Page 34 - 1897-10
P. 34
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 224—1897.
r
„Etă de oe Englitena mereu aţîţă îu sincer pacea şi îşi dau silinţa a-o Eu, mărit Congres, consider afacerea chiar şi o caDabilitate mediooră. Din oon
Europa spre a da de lucru statelor mari mănţinea, căci tote au mare lipsă acâsta de o gravitate atât de însemnată, trâ însă, oei oe au proteotorl, fiâ ori “cât
militare în altă parte; de aoeea Englitera de ea: Rusia, pentru a-şî pute urma drept o oausă nu numai neamânaveră, ci şi de neputincioşi, îutotdâuna sunt preamăriţi
devine ssa de leală ori de câte-orî un ase neconturbată scopurile ei mari în demnă de atenţiunea măritului Congres şi ca nisoe oapaoităţl distinse şi între candi
menea plan cade în baltă: de aceea pute Orientul asiatic, unde a pus deja ored firm, că în vederea imensului interes daţi ei figurâză întotdâuna oa oei mai
rile continentale roiesc pace în Balcani, tare piciorul pe pământul Chinei; naţional-bisericeso, oe-1 atinsesem mai sus, eminenţi.
fiind-oă trebue să fiă ou ochii în patru ca Germania, pentru a mistui în ticnă Congresul îcsu-şl este dator a lua în mână ...„Am ajuns acolo, că nu se mai
să se păzâaoă de poporul marinar englezesc, cele două provincii Alsaţia-Lotarin- regularea acestei afaceri. oonsideră oa omul cel mai oapabil aoela,
căruia îi plaoe să găsâsoă singur oomorile, gia; Austro-Ungaria, din causa stă In oonseoinţă propun : oare are mai multă soiinţă şi oualifioaţiune,
âr pe alţii îi lasă să sape după rîme. Dâr rilor sale interne destrăbălate şi „ Congresul metropolitan însărcinăzâ pe oi aoela, oare are mai mulţi proteotorl şi
astădl lumea pricepe deja acâstă politioă .. pentru a-şî asigura posesiunea Bos Consistorial siu a elabora pentru proxima se oare se soiă mai bine linguşi în viâţa prao-
de flibustierî legitimaţi şi soie să se con niei şi Herţegovinei; Italia, spre a-şî siune congresualâ un proiect de regulament tică* ...
4
1
formeze *. îndrepta starea sa financiară sdrun- pentru catechisarea elevilor noştri dela scale po Acestea sunt constatările fâiei gu
Tot în acest sens comentau cinată în urma întreprinderilor sale pulare, normale, medii, civile, de industrie şi vernamentale. Fără îndoâlă, ele representă
rostul şi însemnătatea visitei mo- coloniale nereuşite; în sfîrşit Fran- de comerciu, — de pe la institute străine pen o ioână fidelă a stărilor de lucruri, pe cari
narchului nostru şi celelalte cjiare cia, fiind-că nu pâte altfel şi fiind-că tru întrega metropoliâ; — adunând datele şi noi le-am aooentuat adese-orl. Aici însă,
din monarchie, fără deosebire de na e gata ale face tâte de dragul neoesarl şi pe basa acestora designând lo se’nţelege, se traotâză numai de raportu
ţionalitate şi de colore politică, tăl- Rusiei. curile, unde au să se institue atarî cate- rile dintre Maghiari. Cât pentru Români
măcindu-o tote în sens pacînic, der Rusia şi Germania sunt înţelese oheţl, fiosând remuneraţia acestora şi deo- şi celelalte popâre nemaghiare, acestea nu
cu scop de a forma o ligă a pute pe basa următorului târg: Germania bligând sinâdele «parohiale a îngriji în ter numără oând e vorba de ocuparea func
rilor continentale contra Engliterei. sprijinesce şi va sprijini Rusia în min preolus de instituirea şi remunerarea ţiunilor publioe de stat.
întocmai aşa esplica însemnă afacerile Orientului europân şi con lor* .
4
tatea visitei şi pressa rusăscă. Cea tra politicei englese. In schimb Ce valore are pentru Germania prie
mai autorisată voce ârăşî o găsim Rusia se legă nu numai a nu
44
în „P. Viedomosti , care cjice, că da ajutor Franciei, dâcă acâsta s’ar Sistema protecţionismului în tenia maghiară?
prin visita asta se formeză o ^com încumeta de a ataca, singură, Ger Ungaria- Sub acest titlu cjiarul „Leipziger
binaţie nouă a puterilor , al cărei mania din causa provinciilor cuce Pănă acum dintre Maghiari nu s’au Neueste Nachrichten , unul dintre cele
44
44
nume este „Europa continentală uni rite dela ea, dâr a-şî da chiar silinţa aucjit voci în oontra sistemei proteoţionis- mai importante <Ţ din Germania,
are
ficată ; vorbesce de „apropierea ce să împace cele două state pe basa mului, decât numai d n partea celor din publică următorul articol:
11
;
44
lor doue alianţe , de „aspiraţiunî tractatului dela Francfurt, er ca re oposiţiă. Acum însă, fiind-oă însuşi minis D-l profesor Weigand din Leipzig,
44
reutăciose , cari periclitdză pacea şi compensă pentru Francesî: isgonirea trul unguresc de culte şi instrucţiune pu
revine încă-odată la „indispensabila Englesilor din Egipt. oare ounâsoe bine ţâra şi omenii îu Un
trebuinţă de „concordanţa Europei Etă basa cea mai adâncă a po blică s’a văcjufc îndemnat să dea o ordina- garia — abia de curând s’a întors de acolo
44
11
continentale . liticei şi a intrigilor internaţionale; ţiune în oontra protecţionismului, au înoe- diutr’o nouă oăiătorie ştiinţifică — ne scrie
put şi foile guvernamentale să constate, că următâreie pe temeiul celor din urmă ob
Cu ocasia visitei împăratului basa, dela care depinde jocul şi re-
în adevăr e mare demoraliseţia în Ungaria servări ale sale :
german la Petersburg în prima ju solvirea tuturor celorlalte cestiunî,
mătate a lunei August, pe lângă ac mari şi mici, europene. şi că protecţionismul e la oulme. Raţiunea de stat cere adesea, ca să
centuarea repeţită în ambele toaste Etă rostul păcii omnipotente! Se ÎDţelege, că şi unii şi alţii văd se înohee alianţa şi să se stabilâscă relaţii
împărătesei a păcii, monarchii se A. paiul în oohii altora, âr bârna în ochiul amicale între guverne, fără a avea în ve
asigură reciproc de cea mai perfectă lor nu o văd. Cei din oposiţiă sciu să spună dere simpatia ori antipatia popârelor. Ho-
adevărate minuni despre protecţiunile, oe tărîtor e numai cumpănirea folosului mo
amiciţie. Ţarul a vorbit de „legă Congresul naţional bisericesc. 44
44
turi tradiţionale , ce-i unesc; âr se fao din partea guvernului, care pe ma- mentan. pic din’ftdins „folosul momentan ;
meluoii săi sote să-i provadă ou tot felul căol tâtă politica nostră presentâ, ou pă
Wilhelm II depuse „la piciârele M. Intre propunerile oe g’au făout în şe
44
Sale prietenului seu sincer, „mulţămi- dinţele din urmă ale congresului, este fără de întreprinderi avantagiâse, cari în scurt rere de rău trebue să o spunem, e politioă
e
timp îi fao milionari pe soootâla statului. de ac}* P mâne, oare nu are nimic alt
44
rea cea mai adencă ; vorbi de „con îndoâlă de-o deosebită importanţă propu
tinuarea relaţiunilor nostre tradiţio nerea părintelui protopop N. Mânegufiu din Dâr nici cei din tabăra guvernului nu se ceva în vedere, deoât viitorul cel mai a-
dau îndărăt oând e vorba de-a arăta oorup- propiat. Ce-i drept, popârele, eu sentimen
nale şi sincere întemeiate pe-o basă Târgu-Mureşului privitâre la ontechisarea 44
44
nesdruncinabilă ; er la sfîrşit se legă elevilor români gr. or. dela scâlele străine. ţiunea ce domnesoe în tabăra „nemeşilor tele lor mai mult instiotive, se sinohiseso
de prin oraşe şi oomitate, cari au în mâna adesea fârte puţin de politica guvernelor
44
cu „solemna promisiune — „de a De Boeea dăm acjl loo aoestei propuneri în
lor administraţia. lor şi apuoă pe drumurile lor proprii. Un
sprijini din tote puterile mele pe tâtă estensiunea. Asupra celorlalte propu
4
Astfel „Peşti Naplâ* în numărul său asemenea spectacol putem observa acuma
M. Vâstră la acesta mare operă, neri ale d-sale, preoum şi a celorlalţi mem
dela 17 Ootomvre publică un artieul în în Germania, în Austria, în Ungaria şi în
de a susţine pacea poporelor şi de a da bri ai oongresului, vom vorbi în continua
cel mai puternic concurs M. V., în con rea raportului asupra lucrărilor congre cestiunea aoâsta, făcând unele constatări România. Pentru acjî mă ooup numai ou
vrednice de remarcat. Reasumăm aloi cu raportul Germaniei faţă ou Ungaria. Mai
tra tuturor acelora cari ar încerca se sului.
prinsul acestui artieul: de-unăcjî văcjurăm cum Ungarii au adus
turbure seu se rupă acesta pace“. Etă propunerea amintită mai sus:
La a treia întâlnire din Peters Ideă adevărată despre trebuinţa ea- „Mituirea, cj'ce „P. N.“, se pâte face entuziaste ovaţiunl împărarului german, nu
burg, anume între presidentul Re techisărei — înţeleg în formă consoie — prin două mijlâce puternioe: prin bani şi din iubire ori simpatie pentru Germani —
publicai franceze şi Ţarul, nota abso la elevii noştri de pe la institutele străine prin protecţiune. massa cea mare a Ungurilor arată Ger
„Proteoţiunea este un mijloc mai pu manilor o sinoeră ură — oi numai fiind-oă
lut predominătore în toasturile de numai acela p6te avâ, oare le-a esperiat şi
ternic de mituire chiar şi decât banul şi existenţa triplei alianţe este pentru Unguri
două-orî schimbate a lost, pe lângă a văcjut cu oohii, cum sărmanii noştri ti
se şi practică mai mult. Dâoă oineva mi- oea mai bună stavilă în potriva puhoiului
proclamarea alianţei, aceea despre neri, oarl nu soiu nimio despre trecutul
tue ou bani, se află lege, oare-1 pedepsesoe slav oe-i ameninţă.
suprema trebuinţă a „menţinerii păcii", neamului lor, nimio despre biserica lor, ba
şi înaintea opiniunei publice e timbrat oa Pote pe lângă asta mai e şi un ele
însă — precum ambii aliaţi într’adins forte adese nu soiu ceti românesce, — sunt
om fără onâre. Cine însă mitue prin pro ment personal, anume, oă personalitatea oa-
au accentuat, — „în spiritul dreptului încărcaţi de idei despre vitejia, măreţia
şi al echităţii . limbei şi a istoriei, superioritatea raşsei al tecţiune, n’are să se târnă de nimenea şi valerâsoă a împăratului Wilhelm le e sim
11
de nimio, acâsta astăcjl trece oa lucru oo- patică sâu le impune tot atât de mult cât
Din noianul comentăriilor ce s’au tor neamuri şi religiunî, — în timp oe sunt
îngrămădit asupra vederilor schim copleşiţi de batjocuri la adresa propriului mun şi ooreot înaintea societăţii, „Siste şi mustaţa sa, care, dm prioina sfîrourilor
mul proteoţiunilor a înveninat atât de ei răsuoite în sus, e slăvită de Maghiari ca
bate cu prilejul acestor două de pe neam şi a propriei lor b’serioî, şi în astă
44
urmă visite, cea mai interesantă şi tristă stare oreso şi se fao mari, lipsiţi de mult viâţa nâstră socială şi de stat, încât veritabilă „mustaţă ungurâsoă de husari .
îl vedem praotieâdu-sa nu numai la alegeri După cum se soie, Ungurii pun mult preţ
bătătâre la ochi interpretare este orî-ce consoiinţă naţională spre ireparabila
aceea ce au făcut’o cjiarele impor daună a naţiunei şi biserioei nostre. şi. la restaurarea funcţionarilor, ci chiar şi pe o înfăţişare fălâsâ, marţială, ca să pâtă
44
tante europene cuvintelor următâre Se crede p6te în general, că şi afa la numirea lor . impune “prin exteriorul său, de vreme ce
„De protecţiune sunt conduşi în co oultura internă, din păcate, lasă înoă mult
din toastul împăratului Wilhelm : cerea aoeste cade în sfera de competenţă
mitate nemeşii (gentry), oarl nu sufer între de dorit. Vedem apoi, în acest moment,
„în contra tuturor acelora, cari ar a eoarohiilor, din oare causă congresul, na-
ei om din provinciă, oi funcţiunile le păs- minunata privelisoe, oum Ungurii se dau
încerca să turbure seu să rupă ţional-biserioaso, pe cât soiu eu, nici când
acâstă pace ; âr din toasturile din nu s’a ocupat de regularea ei pe o basă trâză pentru proprietarii din loo, adese'-orî drept ocrotitorii şi apărătorii Germanilor
44
tre Ţarul şi Faure: „în spiritul drep largă, ce ar oorăspunde însemnătăţii causei. ajunşi la sapă de lemn, — le păstrâză pen din !Austria, ou tâtă ura adânoă oe des
tului şi al echităţii . Fără a întră în Gestionarea îndreptă- tru proprietarii ruinaţi, ca să le dea un parte ambele popâre. Numai frioa, oă la o
44
Opiniunea publică europenă, ţirei acestei credinţe, constat, că dela ma mijloo de traifi, premiând astfel risipa şi eventuală întroduoere a federalismului într’o
nimicirea proprietăţilor vechi, în loo de-a jumătate a împărăţiei, ar putea fi influen
afară de cţiarele englezesc!, a vecjut rele metropolit Andreiu înoooe, oare recu
şi vede în ambele aceste enuncia- noscând însemnătatea oausei, a luat cele o oondamna. ţată de asta şi jumătatea ungurâsoă, îl faoe
ţiunî un ascuţiş, o admoniare fină mai efioaoe măsuri posibile pe acel timp, „De protecţia este condusă în oraşe să procedeze aşa, prin urmare numai avan-
la adresa Engliterei şi anume : cu nu s’a mai făout aprâpe nimic. Soiu, că partida dela putere, oare sub stindardul tagiul e determinant, âr nu prietenia pentru
1
vintele împăratului german se referă sinodul nostru arohidiecesan s’a ocupat ou „cumetriei şi prieteniei * urmâză conseovent Germanii austriac!.
44
44
la „aţîţarea neîncetată „în Eurbpa aoâstă întrebare în mai multe rânduri, în după prinoipiul: unul pentru toţi şi toţi Şi noi, Germanii avem datoria să în
44
de care vorbesce „Reichswer şi de deosebi şi în sesiunea din ăst an. pentru unul, oăutâcd fiăcare şi să lucreze trebăm, ou oe câştig ne alegem din prie-
turburarea păcii printre Druşi, Ar Cum însă noi de regulă credem a sa- pe mâna oeluilalt, bine sciind, oă la tim tinia maghiară. In aparenţă câştigul e forte
meni, Greci, etc., âr cuvintele lui tisfaoe datorinţelor nostre, dâcă vorbim de pul său şi celelalte mâni vor Juora ase mare. Ungaria, oi-oă, ar forma straja, di
Faure se raporteză la cestiunea ele; cum noi, cari adese avem bani pentru menea în interesul său. Unii pe alţii lău- gul oătră sud-ost; ou armata ei ar fi fiind
Egipetului, care trebue resolvată„în tot felul de alte lucruri, ne potionim şi ne dându-se şi preamăriudu-se, îşi oreâză ei în stare să ne oorotâsoă în potriva cotro
spiritul dreptului şi al echităţii . oprim tot-dâuna la lipsa de bani, oând este înşi-şl din „nagyşagoş**-urI neounosouţl pirii slavice. Adevărat să fiă? Cine ounâsoa
44
Cumpănind acum tote aceste în vorba să creăm instituţiunî mai radioale, omeni politiol, din indivicjl mediocrii, dâr oum stau lucrurile în Ungaria nu pote, de
tâmplări şi enunciaţiunî în legătura salutare şi durabile, astfel o singură pro buni cumetri, fao 6menl celebri, genii uriaşi, oât să rîdă la o asemenea aserţiune... Po
lor firescă, în nesul lor causal, si punere temeinică şi de urgenţă presentată cari sunt admiraţi şi invidiaţi de lume. pârele nemaghiare, ou singura escepţie a
tuaţia internaţională ni-se pare a sinod, arohid. a d-lui Cosma, nu s’a primit „Cine n’are proteotorl, să se dea la o Germanilâr pâte (!!j sunt elemente pline
înfăţişa următorul tablou: şi luorul s’a amânat de nou,... ou vorbe şi parte, el nu numără nimio. Peutru el nu de ură înverşunată în oontra Maghiari
Tâte puterile continentale doresc însărcinări, cari nu au să fiă împlinite... 1 esistă ouvânt de ÎDeuragiare, i-se dispută lor. ..