Page 33 - 1897-05
P. 33
*
Mfite, iMAntliiu, „ftaieta" iese în ffl-care di.
55 Tîpogiass Abonamente pentrn Anstro-Unearia:
Braşov, ylaţa nari» Ks?. 30, Fe tui an 12 fl.. pe şese luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
8ex:*oî! nofMur.ato bu sa
şslsaasc. — MftKsacri'pti* sro &s N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Tatriwr.fi, Pentin România si străinătate;
IHSEHATC sa ytiraoso la A4mi- Fe un an 40 franol, pe ţâse
SÎîtraţlKne tu Binţov ţi la ur- luni 20 fr., pe trei luni IO fr.
wăt6relo Birouri de anunalurl: N-rii de Dumineoă 8 franol.
în Viena: M. Dulia, H»mric\
2chr.Uk, Rxtdolf J&osse, Ă, Oppciiks Se prenumără la tâte ofioiole
Naoiiiolgor; Anton Oppsiik, J. poştale din Intru şi din atară
Danntocr, în Budapesta: i. 7, ţi la dd. aoleetori.
Ooldbergsrg, Schstain Ssrmt; tn ibi'namentut pentru Brasor
Buenrosoi: Agmce 3ams, Suo- administraţiunoa, piaţa mare,
oursale do îleamamo; în Ha:n- tSrgul Inului Nr. 30 stagiu
burg,: Karoiiji <& Uibmann, I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul Insorţiunllor: o so-iă luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
garmond pe « oolonă 8 or. Cu dusul în casă: Fe un an
80or. timbru pentru o pubii- i l l T T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
OBJe. Publicări miii deao dufii 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă şi învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Eeolame pe pagpna a 3-a o tele cât şi inserţiunile sunt
aeriă 10 or. sau 80 bani. a se plăti înainte,
Braşov, Vineri 9 (21) 1897.
Apucături ale suprematiştilor ale unei desvoltări culturale salutare ardeleni să se simtă bine, întăriţi şi cerea autonomiei catolice, şi că Majes-
ardeleni. şi sigure". sprijiniţi pentru lupta grea, ce tre tatea Sa a semnat deja prea înalta
Va se fiică Ungurii ardeleni nu bue s’o porte cu „Valahimea peri- resoluţiune, ce i s’a înaintat de-odată
A m arătat erî, că, în pressa din umblă, după căpătuire, nu urmăresc culâsă". cu acâsta representaţiă.
Budapesta au început a se ridica scopuri separatiste, ci vor numai se Asta însemnâză, că trebue se înainte cu câte-va fiile am co
voci în contra Ungurilor ardeleni, esecute uniunea şi să „îndeplinescă li-se facă pe voiă în tâte cestiunile municat după „Pester Lloyd" ceti
cari sunt învinuiţi, că urmăresc sco condiţiunile pentru uniformităţi de economice, industriale, ale comuni
puri separatistice şi nu sunt sinceri guvernare". caţiunei etc. Acesta cu atât mai vâr torilor noştri istoricul acţiunei mi
nistrului de culte în cestiunea acesta,
şi desinteresaţi patrioţi. tos, fiind-că, cu tbtâ posiţia escep
Va fi de interes a vede, la ce Ei bine, decă e vorba de-o ese- ţională, ba putem fiice esemptă a încă dela 1895 Dr. Wlassics a do
mijlâce recurg acum Ungurii şi în cutare a uniunei şi de-o uniformitate Ungurimei ardelenesc! în sistemul bândit o prea înaltă resoluţiune în
sensul, ca se fiă conchiămat un nou
de guvernare, atunci de ce pressa
special nemeşii unguri din Ardeal ungurescă din Ardâl cu întrega cetă de supremaţia maghiară, ei au ră congres catolic tot pe acea basă
pentru a se apera în contra acestor mas în multe privinţe tare îndărătul
acusaţiunî. a nemeşilor unguri ţipă ca din gura fraţilor lor din ţera ungurâscă, mai electorală, pe care s’a fost conchiă
Intr’un articul de fond, guver şerpelui ori de oâte-orî e vorba de ales în ce privesce progresul mate mat congresul dela 1871. Noua re
namentalul „Kolozsvâr", de Marţi, introducerea uniformităţii între cen rial. Budgetul statului e o vacă presentaţiă a ministrului de culte se
sul electoral din Ardeal şi între cel
referesce deci numai la timpul când
ia în apărare pe Ungurii ardeleni. din Ungaria? De ce Ungurimea din bună de muls, dâr nu-i p6te hrăni se se întrunescă Congresul. După
Ei vorbesce despre „neajunsurile Ar Ardeal a stăruit pentru susţinerea şi mulţămi pe toţi. Le trebue şi pe asigurarea fbiei oficibse amintite, con
dealului* pentru ca se arate» „im alte terene posturi mai lucrative şi
portanţa" şi „marea problemă" a legilor escepţionale şi a patentelor câştiguri mai însemnate, cari se mai form prea înaltei resoluţiunî semnate
absolutistice austriaco faţă de pressa
elementului unguresc din Ardeal, română din Ardeal ? De ce aceşti scbtă pe mulţi pentru un timp ore- de cătră monareb fiilele acestea, Con
„singurul chiămat a delâtura aceste care din datorii şi să-i pună astfel gresul catolic va avâ se se adune
neajunsuri*. E cdrda cea vechiă, pe Unguri ardeleni pretind la t6tă oca- în picibre. încă în decursul anului. Se crede,
care au cântat ei întotdâuna şi cu siunea se se ia măsuri escepţionale Nu seim, decă împrejurarea, că că alegerile pentru Congres se vor
faţă cu Românii de aici şi de ce
care li-a succes a se face se fiă des- stârnesc să fiă ţinuţi necontenit sub la cârmă se află acum tocmai un face in luna lui Septemvre seu Oc-
mierdaţii celor dela stăpânire. un regim şi tratament deosebit de Ungur din Ardeal, le pote fi favo tomvre a. c.
Şi care sunt „neajunsurile Ar rabilă, ori nu. Br. Banffy le cunbsce „Budapesti Hirlap“ dela 19 Maiu
dealului", de care vorbesce „Kolozs- cel aplicat în Ungaria ? mai bine necazurile, der le cunbsce scrie următorele în cestiunea acâsta :
vâr" ? Aşa sciu Ungurii ardeleni să lu totodată şi slăbiciunile şi scie apre* Monarchul a convooat congresul oa-
Tot neajunsul, după f6ia ungu creze pentru esecutarea „în mod ţia tbte apucăturile lor. Se pbte tolio, aşa că alegerile pot fi prin Septem
rescă, so reduce la aceea, ca uniu demn şi definitiv" a uniunei şi pen deci uşor, ca în punctul acesta faţă vre şi adanurea staturilor catolice maghiare
nea Ardealului cu Ungaria încă nu tru Introducerea „uniformităţii de cu ministrul-preşedinte se nu pbtă se vor deschide în Ootomvre, sâu oel mai
este „în mod demn şi definitiv" re- guvernament?" isbuti Ungurii ardeleni cu asigurarea, târdiu în Noemvre.
solvatâ. Sunt, cjice, mulţime de cea- Der în realitate puţin îi dâre că lor nu le este, decât numai, ca Din isvor absolut aoreditat suntem
tiunî economice, industriale, de-ale pe Ungurii ardeleni de aşa fiisa re se vadă dusă odată definitiv în depli- informaţi, oă resoluţiunea prea înaltă a so
comunicaţiunei etc., care „după ca gulare definitivă a uniunei. Ei se nire uniunea. sit Luni la ministeriul de culte şi în sen
racterul şi după modul lor de resol- simt fbrte bine în situaţiunea acesta Va sci Banffy ce se crâdă des sul ei convooarea congresului autonomiei
vare* sunt deosebite de cele din escepţională, ce s’a dat Ardealului, pre acestă asigurare, der vor sci şi catolioe se pâte esopera în restimp de şdse
Ungaria. Cine şi prin cine se se re- în urma politicei de cutropire şi des- colegii săi din Ungaria ce se judece luni dela data resoriptului. Ministrul Wlas-
solve aceste cestiunî? naţionalisare a elementului românesc, asupra ei, căci astăfiî cunosc şi ei sios a trimis numai deoât o oopiă legali
„Ultraiştii naţionalităţilor sunt căci sub cuvânt, că patria şi intere apucăturile suprematiştilor din Ar zată a prea înaltei rosoluţiuai primateiui
duşmanii uniunei şi pretind, ca Ar sele uniunei cu Ungaria sunt în pe- deal. De aceea credem, că cu me Vaszarjr. Prin acesta afacerile biserioei ca
dealul se fiă separat". Aceştia sunt, ricul, ei eaerceză în Ardeal o supre todul acesta Ungurii ardeleni ane- tolice, org&niearea propriei guvernări, ra
cari urmăresc scopuri separatistice, maţia specială şi pretind mereu dela voiă îşî vor restabili creditul sdrun- portul ei faţă de stat şi guvern, adminis
6r nu Ungurii ardeleni. „Noi", fiice conaţionalii lor din Budapesta favo oinat înaintea fraţilor lor din Ţera trarea fundaţiunilor catolice, eseroitarea
„Kolozsvâr", „stăruim numai pentru ruri. ungurescă. dreptului de patronat şi datorinţele, desle»
resolvarea unor probleme neresolvate Aceste plăcinte trebue se li-se garea cestiunei Oongruei, scblele primare
ale uniunei, şi când ne ridicăm gla pregătescă şi se li-se pună la dispo- şi medii catolioe şi institutele susţinute de
sul pentru a cere vindecarea nea siţiune întotdeuna calde şi prospete, Congres catolic. ordinele oălugăresol, precum şi regularea
junsurilor nostre speciale, voim prin căci, fiic ei, interese mari naţionale Oficiâsa „Pol. JErt.“ aduce soirea, oualifioaţiunei învăţătorilor: tot cestiunî
acesta se îndeplinim tocmai condi- maghiare şi ale ideei de stat ma că ministrul de culte Wlassics a de mare însemnătate, vor veni ia ordinea
ţiunilc uniformităţii de guvernare, ghiar atârnă dela aceea, ca Ungurii făcut la corbnă representaţia în afa fiilei prin decisiune prea înaltă. Se înţelege
FOILETONUL „GAZ. TRANS." cere a familiei, a diverselor biserici şi a de instrucţie. In anul 1870 se făcu prima şi de fete.
societăţilor private; guvernul n’ar fi cutezat lege şcolară, după oare ţâra se împarte în Cele mai multe şcoli sunt arjl cele
să ioe vre-o iniţiativă în punctul acesta. mai multe districte şoolara, în care comisii comunale. Şcolile confesionale oarl obligă
Educaţiimea englesă. Adaogă lipsa d6 învăţători pănă când Bell şcolare („School boards ) alese de cătră con pe şcolari la învăţământul şi la servioiul
u
Din „Istoria Pedagogiei*' de V. Gr. Borgovan. şi Lancaster introduseră sistemul moniiorial, tribuabili (fără deosebire de sex), percep religios, se numesc şi Voluntary Schools,
care, fără de nici o lege, înlesni soolari- oontribuţiile şoolare impuse pentru înfiin
Sistemul educativ engiezsso are un şi sunt oxoluse dela orl-ce ajutor de stat,
sarea. In anul 1805 se intemeiâ, „Britisch ţarea şi susţinerea de şoâle comunale şi dâr ele au veniturile lor şcolare asigurate
caracter familiar religios; în învăţământ e
and Foreign School Society* pe basă creş supraveghâză mersul acestora. Comisia şco mai ales şoâlele bis. anglicane. — Ajutoru
organisaţia Bell-Lancasteriană. In anul 1698
tină generală (esclucjându-se ori-oe oonfe- lară hotăresce taxa şcolară, dispenseză pe de stat acjl este în mijlooie 21,25 lei de
o societate eclesiastioă deschise în Londra
sionaliem). In şcolele existente se cetia
4 şcdle, care număr în ours de 20 de ani săraci, numesoe pe învăţători şi îl conoe- şcolar, ajutor oe să dă numai în urma esa-
Biblia fără nici o explicaţie ast-fel oă puteau diază. învăţământ gratuit nu există ; pentru menului principal ţinut în presenţa inspec
se urca la 1000 pentru întrega Anglie.
să urmeze copii de orl-ce confesiune. Copiii săraol plătesoe oomisia şcolară. Şcolele exis
Elevii primeau gratuit instrucţiune, hrană torului. Pentru şoolarii căduţl la esamen,
sâraol, numai exoepţional, urmau la şoblă. tente înfiinţate de societăţile religidss răma se refusă achitarea ajutorului de stat. —
şi îmbrăcăminte*). Dâr lipsia un sistem’
In anul 1833 să număra deja 1 şcolar la 11 su seră în fiiuţă, primind si ele ajutdre dela Ajutorul se dă numai la şcolele oarl: 1)
şcolar bine organisat, totul era lăsat la
flete din întrega populaţie. Atunci, prima stat; însă ele n’au drept să percepâ ceva sunt libere pentru ori-oe oopii, 2) cu învă
discreţia particulară; mergea la şcolă, cine
oră şi guvernul acordă şoolelor publice o ajutor dela oomune (de care nu depind ţători laiol esaminaţl; 3) ou programe apro
voia şi şodla se ţinea când şi cum se putea.
subvenţie anuală de 20.000 lire sterline întru nimic). Iu şcolele acestea învăţămân bate ; 4) deschise controlului statului. In
Abia la începutul seoolului nostru, la stă
(jumătate milion lei), care se tot mări. In tul religinnei (confesional) este permis, dâr anul 1867 s’au înfiinţat prin oraşele mai mari
ruinţa lui Bobert RaiJcss (1785—1811), se
1843 statul reglementă ajutorul său aşa, nu e obligator, încât părinţii cari vor, îşi şcdle irenţerdse ( Bagged Schools ) pentru
u
înfiinţară şcdle de Duminecă cu un fel de r
oă fiâ-oare societate ce întreţine o şeblă pot retrage oopii dela lecţiile de religie; copii vagaboncjl, cari internaţi în şodlă
învăţământ religios. Mai mult de jumătate
publică să primâscă 5 păuă la 7 lei de cu t6te aoeste aprope în tâte şc6!e!e ora sunt provăfiuţî ou de tote; învaţă să oe-
dintre copiii din Anglia şi din Wales urmau
băiat, şi 4 pănă la 6 lei de fetiţă, ce ur- întâi este ocupată ou poveţe religiose. — tâscă, să sorie, să socotesoă şi câte o me
la şodlele aoestea.
mâză la şcolă. Pe lângă şoolele bisericescî (episcopale, ale seria, pănă la majorat. Pentru copii bur
In Anglia educaţia era şi este o afa-
Ou chipul acesta în anul 1858 aju catolicilor, ale altor confesiuni şi ale inde ghezilor sunt şcdle profesionale (oa şoolele
O
*) „R&vue pedagogifiue" de pe Nov. torul statului se uroă la 20 milione lei. In pendenţilor) şi cele comunale (neconfesio- nâstre speciale.) — Grădini de copii pentru
1890. 1856 se înfiinnţă la minister departamentul nale) mai există şi şcdle private de bâeţl ambele sexe sunt adaptate la tendinţele