Page 35 - 1897-10
P. 35
Nr, 224—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
Nu e adevărat, oă numai pătura cultă ori ou lupa, îţi presintă mulţime de bidi- un bărbat mi-a deolarat, că brele de oân- Literare. La camera comercială şi de
■(inteligenţa) românâsoă e nemulţămită şi gănii, oe te îngrozeso, de nu-ţl mai vine tărl ooincid cu ale sale de oafenea, în fiue industria din Braşov se pot vedâ următb-
agită — oum jurnalele maghiare ar vrea să o bei. Şi dâcă vrei să mergi la preum unul tare ou raiDte m’a oapaoitat, că de- rele anunţuri: Direoţiuuea căilor ferate reg.
buouros să faoă să se crâdă — ci întrâga blare şi să observi scăderile bmenilor, aooi breoe reuniunea este în acelaşi timp şi de ung. are lipsă de farbă, diferite materiale,
populaţie românâscă e pătrunsă de acâstă îţi ajung oei doi ochi, ca să te convingi, gimnastică şi deo^Boe ca atare a înoetat obemioale, obiecte de piele, sticlării eto
ură. Şi asta de multă vreme deja: asta o că suntem mai răi şi mai famenl, deoât din vieţă el oa membru este în doliu şi Termicul de oonours pe cale de oferte este
dovedeso revoluţiile de sub Horia şi Cioşoa epigonii lui Eminesou. nu-şl permite a oănta, oă mai departe on pănă în 10 Noemvre n. c. — Administraţia
în secolul trecut şi revoluţiunea dela 48, Iu observările mele oritioe voiii fi spo sâu fără el nu se prăpădesce lumea — scurt căilor ferate reg. ung. din Dobriţin publioă
când Românii, sub conducerea lui Ianou, radic, le voiii înşira aiol Bşa, cum le-am şi cuprinzător. concurs pe oale de oferte pentru liferarea
se scoborîră din munţii lor şi întreprinseră fâout. Aoeste tote sunt grave motive, dâr de obieote de pâtră şi lut, lumini, săpun,
o sângerosă răsbuuare faţă de asupritorii Intr’o (ji mă pune potoa să oeteso mie mi să pare totuşi, că pricina oea mai lemne, mături eto. Terminul pănă la 15
lor, o răsbunare care ajunse adesea pănă „F6ia de Dumineoă“ din Timişora, reşe mare este soeptioa relaţiune dintre roşele Noemvre n. o.
la crutjimî îngrozitore. Scenele dela 48 dinţa de odinibră a „Luminătorului *, ou şi crinii -alei de probe. Fetele de-o parte,
1
se vor repeta însă si se vor răspândi pe o totă protestarea unui prieten răutăcios. flăcăii la distanţă ouvenitâ — un burlao
întindere mult mai mare, în caşul când Un Dau în Nr. 46 a. 1896 de foişora în profetio a anunţat pagube enorme pentru ULTIME SOIRI.
gurii merg mai departe pe calea, oare au titulată : „Foo! Ajutor , o traducere sohi- naţia românâsoă, Viena, 19 Octomvre. Camera a
11
apuoat’o dela 1867 înoooe, oale care duce Delabere.
mosită şi de un cuprins greţos, imoral, hotărît se ţină şi nbptea şedinţe.
cu siguranţă la peirea lor. Dâr atunci ce scanda os, âr în Nr, 47 de „Tbmna", sohiţă Astăcjî la l i y din ndpte încă ur-
!
2
ne pâte folosi nouă Germanilor prietenia originală, pentru a cărei judecare şi oon- mbză votările în infinit între disen
unui popor, oare în momentul hotărîtor nu damnare oitez vorbele şi frasele: „valuri SOIRILE PILEI* siuni vehemente şi tumultbse.
se pote apăra nici măcar în oontra inimi de armonii vibrau pudic“ — „Se întunecă, — 8 (20) Octomvre.
cului său din ’năuntru, dâr’mite să ne ajute timpuriu, e frig şi acuşi trebue să încăl Poporaţinnea Româuiei. La congresul Berlin, 19 Octomvre. Ţarul Ni-
nouă contra celor din afară. Şi oă naţio zim" — „adânca ta palbre". — „Oh! ve- statistic internaţional din Petersburg, pro colae II a visitat astăcjî pe împăra
nalităţile exasperate ale Ungariei o să pă- tul Germaniei la Wiesbaden.
ninbsă e realitatea unei ursite fără milă —■ fesorul universitar român Vasilesoa a oo-
răsâsoă pe prigonitorii lor, în momentul
„deoorativa toaletă" — „a echota" — „mâ- municat oâte-va daţe forte importante cu
primejdiei, ba ohiar o să se întoroă în oon oăi ou capul" eto. eto, — greşeli din oreerl privire la poporaţiunea României. După
tra lor, de asta garantâză starea sufletâsoâ, şi greşeli din tipar. Hotărît! Opus igne auo- aoeste date, numărul locuitorilor României,
pe care au ilustrat’o mai deunăcjî omoru tor patibulo dignus. T6tă plăsmuirea lite afară de Dobrogea, este acjl de 6.645,023. Nou a b o n a m e n t
rile îngrozitbre dela Carlovetz. la
rară din Timişbra te faoe să crecjl, că pe Adaugâadu-se la aceştia şi locuitorii Do-
Din nenorocire vocea naţionalităţilor acolo dăinueso tot vremurile lui Eliade, oă brogei, în număr de 274,575 resultă, oă Gazeta Transilvaniei
e pănă aoum prea puţin luată în sâmă de puţin s’a aucjit p’acolo de un Titu Maio-
numărul total al poporaţiunei României în
pressa germană seu, mai bine, nu e ascul reseu ş. a. auul 1897 este în număr rotund de 7 mi- Cu 1 Octomvre 1897 st. v.
tată de loc. Dâr e de datoria pressei ger Indignat, cum eram, avui noroc ou lidne. Aoâstă ar însemna, oă din 1859 şi s’a deschis nou abonament la care
mane de a face cunoscută adevărata stare prietinul, oare nu faoe niol politioă, nici pănă acjl numărul loouitorilor s’a sporit ou invităm pe toţi amicii şi sprijini
a popârelor Ungariei, oa să soim unde sun critioă literară, oare o’un dispreţ suveran 2 400,000. Aoâstă înmulţire neaşteptată a torii fâiei n6stre.
tem şi ce avem de aşteptat, când o fi şi totuşi fbrte oonscienţios oetesoe cji de poporaţiunei este a se atribui în mare parte Preţul aibonamentuluii
vorba să ne bizuim şi pe ajutor străin. Eu di tbte tetlurile articolilor şi noutăţilor din imigrărilor în masse de prin ţările vecine Pentru Austro-Ungaria:
susţin: prietenia Ungurilor n'are nici o va- gazatele nbstre. La propuuerea lai mă în- şi ou deosebire din Ardeal.
lâre pentru noi, devine din contră o mare voese să mergem să ne înecăm năcazul la pe asa. .............................. 12 fl.
primejdie, dâoă ne bizuim pe ea şi, ou cre nn pahar da bere seu mai ooreot la un Un Austriac în resboiul greco-turc. pe şese ltwu ..................................... S fi.
dinţa în tăria ei, rămânem neînarmaţi în „friihşoppen , căci era pe la 11 bre a. m., Foia oficiosă „Laibacher Zeitung" scrie: pe trei 1-an.î .................................... 3 £L
11
Abonarea se pote face mai uşor
„Subloeotenentui Ioan Bartoş dela regm.
acea parte. Dâr susţin ceva mai mult: Un adeoă vremea obioînuită la o sâmă de de infant. Nr. 17 din Klagenfurt căpăta în. prin mandate poştale.
gurii sunt ohiar vrăjmaşul nostru oel mai omeni pentru a face o statie sau un conac
aprig. Ei an prioinnifc deja pierderi enorme stomachical. Aici aflarăm însuraţi şi burlaol 23 MaiG n. c. un oouoediu pentru a merge Administraţiunea
nâmului german. Tbte oraşele mai veohl o frumosă cunună de aşa nnmiţii „Stam- la Atena; Bartoş folosi concediul pentru a „Gazetei Transilvaniei™.
din Ungaria sunt de origine germană; cele gaştl", cari de târnă, oă vita nostra brevis întră în armata greoâsoă, luând parte la
mai mult9 bătălii, între cari şi la cea dela
mai multe însă su perdut ou desăvârşire est, sunt ferm botărîţl în ciuda vremurilor
Domokos. După armistiţiu se presantă Bar
caracterul lor german şi multe sunt în veoinio grele să mănânce, der mai ales să D I V E R S E .
aoest minut ameninţate de maghiarisare chiar bea de cel puţin oincl ori pe (ji, bene no- toş consulatului austro-ungar din Smyrna,
în Transilvania, unde pănă acuma Saşii landum, că (j' ua are 24 bre. De desubtul In 9 1. o, sublocotenentul a fost adus în Chnlalongkorn contra luptelor cu taurii.
s’au susţinut bărbătesoe. Der pierderea ca melodiei produse prin ciocnitul paharelor, Triest, unde fu predat autorităţilor mili Regele Siemnlui Chulalongkorn se află ac
pitală ne ameninţă prin completa maghiari unui dintre oei de faţă puse textul: tare". Delictul, pentru oare sublocot. Bar tualmente în Spania. Curtea spaniolă în
zare a populaţiunii germane rurale, care se toş s’a făout vinovat, se va trata amăsurat onbre» lui Chulalongkorn a voit să aran
Mulţi conjugă în continuu verbul practic a
ridioă încă la mai mnlt, de 2 milione. Su- § 186 r1 oodicelui penal militar, în sensnl jeze o luDtă cu taurii, dâr regele siamez
[be bere.
ferit-am noi Germanii vre-odată o aseme Şi tot strigă ’n gura mare, că nu pot avâ căruia o persbnâ militară, care e conce declară onrfcii spaniole, că debreoe religia-
nea pierdere prin vr’un răsboifi şi ne e per [avere. diată afară din uatriă si de bună voiă se nea buddhistă opresoe luptele ou taurii, el
mis să privim liniştit şi fără să ne mişcăm Eram toomai după o petreoere, nu angajâză acolo în serviciu militar, se so- nu pote asista la o astfel de „distragere".
la sugrumarea naţională a oonsâogenilor mită „Crenţohen“. Se oomentau cu mult cotesoe ca desertor, oare smăsnrat §. 197 Curtea spaniolă în arma «câsta a omis din
programa festivităţilor punctul privitor la
noştri? E necesar, să le aducem aminte interes divergenţele ivite aoolo între aristo nuuot 5 al ood’oelui penal militar, este a
lupta ou taurii.
Ungarilor, că nu sunt nimic mai mnlt. de- şi democraţii societăţii nbstre, divergenţe se pedepsi ou arest greu pănă la 5 ani.
cât un mic popor trufaş (ein kleines iiber- cari însă nn s’au pronunţat în fortis-simum, Şcola frnmseţei femeesci. Acesta este
Păianjen veninos în Ungaria, pilele
mutiges Volk), oare şi putina oultură oâtâ deorece mâţa otelierului absentase dela numele unei nonă scoli, oare s’a deohis în
aoestea a fost prin* în Maoău, comitatul
o are şi ou oare se fălesoe, ne-o datoresoe petreoere. In discuţia asupra acestei afaceri 1 ]. o. în New-York. In aoâstă soblă fetele
:
Oenadulu , un păianjen de mărime extra
tot nouă Germanilor... l’-am convins ou succes pa prietinul meu şi femeile se instruâză fundamental, cura
ordinară şi fbrts periculos. Aoest soiQ de
şi l’am făcut să erâdă, oă acjl de ar trăi trpbue să-şi îngrijâsoă corpul, oum să um
păianjen numai în 1892 a începnt a se
strămoşul Salustius ar cj' „discordia res ble şi cum să-şi tină trupul mai frumos,
ce
Chiţibuşuri sociale. parvae crescunt . Aşa! Şi drept ''dovadă, arăta întâia-bră în UngBria. Patria lui este onm să-şî nobiliteze oolbrea pielei obrazu
a
Asia. Muşcăturile acestui păianjen sunt fbrte
i-am adus faptul, că de când ou disoordia lui, oum să-şî pieptene părul în mod artis
0
perioulbse, mai ales pentru vite. Se di e
slavă Domnului! am ajuns şi noi Românii f tic, oum să se îmbrace eto, Şcbla este con
Chaliful, adecă regele Arabilor, Ab- oă nu esistă durere mai cumplită, ca du
din Braşov să avem mai mulţi represen- dusă de femei ou mare vadă. Ele organi-
dalmalio, încă înainte de asta on 1200 de rerea pricinuită de rauşoăturile aoestui pă
tanţl în cafenele, pe când mai înainte nu sâză esposiţii de diferite mijlboe de înfrum-
ani avea o vorbă tare nimerită pentru cri ianjen ; o vită muşoată de el piere în oâ
mai în casina română răsuna duloele graiQ seţare pentru femei, unde bărbaţilor li-e
tici şi cei criticaţi, şi asta era: „Nu vă te va bre. E mare temere, nu cumva noul
al limbei nbstre. oprită întrarea. In fiua deschiderii soblei,
uitaţi la oel ce scrie seu foce ceva, oi ui- păianjen să se încuibeze şi la noi.
taţi-vă la ceea oe dioe sâu face el, pen- La o altă oioouire de pahare în urma atâtea femei au cercetat esoosiţia, înoât
tru-că toţi bmenii se ţin de familia Ini asooiaţiunei de idei veni vorba de reuniu Se caută o sută de mii de nebuni! numai a 3-a parte au putut fi lăsate să în
Dumnedeu . nea de cântări. Noutate sensaţională, oă Vorbind despre noua loteriă de olassă, ce tre în sale. Doritbre de-a freouenta sobla
u
membrul aotiv B. înoă a fost la o probă atât de mult se anunţă prin tbte (fiarele s’au aflat atâtea, înoât parte mare dintre
Fiind-că vrâu să scarmăn şi eu câte
de oântărî. Altă noutate dela un om de a căreia primă tragere va fi la 11 Novem ele niol n’au putut fi primite din oausă,
ceva, aflu de b ne să mă pun la adăpostul
înoredere era, că unii dintre membrii din bre, „Alkotmâny" faoe următbrea asemă că nu e loo în şoolă. In legătură cu sobla
aoestor înţelepte îndrumări şi bunăoră n’am
motive bineouvântate s’au hotărît, că anume nare: Intr’o ladă mare se pun o sută de este şi un birou intermediator pentru oă-
să ţîn 80cotâlă de aceea, oă oine-i redaotor
la foia poporală din Timisora, niol de aceea, să nu umble nici regalat nici punotual la mii de grăunte albe, între oarl uduI este sătorii.
aoeste probe, temându-se oa na oum-va negru. Direotorul loteriei de classă vine şi-ţî
că oine-i şi cum se ohiamă domnul, domna
reuniunea să dea prea multe produoţiunl cjioe: plătesoe 6 fl., ea îfll voib lega ochii,
seu d-ra, care vrâ să facă „flanţ" în con L i t e r a t u r ă .
şi petreceri toomai în acest an de orisă âr tu îţi vei băga mâna în ladă şi dâoă
versaţie cu limba nemţâsoă ori altă limbă
generală. îmi vei soâte grăuntele oel negru, capeţi A apărut de curând în editura „Li
străină. Oe mă privesoe pe mine, încă voiQ o jumătate de milion. Oare nebun va da brăriei Nouă P. Iliescu & D. Grossu din
u
sta ascuns, ori şi cât nu s’ar potrivi asta Un matematic a oaloolat, că dâcă un pentru asta 6 fl. Şi ou tbte astea, direc Iaşi: „Curs complect de musica vocală"
ou gustul celor ce în privinţa părerilor se membru întârcjie regulat oâte y de oeas ţiunea loteriei de olassă unguresol caută o de Gavriil Musicescu, profesor. Aoest op a
4
ivesc în capete on Abdalmalio. dela fiă-care probă, el câştigă într’un au sută de mii de nebuni, pe cari speră să-i fost premiat la exposiţia din Paris şi a
Lumea de adl e aşa de ruinată, încât vve-o 18 bre, şi dâoă sunt 20 de ast afle până la 11 Novembre n. o.! ajuns la a 14-a edi{iune\ este împărţit în
criticii, ca să o pbtă repara, îndrepta şi fel de întârcjietorl, câştigul va fi în total trei broşuri: I 1 leu 50 bani (75 or.), II
0
direge, nu se pot mulţămi numai ou scăr vre-o 15 cjfi * Alţii mai laooml la câştig Universitarii români din Cluşiu învită 1 leu 50 (a 75 cr.) III 2 lei (1 fl.)
mănatul, oi au lipsă şi de şoiinta oiooanului, s’au pus în oompletă pasivitate faţă de la Picnioul, oe se va aranja Joi, în 4 No-
ouţitului, forfeoilor şi a altor diregătorl de reuniune. emvre n. o. în sala hotelului „Central". In-
felul acesta. Sooietatea nbstră eu aşi asă- Am căutat să aflu resbnele oestor din oeputul la 8 bre sâra. Preţul de intrare Proprietar: ®r. Aurel Mureşianu.
măna-o ou un pahar de apă, care ochilor urmă. O personă mi-a răspuns, oă prea au după plac. Ofertele marinimose se vor chita
li-se arată ourată, dâr privită eu oohianul intrat elemente demooratioe în reuniune, în publicitate. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.