Page 31 - 1897-05
P. 31
Nr. 101.—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
tat, nă na este nici un oruoer în lada pa- pra oolooei prinoipale turoescl, oare pă tot-ăduna. Nimic nu’l mai pote salva, ni Lamia, 18 Maiu. Despărţământul
rochială, cu tâte oă după însă. şl însemnă trunde înainte peste coline. Bubuitul tu meni nu’l mai pâte ridica, oăol în urma Matraza a fost silit se se retragă
rile numitului epitrop trebuia eă se afle nului se aude si de oătră Surpi, unde se unei vieţi factice, a murit pentru a nu mai depărtare de-o âră dela Domokos.
aoi soma de 390 fl, ; s’a constatat apoi eu află colonelul Smolenski. reînvia. înaintarea Turcilor e imposibil de-a fi îm
desăvârşire, oă sub tot decursul a 3 anî Infanteria turcescă stă la diferite Fraţi Români! piedecată. Grecii au nevoie de grab
de 4'le, enitropul a încassat mii de florini puncte în luptă cu armata greoâsoă dela In looul Elenismului, oare e nimicit, nice întăriri de trupe.
în busunarul său, dâr nu & dat un singur Domokos. Aiol se crede, oă atacul contra sunteţi chiămaţî voi oa să’i luaţi looul în
Viena, 18 Maiu. Tâte puterile, se
orucer la cassa parochială; s’a constatat şi lui Smolenski este numai o falsă manevră BaloanI. Drepturile vâstre istorice, ginta
cjice, au respins condiţiunile de pace pro
criminalitatea, că acelaşi epitrop a inosssat şi că Turoii vor încerca să ia treoătârea, vâstră, darurile, cu care v’a înzestrat Dum-
puse de Turcia, aflându-lo prea exa
pretensinnila bisericei, a ridioat depunerile oe dominâză drumul, oare oonduce la ne4eu, vă impun aoâsta ca o datoriă. In
gerate şi nepotrivite cu nisuinţele
ei dela oassa de păstrate, ba a făcut chiar Orthrup. totdâuna a-ţl fost un element de pace şi
Europei de-a linişti în mod serios
împrumuturi în numele bisericei, în timp Din Atena se telegrafâză ou aceeaşi de linişte, de cultură şi de munoă spor-
Orientul. Puterile sunt învoite a da
ce biserica dispunea de bani, cari însă se dată: Principele moştenitor a raportat aiol, nioă printre celelalte naţionalităţi. De aoeste
Turciei o mică rectificare de graniţă,
rătăciseră prin busunarile lui; s’a constatat că Turoii înaintâză. spre Domokos cu 30,000. daruri, pe oare le-aţi moştenit dela iluştrii
însă ele sub nici o condiţiune nu ad
în fine, oă edifioarea biserioei se dăduse în Atacul s’a început la amândouă aripile, voştri strămoşi Romani, sunteţi datori —
mit o mărire de teritoriu,
întreprindere cu preţul da 7000 fl., fără der mai ales la aripa stângă el e vehe mai mult decât ori când — să vă folosiţi
Guvernele marilor puteri urmeză
licitaţiune minuendă şî in contra nenumă ment. a8tă4l. între ele un viu schimb de vederi pen
ratelor proteste ale poporului; ba, ca pu Miniştri s’au întrunit dela amia4î la Făcând astfel, vom dovedi cu toţii
tru a da un răspuns colectiv la nota
păză posb8 colac, s’a constatat şi fărăde miniateriul marinei, unde se termină firul lumei întregi, oă naţiunea românâsoă, ori
prin care Turcia şi-a precisat con
legea, ce asemenea sustă pănă astăcjl, e& telegrafio al teatrului de răsboiu. Şeful gu unde se găsescs ea, are oa ideal să esiste
diţiunile păcii.
epitropul Florită pusese fundamentul bis. vernului s’a plâns la miniştrii plenipoten şi să se desvâlte pe de-o parte oa un ele
Anglia şi Italia au aderat la pro
pe un loc al său, nu al biserioei, că de ţiari ai puterilor îu privinţa atacului Tur ment de pace şi de linişte, âr pe de alta,
punerea Franciei de-a nu se da Turciei
«nî de 4’I Promitea a intabula acel cilor contra lui Domokos, în timp ce oa iîh factor puternio de progres şi de oi-
Q
decât o mică rectificare de graniţă. Silin
loc pe numele bisericei, dâr n’a făcut’o Grecii păstrâză atitudine defensivă atât în vilisaţiune în Orient. Aoeste tendinţe ale
ţele puterilor pentru moment ţintesc
ua
pănă în 4' de astăfiî; ou un cuvânt, s’a Epir, cât şi în Tesalia. nostre au darul de a na fi în nepotrivire
la obţinerea încetărei ostilităţilor.
constatat, oă acest epitrop păpase volni- Afară de Domokos Turoii atacă şi ou tratatele internaţionale şi de a răspunde
cesoe tot ce era al bisericei şi-şi făcuse Halmiros, unde se află brigada lui Smo pe deplin la dorinţa vie a Europei de a Londra, 18 Maiu. Faţă cu pre-
robi pe creştinii noştri (Im Sieul-mare. — lenski. vedâ domnind pace reală în Baloani, în tensiunile exagerate ale Turciei, Sa-
Delapidările acestea, criminalităţile marginale legilor largi şi îngăduibore ale lisbury propune blocarea neamânată
Despre lupta dela Gribovo se
aceste ne mai au4ite, cari nici a4l nu sunt. Imperiului Otoman. Sinoerl respectuoşi ai a porturilor din Yolo şi Salonichi.
dau următorele amănunte:
senate şi revindecate, fură cauaa neînţele integrităţei imperiului otoman şi la nevoe Ambasadorul austro-ungar Deym a
Focul n’a încetat de-a fi fârte violent conferit în privinţa acesta cu şeful
gerilor, o&rl au produs apostasia cea re ohiar apărători ai ei, nu rîvnim deoât, oa
pănă îa apusul sorelui. Pierderile Grecilor cabinetului engles.
gretabilă, der nu nemotivată, D-le cores să ne desvoltăm cât mai mult şi mai re
au fost enorme. Intre alţii au oă4ut şi co
pondent, — er nu podobnoiile ş>. ticluirile, pede pe tărîmul naţional şi cultural, după *
mandantul Papajanopulo, a cărui morte a
ce le susţinl D-Ta. firea nostră proprie românâsoă, în cadrul Viena, 18 Maiu. In şedinţa de
causat o mare emoţiune. De-asemenea ră
Ne mai au4ite au fost căuşele, aşa su Statului Turcesc şi sub oblăduirea bine- ac}î a parlamentului s’a întâmplat
nit de morte a fost colonelul Manessis, oare
■trebuit să hă şi efectele. voitâre a M. S. Sultanului. un nou scandal cu ocasia desbaterei
cu tâtă rana oe avea, n’a încetat de-a în-
loan Rusu, Fraţi Români! asupra proiectului de răspuns la me
curagia trupele la atac strigând: „înainte*!
(Va urma.) preot-spiritual. In istoria omeairei sunt momente mai sagiu. De câte-orî membrii majori
Turoii, ce-i drept, au fost goniţi din posi-
hotărîtore pentru sorta unei naţiuni, de tăţii erau provocaţi se ia cuvântul,
ţiunile lor, der din punct de vedere gene
oât un lung şir de ani. Astfel de momente membrii partidelor stângei germane
Besboinl turco-grecesc. ral situaţia este mai puţin favorabilă, de- solemne pentru poporul român din Mace
oreoe trupele luptară 40 de ore sub ploiă, unite şi a partidei germane progre
In Tesalia şi Epir au început donia sunt cele de faţă. Niol odată nu v’a siste se aruncau asupra scaunului
şi fără hrană.
de nou se bubue tunurile. In Te Pe când diplomaţia europenă eurîs viitorul oa astă4î- presidenţial, ameninţând pe preşe
salia au luat erăşî ofensiva Turcii, îşi sfarmă capul asupra condiţiuni- Pătrunşi pănă in suflet de însemnă dinte cu pumnii. La ordinea (filei
er în Epir Grecii. Turcii voesc lor de pace puse de Pârtă, pe atunci tatea şi de măreţia împrejurărilor actuale, era o moţiune urgentă privitâre la
se ocupe întregă Tesalia, pen cei din Constantinopol se îngrijesc noi facem un apel călduros la unirea şi retragerea ordinaţiunei pentru limbă.
tru a impune Greciei condiţiunî de de nouă trupe şi arme. Turcia sus conlucrarea Aromânilor, ori unde s'ar găsi Scandalele se începu, când Daschinslcy
pace cu atât mai grele. Urmărind ţine acfî în Europa pe picior de res ei, oa să vie în ajutorul oausei lor naţio a cerut desbatere publică asupra
acest plan, armata Sultanului a ata boiu 480,000 dmeni; Asia-mică şi nale aromâneaol. raportului comisiunei verificătâre.
cat acum Domokos, cea din urmă mai ales Erzernm bâjbăe de soldaţi Unirea nostră, fraţi Români, ne va da Preşedintele a detras socialului-de-
posiţiune însemnată din Tesalia. Te turci. In timp de 48 6re, se <4-ice, puterea de a-ne apăra de duşmani şi de moerat Daschinsky cuvântul, la ceea
legramele de pe câmpul de resboiu ea mai pbte ruobilisa alţi 350,000 a asigura pentru vecie esistenţa şi desvol- ce oposiţia răspunse cu termini de:
spun. că luptele dela Domokos au tarea nâmuiui românesc în Peninsula-Bal- josnicia! porcăriă! nu s u f e r i m ! In
6menî.
fost crâncene. Pregătirile acestea, probabil, că oanică. decursul sgomotului uriaş oposiţia a
Pentru reînceperea ostilităţilor le face Turcia în vederea evenimen Stâua Elenismului a apus! In looul grămădit pe masa preşedintelui o
din Epir, vina se aruncă asupi’a telor, ce s’ar pute nasce la cas când ei se ridică falnic, după o lungă eclipsă, sumedeniă de proiecte de modifi
Grecilor. Comandanţii greci de pe nu s’sr pute încheia o pace cores sârele Românismului, la ra4ele căruia aler care. Cu tâte încercările preşedin
lângă Gribovo au crecjut, că dând pund,etbre dorinţelor şi pretensiu- gaţi ou toţii pentru a vă lumina şi a vă telui de-a face să se liniştescă sgo-
o luptă inegală, vor bate pe Turc! nilor ei. încăl4i! motul, acesta crescea din minut în
şi vor spăla astfel ruşinea, ce au su- minut. Scenele scandalose l’au iritat
Contrar soirilor colportate pănă
'ferit’o. Calculul Grecilor însă a fost acum în pressă, se susţine, că cor aşa de mult pe preşedinte, încât a
greşit, de6re-ce trupele grecesc! au ULTIME SCIKL căpătat sgârciu la inimă. Intr’aceea
fost bătute şi silite se părăsâscă pul diplomatic consideră de forte Atena, 18 Maiu. Lupta dela Do întră şi ministrul Badeni în sală, şi
exagerată indemnitatea de resboiu
Arta, şi se ocupe câteva posiţiunî reclamată de Pârtă. De asemenea mokos s’a terminat ieri la 6ra 3 d. văcjând ceea ce se petrece dădu din
dincolo de portul acelui oraş. nedreptă se consideră şi cererea în a. Centrul şi cele două aripi ale ar cap şi eşi; asemenea şi ceilalţi mi
Lupta se dă de ambele părţi privinţa unei cesiuni de teritoriu, matei grecesc! s’au luptat vitejesce. niştri. La 5 bre d. a. şedinţa con
cu ultima desperare. Resuîtatul ei care deeă s’a face, ar conturba sta- In cele din urmă aripa stângă şi cen tinua încă, obstrucţiunea ţinând în-
însă nu păte se fiă îndoios. Armata tus quo. Puterile cred, că e suficient, trul, comandat de prinţul Constantin, tr’una. Se vestesce, că în urma aces
grecescă demoralisată şi obosită are decâ i se va da Turciei numai / au fost respinse, er aripa dreptă s’a tor regretabile incidente desbaterile
1
în faţă oştirea puternică a Turcilor, 4 parlamentului vor fi suspendate pe
parte din ceea ce a cerut ca indem- retras. Turcii au ocupat Kitzeli, Kitlci
care primesce tot mereu nouă forţe nisare. şi Karatzoti. Amănunte asupra pier timp nedeterminat.
prospete şi astfel e în avantagiu ne-
Atât depeşile din Paris şi Lon derilor lipsesc încă. Se scie numai
•disputat.
dra, cât şi cele din Berlin şi Peters- atât, că lupta a fost desperată şi că
Etă soirile mai nouă de pe câm burg spun, că ia respectivele gu însuşi colonelul Mavrornihdlis a fost ră
pul de răsboiu: verne condiţiile de pace turcesc! au nit la picior. „Foia pentru toţi*, revistă pentru
familiă, ce apare Dumineca sub direoţiunea
Ou data 17 Maia se telegrafâză din produs impresii nefavorabile. Mai
Lamia, 18 Maiu. Armata turcâscă d-lui D. Stăncescu. Nr. 20 cuprinde: Ilus
Domolcos: Două despărţăminte d9 oste fcur- ales puterile nu se pot de Joo învoi
constătătâre din infanteriă, cavaleria, traţii: Profesorii noştri: G. D Teodoresou
câscă, infanteriă şi artileriă, au înaintat cu restabilirea vechei graniţe şi cu şi artileriă, mai mult de 35,000, a şi Scriitorii străini: Sohiller. Ion Ghioa;
contra Belclirel şi s’au oprit la 2000 metri desfiinţarea capitulaţiunilor în fa- început lupta dela Domokos cu mare Convorbiri săptămânale; Gândiri; Cânteoe
depărtare de armata greoâsoă. vdrea Grecilor din Turcia. Ba o vehemenţă. vsohl, amintiri vechi; Elenţei, possiă de
De eătră Suferi încă apar câte-va co depeşă din Petereburg susţine chiar, Traian; August şi literaţii, conferinţă de
line turoescl; pentru a sonda terenul. că guvernul Ţarului pretinde dela Domokos, 18 Maiu. Aripa dreptă I. Kalinderu; Snâve; Spicuiri; Glume; Po-
v’&ţă ; Vrăjitorul alb, roman de mare sen-
Turcii au început focul artileriei. Armata Turcia, se evacueze imediat Tesalia. grecâscă în lupta de ieri a fost si saţiă de E. Riohebourg (urmare); Inteli
lită se se retragă spre centru.
lor înaintâzâ contra Domolcos. Bubuitul tu Astfel opineză puterile, când genţa animalelor; Auecdote din viâţa lui
nurilor descărcate din deportare de 8 ki tunul bubue puternic la Domokos. Atena, 18 Maiu. După un comu Napoleon; Judecata; Romanul unui călu
lometri, vestesoe, oă lupta s’a început şi nicat oficios, lupta dela Domokos găr (urmare) de Jeau Romeau; Litere şi
arte; Reţete şi sfaturi ebo. Abonamentul
în lupta aoâsta ia parte şi principele moş s’a început la 5 ore dimineţa. O ar
pentru Austro-Ungaria pe an oostă 5 fl.;
tenitor. Apelul Macedonenilor. mată turcescă de 50,000 înainta. Pri 6 luni 2.50 or.; 3 luni 1.25 or.
La 4 ore sera mişcările Turcilor erau mul foc de tun s’a dat la amiac|î. *
u
îndreptate în oontra celor două aripi ale „Gazeta Macedoniei publică un Inimicul a atacat cele două aripe Istoria Pedagogiei de V. Gr. Borgovan
armatei grecesc!, dâr scopul principal al călduros apel la unire, din care ex grecesc!, cari au fost silite se se re a eşit deja de sub tipar în editura libră
Turcilor pare a fi centrul armatei, unde tragem următârele: tragă. Pierderile de ambe părţile sunt riei H. Steinberg din BuourescI (Strada
oomsndâză principele moştenitor. Deaastrul Statului grecesc a sfărîmat mari. întregă garnisâna din Atena, Şelari 18). Preţul 3 lei. Se pote prooura şi
h i nostru.
Tunul bubue fără întrerupere. Două pentru veci „Marea Idee“. Eleinismul în în frunte cu Vassos şi Limbritis, a prin administraţia 4 larl u
baterii grecesc! trag ou mare succes asu Peninsula-Balcanicâ a dat faliment pentru plecat ieri la Domokos. *