Page 29 - Drumul_socialismului_1987_01
P. 29
/lici, ia noi, in Hunedoara otelului...
1% Maistrul principal Grigore pină acum; el a soluţio doara, am venit aici, mi-a
Achim; de la secţia hidro- nat multe idei tehnice de plăcut şi n-am mai plecat.
oxigen, a uzinei nr. 6, din mare eficienţă< în pro La început — prin anii
cadrul C. S. Hunedoara, ducţie. Este vizibil frămin- ¡50 — făceam reparaţii,
O C I A L I S M I L de nădejde al secţiei; un la pensie - ne spune. tori; la cazane, turbine,
lucrează de 38 de ani tot
tat.
împreună cu alţi munci
la acelaşi loc de muncă.
— Mai am trei ani pină
Este apreciat drept un om
compresoare, sullante. Cu
Nu-mi vine să mă despart
învăţat,
am
am
timpul
meseriaş ■ de înaltă clasă,
aproape patru decenii...
cu o mină de.,, bijutier, de colectiv. Cum au trecut progresat in meserie, am
absolvit şcoala de maiş
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C V capabil de intervenţii de — Vă mai amintiţi cum tri in 1962, an in care ar»
mare acurateţe şi fineţe; a fost debutul în lăcă- şi fost numit maistru me
1 S 1 A L C 0 M S 1 L I U L U B P O P U L J U A RD E Ţ E A N I cînd este cazul; la insia- tuşerie ? canic. Investii cu răspun
ţia de fabricare a oxigenu — Cine poate uita primii dere, am contribui! din
lui; dar şi la celelalte uti paşi in viaţă ? Sau cum a toate puterile mele la
laje din dotare. In acelaşi cheltuit cei dinţii .bani ciş- construcţia şi dezvoltarea
Anul XXXIX, nr. 9 067 DUMINICA, 11 IANUARIE 1987 4 pagini - 50 bani timp este un om modest, tigaţi în cîmpul muncii ? fabricii de oxigen. Satis
căruia nu-i place să vor Sau cu cită emoţie a facţii in aceşti ani ? Mul
bească prea multe despre intrat in producţie ? V-o te. Toate le datorase mun-
sine, harnic şi calculat in spun tot eu, nimeni!
I ■ CINCINALUL VIII - DEZVOLTARE INTENSIVA'-/ ceea ce face; apropiat de Am învăţat meseria de STELIAN DENA,
colegii săi de muncă. lăcătuş intr-o şcoală pro corespondent
Dialogul se înfiripă mal fesională din Moldova.
greu, In anii de muncă da Apoi am auzit de Hune
Un avans bun în producţie,
care poate fi mărit Să sporim calitatea şi eficienţa întregii
— însufleţiţi de vibran sînt, la toţi indicatorii, din
tele chemări şi îndemnuri an în an tot mai mari. activităţi instructiv-educative
adresate întregii naţiuni Vă rugăm, tovarăşe direc
de cel mai iubit fiu al tor, să precizaţi cu ce re Miine încep cursurile celui ştiinţifice, utilizarea cu efi gogic, „Decebal" şi nr, 5
poporului, t o v a r ă ş u l zultate a încheiat colecti de-al ll-lea trimestru al cienţă a mijloacelor audio Deva, sanitar şi matematică-
Nicolae Ceauşescu. oame vul U.U.M.R. Crişcior a- anului şcolar 1986—1987. vizuale, sporirea funcţiona fizică Hunedoara, nr. 1
nii muncii de la Uzina nul 1986 şi cum este pre Şcoala hunedoreanâ îşi reia lităţii cabinetelor, laboratoa Orăştie, „Avram lancu" Brad,
de utilaj minier şi repa gătit să facă faţă cerin activitatea în climatul crea relor şi atelierelor, întărirea care au înregistrat o pro
raţii Crişcior au intrat în ţelor acestui an ? tor generat de mobilizatoa caracterului practic-aplicativ movabilitate mult peste
1.987. cu gînduri îndrăzneţe, — Realizările din anul rele îndemnuri adresate şi creşterea valorii forma- media pe judeţ. La cele
cu hotărîrea fermă do a trecut puteau fi mai bune poporului de secretarul ge mai multe unităţi şcolare a
se mobiliza mai mult pen aproape la toţi indicatorii. neral al partidului, tovară crescut numărul elevilor
tru a obţine noi succese " Am avut însă ..unele între-, şul Nicolae Ceauşescu, în ÎN NOUL
în producţie, a onora la ruperi în .alimentarea c.u Mesajul de Anul Nou, pen TRIMESTRU cu note bune şi foarte bune,
termen toate contractele energie electrică ; —în tru îndeplinirea ' exemplară ŞCOLAR iar mediocritatea s-a redus
încheiate cu beneficiarii lunile noiembrie şi de a sarcinilor ce revin învă- simţitor. La disciplinele fun
cembrie — care ne-au Ţesăloria de mătase ţămîntului din documentele damentale - matematică,
noştri — ne spune ing. Deva. In laboratorul do tive a lecţiilor au făcut ca
Vi orei Poenar, directorul diminuat sporurile acumu încercări fizico-mecanlce Congresului al Xlll-lea. primul trimestru şcolar să fizică, chimie, biologie —,
unităţii, Faţă dc anul pe late de la începutul anu Valentina lîunea deter Roadele obţinute în pri se încheie cu un procent la limba română şi ştiinţe
care l-am încheiat recent, lui. Totuşi, avem înscrise mină calitatea materia mul trimestru şcolar relevă de promovabilitate pe judeţ sociale, cadrele didactice
în 1987 sarcinile care ne în bilanţul anual depăşiri lelor produse aici. eforturile colectivelor di de 91,2 la sută, iar pe ci au acordat o atenţie deo
la utilaj minier de 315
revin la producţia marfă tone, la piese forjate de dactice, ale elevilor şi pă cluri de învăţămînt - 99,3 sebită aplicării creatoare a
sînt cu circa 10 la sută 55 tone, la vagoneţi-echi rinţilor acestora, sub condu la sută la cel primar, 90,6 programelor şcolare, pregă
mai mari. Această creş valenţi dc 2 428 bucăţi, la ÎN ZIARUL DE AZI: cerea organelor şi organi la sută !a gimnazial şi 80,8 tirii lucrărilor de laborator,
tere de plan este firească, piese de schimb pentru • Ritm şi calitate Ia zaţiilor de partid, pentru la sută la cel liceal. Re utilizării unor metodologi’
în prezent acţionăm pe utilaj minier un plus va lucrările de revizii şi creşterea calitativă a nivelu zultate deosebite au obţinut şi tehnologii didactice mo-
diverse căi pentru a aco loric de 8,3 milioane lei reparaţii ale utilaje lui de pregătire teoretică colectivele şcolilor generale
peri integral cu contracte ş.a. Aceste producţii su lor agricole şi practică, pentru educa nr. 6 Petroşani, 2 Hunedoa Prof. VASILE BLENDEA
producţia acestui an, a a- plimentare au fost obţi • Jiul Petroşani. La rea patriotică, militant-revo- inspector şcolar
sigura în mod corespun nute îndeosebi pe seama început, un... curs e- luţionară, materîalist-ştiinţi- ra, 2, 5 şi 7 Deva, 1 Ha general adjunct,
zător şi baza materială creşterii productivităţii zitant, apoi o tulbu fică şi civică a tineretului ţeg,. 2 Orăştie, Veţel, Ohaba Inspectoratul şcdlar
necesară. muncii, ca urmare a ac- rare gravă, urmată şcolar. Perfecţionarea acti (Lăpugiu), llict, Crişcior, Lun judeţean
— Sarcinile care vă re de o limpezire pro ca Cernii, Densuş, precum
vin în cel dc-al optulea LIVIU BRAICA miţătoare vităţii la clasă prin diverse şi cele de la liceele peda
cincinal sînt mobilizatoa forme ale muncii metodico- (Continuare in pag. a 2-a)
re. înccpînd din 1980. ele (Continuare în pag. a 2-a)
„Ei au împlinit rostui şi trăinicia căminului nostru“
Slirşitul anului '86 a Sorin compunerea pe care prenumele, ci şi chipul). mama la toate treburile
adus în casa soţilor Maria o are de pregătit - şi la -■ Mihaela, primul copii al casei. Iar acum, la îngri
| şi Mihai Bălan cel mai care Mihăifă, fratele lui familiei, este acum elevă _ jirea celei mici, a CrisV-
<■ minunat dar ce poate im- neţ, se îngrămădesc care
| bogaţi spiritual viaţa urie! COPIII — BUCURIA VIEŢII, . mai de care — chiar ş!
* familii; o fetiţă. Sub min- TINEREŢEA SI VIGOAREA NAŢIUNII băieţii - să-l pregătească
gtierea miiniior calde - şi hăinuţele de schimb şi
I bune ale mamei şi tată dintr-a V-a, a completat : in clasa a Viii-a („B" - păluţul, in timp ce mama
lui, Cristina va creşte, va ;; ...şi mai buni dintre toţi completează Sorin), o e- prepară laptele.
deveni şcolăriţă, aşa cum părinţii". (Şi cită mulţu levă bună - la vară va — Mi-s dragi toţi, ca
1
sînt acum surorile şi fraţii mire aduc in sulletuJ ma avea treaptă şi are inten soarele — spune simplu
ei - Mihaela, Luminiţa, mei şi al tatălui lor cu ţia să dea la o clasă de mama. Ne-am dorit copii
■> Mihai şi Sorin. vintele băiatului cu ochi chimie-biologie -; dar şi
întreprinderea de bere Ila ţeg. In secţia fermentaţie, re- ;,Mămica şi tăticul meu negri ca ai mamei şi ale o bună gospodină, care, ESTERA SiNA
rondifionarea drojdiei de be re se face cu • multă grijă. - sînt cei mai frumoşi, mai celui care a moştenit de împreună cu Luminiţa, in
Kste ceea ce realizează şi con ducătorul de. formaţie Tibe- | harnici".,. - îşi începuse la tatăl său nu numai virstă de 12 ani, işi ajută (Continuare in pag, a 2-a)
riu Cernea.
COMITETUL EXECUTIV COMITETUL EXECUTIV
AL CONSILIULUI POPULAR AL CONSILIULUI POPULAR
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
In temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968 de orga
In temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968 de orga
nizare si funcţionare a consiliilor populare, nizare şi funcţionare a consiliilor populare,,
DE C IDE ;
Ari. unic.' — Convoacă Consiliul popular al jude DEC l D E
ţului Hunedoara în sesiunea a VJII-a din cea de-a
nouă legislatură, pentru ziuă de 16 ianuarie’ 1987, ora Ari. unic. - Convoacă ADUNAREA CETĂŢE
8,00,' - cu- următorul proiect al ordinii de "zi: NILOR din judeţul Hunedoara pentru ziua de 16 ia
' -1. Proiect-de hotărîre pentru adoptarea planului nuarie 1987, ora 8,00. în Sala festivă a Consiliului
de dezvoltare economico-sbcială în profil teritorial al popular judeţean, cu următoarea ordine de zi:
judeţului Hunedoara, pe anul 1987. -1. Raport al Consiliului popular judeţean .şi al
2. Proiect-de hotărîre pentru adoptarea planu Comitetului executiv pe semestrul II 1986, cu pri
lui de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimen vire la executarea lucrărilor edilitar-gospodăreşti, în
tare pe anul 1987. treţinerea şi gospodărirea fondului locativ, repartiza
3. Proiect de hotărîre pentru adoptarea bugetu rea locuinţelor, asigurarea aprovizionării populaţiei,
lui local pe anul 1987. ' soluţionarea' propunerilor, sesizărilor şi reclamaţiiior
4. Program, privind autocondueerea şi autoapro- oamenilor muncii,' hotărîrile şi măsurile adoptate 'şi'
vizionarcă' pentru asigurarea bunei aprovizionări a modul în care'au fost aduse la îndeplinire.
populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri indus 2. Dezbaterea proiectului planului de dezvoltare
triale de consum pe perioada 1 octombrie 3986 — cconomico-socială în profil teritorial, a planului dc
30 septembrie 1987. dezvoltare a' agriculturii, a bugetului . local pe anul
. 5. Raport privind '. activitatea de soluţionare a 1987, "precum şi a programului dc’ autoconducerc
problemelor ridicate de cetăţeni în scrisori şi au şi uutoaprovizionare a populaţiei pe perioada I oc
diente, pe semestrul TI 1986. tombrie 1986 — 30 septembrie 1987.
;
C.S.v. Călan. C.T.c.-islul 1,¡vipie fomi| este cel care
reparate
ate
de
calitate
al
dă
RADU BĂLAN NICOLAE STÄNCULESCU RADU BĂLAN NICOLAE STÄNCULESCU lierul certificatul reparaţii maşini motoarelor lucru pe iu care-l
pentru
electrice,
Preşedinte Secretar Preşedinte Secretar execută cu multă răspundere. Fo}o N GHEORGHÎU