilor muzicii co­ cat frumosul costum pădu­ ră să asigure continuitatea Marşarier înseamnă, după vul entrain, în româneşte trla); ca-n
rale, fiind răsplătite cu ti­ renesc ci sobra uniformă actului artistic, a forma­ cum bine este cunoscut, „gîndul ascuns", arriere antren) şi este un termen 1TUNEDOAR
tlul de laureat al Festiva­ de miner. Repertoriul a ţiilor artistice, corale în „mers înapoi al unui auto­ saison „sfârşitul toamnei, tipografic desemnînd ■ un mando pen 1
lului naţional „Cîntarea rămas acelaşi, rncditul a- cazul de faţă. vehicul, dispozitiv care fig. bătrîneţe“ etc.) — este ansamblu de operaţii pre­ — seriile I-
A); sto
—
României", cu premii la pariţiei scenice, acea splen­ permite aeest lucru". Un adverb de origine la­ gătitoare tipăririi (pre). masă (Mod
manifestări cu caracter ju­ didă „aromă" de cor de Considerăm că e mo­ In franceză cuvîntul este tină (ad retro) însemnînd, Prémisse este un ter­ Luptătorul
deţean şi interjudeţean. mentul unei reevaluări a bineînţeles „înapoi". men logic aşa cum o do­ (Flacăra);
comună n-a mai fost însă formaţiilor şi activităţii ortografiat marche-arrière, vedeşte şi etimologia sa : rul şl ardei
Respectând o frumoasă aceeaşi şi parcă, nici co­ făcînd şi mai clară com­ De la arier (fr. arriere) din latinescul praemissa PETROŞANI
(Parîng);
tradiţie, corul cărrinulu; rul n-a mai sunat atît de corurilor ţărăneşti; Prin punerea. pînă la alicr sînt — după (scntentla). doi grădina
cultural din Dobra rămîne bine. Dovadă că nu a mai strădanii deosebite şi cu Marche provine din ver­ cum se poate vedea — Deci, logic, premisă, I-II (7 No
în continuare cel mai ajuns să evolueze în eta­ sprijinul tuturor factorilor bul marcher „a merge, a mulţi paşi înapoi nu nu­ premise nu pot fi orto­ vcrtlsmcntul
bun cor ţărănesc hunedo- educaţionali şi culturali se pune în deplasare pe mai în exprimare, ei .şi în grafiate şi pronunţate decît I-II (Unlrei
rejan. El va sărbători în pa republicană a „Cintă­ cultură. Bătălia din
tu ral) ; V*A-
rii României", vădind ast­ locali şi judeţeni, acestea picioare pînă la un loc astfel.
acest an un secol de ac­ fel şi un grad de pregă­ vor trebui să strălucească detprminat" desemnînd părţire te. “F*
I-II'L
rille
tivitate. O vîrstă cu care tire mai puţin atent. Dai. din nou în etapele de „acţiunea de a merge". • O întreagă „Istorie", Prof. EUGEN BURZA LONEA:T
doar trei astfel de formaţii (Să nu-1 confundăm însă „poveste" oferă neologis­ nopţi (Mln
din judeţ se pot mândri cine a ajuns atunci să se întrecere ale Festivalului cu marche provenind din mul premisa (pt. premise), NOASA: -
mai. gîndească la lucruri naţional ,¡Cîntarea Româ­ pronunţat şi scris nu o extratereştr
Recent-, corul dobrean, di­ atît de „mărunte" — cor ţă­ acelaşi verb — marcher Ansamblul «le cîntece rose); URIC
rijat- de 17 ani încoace de rănesc sau de alt fel ? ! Dar niei", să devină acele dar avînd sensul familiar dată si premiză'. şl dansuri „Doina Crlşu- Porumbesci
(Retezat);
cunoscutul profesor Petru instituţii do educaţie aşa „a accepta, a consimţi" Dicţionarele îl explică lul" al Casei dc culturii darmul şl
Chîseev, a susţinut un reu­ iată şi un lucru îmbucură­ cum au fost dintotdeauna. ca în exemplele : „Ii puteţi — foarte corect — ca ter­ Prad. (Steaua roţ
şit concert în faţa oame- tor. La etapa pe munici­ propune, el va marşa", men logic. 1. „fiecare din­ Foto NICOLAE STOICAN TIE : Artls
niJbr comunei, abordînd piul Hunedoara a actualei MINEL BODEA „Dar Tîmotei nu marşea- tre primele două judecăţi ardelenii şalspr i
fost
un repertoriu din care nu ediţii a „Cîntării Româ­ ra); GEO/1
au lipsit prelucrări folclo­ niei", corul din Ghelari a p? (ea gs O
b
'Ier
rice de Ioan Munteanu, revenit la costumul pădu­ tu HAT
cântece patriotice, revolu­ renesc ! ■ statuctelor
ţionare, despre patrie şi Activau cu cîtva timp cla); BRAZ
partid semnate de Mi-rcea în urmă coruri ţărăneşti seriile I-I
Căutătorii
<
Neagu, George Derieţeanu. la llia, Gcoâgiu. Roinos. rille I-II (
tură); SIM
rea nebuni
1LIA : Var
CRONICA discului „Simfonia a Vi-a, lă (Lumina
Loto
Pronc
rul).
în si minor, op. 74“
Prima audiţie a „Simfo­ zie. Partea a II l-a —
niei a Vl-a în si minor" „Allegro molto vivace"
de P. I. Ceaikovski (simfo­ . — aduce in prim-plan o
nie pe care magazinele de muzică grandioasă care Numerele
specialitate ne-o prezintă culminează in accentele tragerea d
înregistrată pe disc) a avut avântate ale unui marş 19S7 :
loc în 1093 la Petersburg, triumfal; Finalul — „A- Extr. I:
sub conducerea compozi­ dagio lamentoso" este tra­ 18, 26, 61,
torului. Cu acest „cîntec gic şi măreţ.
al lebedei", Ceaikovski şî-a Ceaikovski a fost un Extr. a I
încheiat cariera de simfo- mare maestru al dezvoltă­ 31. 72, 2-1,
nist. rilor simfonice şi un psi­ Fond tolr
„PATETICA" se deose­ holog care a ştiut să re­ 778 130 lei,
beşte de celelalte creaţii dea în imagini melodice lei report
ale lui Ceaikovski printr-o de o tulburătoare expre­
mai puternică concentrare sivitate procesul desfăşu­
a elementului tragic. Pa­ rării diferitelor stări su­
tetismul acestei simfonii fleteşti, ciocnirile şi lupta
constituie expresia sufe­ dintre ele. cronica literară MiHAi giugariu, „Nepoţii lui Anton Pann"
rinţelor omului copleşit „Simfonia a VI-a" a Pentru a
sub greutatea asupririi, constituit pentru compozi­ să admită vreun alibi pentru părţi, ele răminind piuă la fi închisă,
acesta
un
este
nu
Titlul
aşa curri îi apărea lui tor „declaraţia muzicală simplu transfer de nume in­ spună că intr-un loc autorul, suprimarea vieţii semenului urmă entităţi ireductibile ntult norc
munca
numii
prin
este
Ceaikovski viaţa poporu­ profundă a unui suflet, tre eseul omonim şi carte, cl, în folosul comunităţii putem nostru (Maiorul şl pasărea). (Case cu ţurţuri). Democraţia ninsori tor
tul va sufl
noastre
socialiste
să
pe
lui rus în orânduirea ţa­ in care s-au adunat multe dimpotrivă, el ne apare ca o să ne înscriem numele vea­ Neîndemînarca poate început în­ al culturii definitiv frumosul ar­ a moderat, c
de
stadiul
ridicat
semne
coloanele
sprijin
ale
de
sens
ristă. şi felurite simţăminte". extensiune' de opusculul dinspre cului în caro trăim (FîntSna deprinderilor noastre, dar ne- tistic la demnităţile unor pînă la 40
întreg.
spre
parte
Partea I — „Adagio", Ceaikovski a considerat-o Spiritul lui Anton Pann do­ Beizadelelor). Spiritualitatea profeslonalitatea indică în­ însuşiri şl trebuinţe indispen­ nord-vest,
eurl
apoi „Allegro non troppo" în mod hotărît „cea mai mină fondul problematic al românească, desprindem din totdeauna un nivel inferior sabile ale existenţei zilnice furturile ză
n
dintîl
(Nepoţii lui Anton Pann).
al
compotcnţel.
Cea
— începe cu o scurtă in­ fiecărei unltătl — cronici, note altă parte (Despre vechi zu­ aduce doar stricăciuni. dar Există in carte şi alte nu­ cuprinse î
păstrat
specifici­
şl-a
gravi),
călătorie,
dc
citadine,
impresii
şl
troducere ce creează o bună, şi îndeosebi cea mai perifraze literare, eseuri artis­ tatea absolută în ciuda si­ cea de a doua poate să pro­ meroase idei, dar faptul cu cele minus
maxin
pro­
Idcea
pagube
¡atmosferă, apăsătoare, în­ sinceră dintre toate lucră­ tice, filozofice ori sociologice. multaneităţii ei cu similarele ducă trimite spre imense. situaţii totul remarcabil rămîne pentru 7 şi minus
autorului
ne
acele
pensiunea
europene,
cordată. Gîndurile sumbre rile sale". Discul de faţă Dar cu o schimbare de me­ manifestări răsfrîngă în reuşind din viaţă, cind unii oameni, amănuntul aparent insigni­ ţă locală,
să
„Finul
con­
pornea
Pepelli“
astfel
todă.
fac curînd loc melodiei este o copie a înregistră­ de la proverb către snoavă, ştiinţa umanităţii tocmai ceea dcţlnînd identităţi profesio­ fiant, dar generator continuu de chlelur
principale întruchipînd rii concertului sUsţinut de ca o Ilustrare a lui, în vreme ce este. imprescriptibil naţio­ nale pe care nu le merită, de profunde şl Irecuzabile a- La mun
devâruri.
gra­
parcă lupta omului, nă­ Orchestra simfonică a ce Mlhal Giugariu la parcurge nal. Sensul artă propriu al vocaţiei sînt obligaţi să facă ceea Discursul însuşi şl flecare chlsă, cu
ce nu pot (Chirurgul şl fel­
în
şl al
tuităţii
invers,
drumul
fapte
de
zuinţele sale spre descă­ Radioteleviziunii italiene spre adevărurile şl sintezele creatoare in genere este ab­ cerul). Apropierea dintre sat cuvînt în parte se lasă ade­ Vor cădea
V
tuşare, spre lumină. Par­ din Milano, la 22 ianuarie mari ale vieţii. Ale vieţii senţa oricărui calcul al bc- şi oraş nu înseamnă nici pe menite aici do ritmurile porare. inte
zenta
confundarea
la
un
departe
tea a Ii-a — „Allegro con 1960, dirijor fiind maestrul şl experienţei zilelor noastre netlclulul pentru sine (Piatra moment dat a acestora şl nici spontaneicc ale miracolului la 80—100
graţia" —- este un dans Şergiu Cclibidacht. şi dintotdeauna, trăite la ni­ şi tihna). Nlciclnd şi sub nici asimilarea prlnhulul de către cothlian. nord-vest.
un motiv — sentimental, bio­
velul Indivizilor şi al colecti­
melodios, ce evocă elanul vităţilor. Legea do aramă a logic sau Istoric — judecata cdl de al doilea, ci un pro- Prof. SABIN SEIAGEA
unui vals plin de poe- x Prof. ELENA TÂMĂŞAN . existenţei, vrea parcă şă ne severă a raţiunii nu trebuie ces de Influenţare din ambele