Page 32 - 1899-02
P. 32
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 84.—1899.
încâpă în 1 Martie, însă miniştrii au aflat discursuri, în care s’a preamărit virtuţile de consum şi o Casă de păstrare, şi apoi provincie să se câră espresă preparatele lui Moli,
în sfatul lor, că totuşi ar face-o prea bo- şi talentele fostului cap al republicei, iu noi ocnarii cetim aprope tote foile româ- provedute cu marca de contravenţie şi subscriere.
cănă, dâcă s’ar înrola recruţi fără a ave birea sa de dreptate şi patriotismul cu nescl din patria nostră. La cassa de păs
lege votată de dietă. oare totdâuna a apărat şi representat Frau- trare, ce i derept, noi ocnarii suntem în
C o j i v © c ă a ° B .
oia. In deosebi ministrul-preşedinte Dupuy minoritate printre acţionari, fiind majori- *
Alegerile pentru camera (le co-
a accentuat fapta cea mai însemnată a lui ritatea acţionarilor din inteligenţa din loc Adunarea generală a „Asociaţiunei
merciu şi industria din Braşov se vor
face în tâte cercurile de alegere în 28 Fe Faure, meheierea alianţei cu Rusia. Pe şi împrejurime. Mi-ar plăcâ să scriu tot pentru sprijinirea învăţăceilor şi sod. ro
44
bruarie n. c. dela 9 ore a. m. pănă la 4 mormântul lui Faure s’au pus un număr numai bine, dâr faţă cu Cassa de păstrare mâni din Braşov se convocă în sensul
ore p. m. Pentru cetatea Braşov sunt a se mare de cununi, ca semn de stima şi iubi trebue să spun, că am şi o plângere. M’a statutelor. Art. XIV, pe Duminecă 12 Mart.
alege câte 16 membrii esternl în classa co rea de care a fost încunjurat în viaţă atât n. (28 Febr. v.) ârele 2 d. a în localul
mercială şi industrială. Alegerea se va face în patriă, cât şi în străinătate. indignat mult, că eu ca acţionar, şi încă Asociaţiunei, strada orfanilor Nr. 15, par
în sala dela sfat sub preşedinţa senatoru- un alt coleg al meu de-asemenea acţionar, ter. La cas, când nu s’ar întruni membri
rului Schnell Alfred. Pentru cercul supe Orchestra plugarilor români din n’am putut mijloci cu garanţa nâstră un
rior al comit. Braşov e a-se alege câte un Feldiora va da mâne, în 14 (26) Februa împrumut de 50 fl. pentru nisce âmenl nă- în număr corespun4ător, adunarea generală
membru în olasa comercială şi industrială. oăjiţl, ba am fost refusaţl chiar cu asprime se va ţinâ în Dumineoa următore, 7/19
Locul alegerei e sala de şedinţe a comitatu rie, o producţiune musicalâ-teatralâ, ur Cred, că în asemenea caşuri institutul ar Martie.
lui. Preşedinte electoral Fischer Fr. fisol- mată de dans, în comuna Sânt-Petru. Pie
trebui să tină sâmă mai întâia de dorinţa Agendele vor fi:
găbirău subst. Pentru cercul inferior se vor sele musicale vor fi esecutate de noua or 1) Raportul Comitetului asupra ac
alege, în casa comunală din Feldiora, 2 chestră a Românilor feldiorenl, care în acţionarilor, cari ca proprietari ai lui pre
membri în classa industrială, âr pentru cer părţile nostre este prima muşi că instru sentă cea mai bună garauţiă. A. B. tivităţii Asociaţiunei în decursul anului
cul Săcelelor se va alege, în casa comu trecut.
nală din Setulung, câte un membru în mentală de plugari româDl. Deşi abia de-un Nenorociri. D-1 învăţător Sava Mo- 2) Raportul cassarului.
clasa comercială şi industrială. Alegerea an constituită, noua orchestră, care s’a înfi
lin din Calina ne împărtăşesce următârele 3) Raportul comisiunei censurătore şi
pentru comercianţi şi industriaşi se va face inţat din propria iniţiativă a plugarilor, a decidere asupra propunerilor Comitetului.
separat, putând fi aleşi cei ce portă co- ajuns aşa departe, că deja a început să fie caşuri de nenorociri, ce s’au întâmplat de
mercifi şi industria de 8 ani, âr alegători curând în comuna Cârneoea de lângă Ora- 4) Fixarea budgetului pentru anul
angajată pe ia mai multe nunte şi petre
sunt cei ce portă cel puţin de un an co- viţa: Dumineca trecută, sâra, o femeiă voi curent.
mercifi de sine stătător şi sunt induşi în ceri nu numai în Feldioră, ci şi prin co să umplă lampa cu petroleu, în timp ce o 5. Alegerea Comisiunei censurătore
lista alegătorilor. Votul se dă prin graih munele vecine. Acâsta ne dă o minunată fetiţă a ei de trei ani îi lumina cu o lu pentru anul 1899.
seu în scris. Listele celor în drept de a probă de talentul plugarului român şi con- 6) Propuneri eventuale din partea
alege se pot vedă la preşedinţii suboomi- stitue un nou titlu de laudă pentru harni miniţă de câră. Petroleul, care din noro
siunilor. cire nu era mult, a luat foc dela luminiţa membrilor Asociaţiunei.
cii Români din Feldiora. La producţiuuea
copilei şi lampa a esplodat. Fetiţa a fost Din şedinţa Comitetului ţinută la 12
Procese (le pressă. Procurorii ungu- de mâne, ce o va da în Sânt-Petru, pe greu rănită la faţă, aşa că abia o poţi cu- (24) Febr. 1899.
rescl nu dorm. Ei caută 4i mare cu lu lângă piesele musicale se va representa şi nâsce. — A patra sâră după asta s’a în
ua
44
44
mina prin foile naţionalităţilor „material comedia „Săpătorul de bani , localisatâ de tâmplat în aceeaşi comună o altă nenoro N. P. Petrescu, Ilie Savu,
de a intenta procese de pressă. Numai A. Pop şi se vor eseouta câte-va cântece cire grozavă tot din causa petroleului. O preşedinte. secretar prov.
Miercuri s’a pertractat înaintea Curţii cu în două vool. Intrarea: 80 cr., pentru co tînără şi frumâsă nevastă, abia de 17 ani, *
juraţi din Oradea-mare un proces de pressă pii 10 cr. Reuniunea română de gimnastică
cre4ând, că nu-i va fi de ajuns peste nopte
14
în contra „Tribunei Poporului din Arad, şi de cântări din Braşov îşi va ţine adu
Pentru meseriaşii din loc. La co petroleul din lampă, se apuca să mai torne
al cărei colaborator, d-1 Em. Măglcişiu, care mitetul „Asociaţiunei pentru sprijinirea în» peste el, în timp ce un unchii! al ei, Achim narea generală Duminecă în 14 (26) Febr.
44
a luat răspunderea pentru articulul împri văţăceilor şi sodalilor români din Braşov Garovină, îi lumina cu un „ţimporel (chi c. la 10 ore a. m. în sala de desemn a
11
cinat, ffi osândit la 2 luni închisore şi 10 sunt de împărţit pentru ucenici, aplicaţi aici brit) aprins. Vasul ou petroleu a luat foc scolelor române. Membrii sunt rugaţi a-se
în Braşov, patru ajutâre de câte 20 fl. Do
fl. amendă. Acum etă, că un alt proces se şi esplodat, tînăra nevastă fu încinsă în presenta în număr cât mai mare.
ritorii de a căpăta vre-unul din aceste aju
pune la cale în contra foiei naţionale slo *
tore, au să-şi înainteze rugările lor Comi flăcări şi a ars ca o făclia, fără s’o fi pu
11
vace „Narodnie Noviny . Procuratura vrâ tetului, pănă la 13 (25) Martie a. c. tut mântui cei din casă. In 4' următore Despărţământul protopopese Radna al
ua
s’o însgarde pentru nisce articull apăruţi Acelaşi comitet face cunoscut, că bi a răposat, lăsând în urma sa un copilaş de Reuniunei învăţătorilor români dela scolele
în Octomvre, Noemvre şi Decemvre din roul Asociaţiunei s’a mutat în strada or vre-o 5 luni. confesionale ort. din protopopiatele aradane
anul trecut întitulaţi „Slovacii şi Corona fanilor Nr. 15, parter, cătră stradă. Loca
lul acesta, fiind destul de încăpător, este I—VII, îşi va ţinâ adunarea de primăvară
Sf. Ştefan . Articulii aoeştia sunt un estras Divorţ. Din Poiana-Mârului ni-se scrie,
44
deschis în fiâ-care Duminecă şi sărbătore la 9 (21) Martie a. c. în localitatea şcolei
dintr’o scriere mai lungă, ce s'a publicat că primul divorţ dela introducerea căsăto
dela ora 3 d. a. Se invită deci toţi mese confesionale rom. ort. din Câpruţa.
într’o revistă cehă din Prag a de cătră un riaşii români din localitate a cerceta în nu riei civile încoce s’a întâmplat acolo între
La aeestă adunare On. membrii, pre
profesor polon din Cracovia, şi cu tote că măr cât mai mare acest local, în care le locuitorul George Enescu şi soţia sa Ana cum şi toţi binevoitorii şcâlei românescl
e spus de unde sunt luaţi articulii, totuşi stau la disposiţiă tâte (jhtrele, câte vin Bucur Ion Todor Cofeiii. Procesul de di
gratuit la societate, precum şi o biblio sunt cu onore învitaţl a participa.
procurorul trage la bara judecăţii pe „Na vorţ s’a intetnat la tribunalul din Braşov
tecă, pusă la disposiţiă meseriaşilor din Programul adunării: 1) Diminâţa la 9
44
rodnie Noviny . în 2 Octomvre 1895 şi a durat pănă în 28
partea comitetului despărţământului bra ore asistarea în corpore la chiămarea Du
şovean al „Asociaţiunei pentru literatura Ianuarie 1899, va să 4i°& an i fl 2ra
Imormentarea lui Felix Faure. Joi hului sânt. 2) Ascultarea prelegerii prac
44
română şi cultura poporului român . luni. Pe părinţii nevestei divorţate, cari au
s’a făcut în Paris cu mare pompă îmor- tice din geografiă, ţinută cu elevii, de Da-
causat procesul, i-a costat acest divorţ
mentarea fostului preşedinte al Republicei Românii din Şasea montană. Un maschin Medrea învăţător în Căpruţa. 3)
Felix Faure. Au luat parte mai multe sute ocnar român din Şasea montantă ne scrie: 500 fl. şi pe de-asupra perderea unui bun Deschiderea adunării prin preşedinte. 4)
ginere şi multe ghete rupte cu alergăturile,
de mii şi nu s’a întâmplat nici un incident, Eu cu locuitorii comunei mele natale Şasea Constatarea membrilor presenţl. 5) Obser
âr pe ginere l’a costat 31 fl. Caşul acesta
care să fi turburat solemnitatea funebră. nu pot să mă laud înaintea publicului ro vări şi apreţierl asupra prelegerii ţinute.
ar pute fi de învăţ mai ales socrilor, cari
Cosciugul cu osămintele lui Faure a fost mân. Majoritatea suntem Români şi încă 6) Cetirea operatelor intrate la birou. 7)
adese-orl în loc de-a stărui pentru întărirea
ridicat din palatul Elysâe şi a fost dus, ocnarl, cari însă nu lucrăm aici, ci la băile Alegerea comisiunii censurătore. 8) Incas-
bunului traiii între părechile tinere, duc
cu desfăşurarea celei mai mari pompe, la de cărbuni de pâtră din Anina, cale de sarea taxelor. 9) Cetirea rapârtelor. 10)
lucrul la divorţ, a căruia urmare este de
biserica Notre-Dame, unde fu binecuvântat. 6 — 7 6re de aici. Dela băi venim acasă la Propuneri şi interpelări. 11) Designarea lo
obiceifi ruina materială, perderea de timp
De faţă erau representanţii tuturor cape Şasea m. de obiceiii tot la 14 <Jîle Deşi cului şi a timpului pentru adunarea pro
şi nenorocirea în familiă.
telor încoronate din Europa şi de peste puţină vreme stăm acasă, aflându-ne mai ximă. 12) Alegerea unei comisiunl pentru
mare, aşa încât răposatului preşedinte i s’a mult la lucru! nostru în ocne, pentru aceea 1. Aplicarea multiplă Nu esistă mijloc mai verificarea protocolului.
dat şi la morte, ca şi în viaţă, cinstea ce însă mulţămită Domnului ceresc, căci nu bun, care se p6te aplica la diferite caşuri, ca Radna, 4 (16) Febr. 1899.
se cuvine unui domnitor. Dela Notre-Dame, suntem înapoiaţi nici într’un chip. Avem o Molls Eranzbrantwein care alină durerile, intă- Demetnu Roman, Damaschin Medrea,
reşce nervii şi muşchi întrebuinţându-se ca adaos
cosciugul a fost dus în cimiterul Pere-La- biserică fârte pomposă, pe care întotdâuna
băi etc. O butelie 90 cr. se p6te procura cfilnic preşedinte. notar.
chaise, unde înaintea criptei familiare s’a la 14 4^®) c&ud venim noi acasă, o ve4î prin poşte dela farmacistul A. Moli bferantul
făcut adevărata îmormântare. S’au ţinut 9 . îndesuită de ocnarl. Avem două Asociaţiunl curţei din Viena Tuchlauben 9. In depourile din
cu sânge rău a răspuns: „Nu face nimic, Din aeestă prosapiă ne tragem şi noi Macarie, el însă căsătorindu-se cu o ungu- în Năsal pe Câmpie. Când era prin anii
44
decât popă cu cădelniţă la cap, mai bine cu conumele „Moldovan . roică din St. Paul, s’a renegat. Fii lui: Ioan 1873—74 fiul meu Alex. calfă de comerc.
14
casă încunjurată de armaşi . Se vede, că Macarie, strămoşul nostru, a avut un s’au 4is Ianos, alt fiu Iosif s’a 4is Joska în Braşov, mergând la el, în Hetur, am
n’au fost omeni să se târnă de tâtă tufa, fiu cu numele Vasile, moşul nostru, şi fată — botezaţi de altcum românesee — fiă-sa dat de o muiere văduvă — care mi-a spus,
erau dedaţi cu de astea. Catarina, care s’a măritat după d-n ungur Ţrezsi (Teresia) botezată la catolici. Aceş că este din viţa Meheşestilor. De mai este
Aceşti trei fraţi au trecut Târnava în Buzaş-Beşineu. Că s’a renegat seu nu, tia şi-au uitat limba română, ’ml 4i° eau cineva din aeestă viţă parte bărbătâscă, nu
44
mică, şi s’au aşecjat în Nadăşul săsesc şi nu se seie. Moşul nostru Vasilie a fost. tot „batyam-uram ; se ţinea de rudenie, mi-a sciut spune.
şi-au luat conumele de Meheş. Pe atunci jude dominai în St. Paul, a avut trei fiii : der mai mult le plăceau Ungurii. S’au şi Mai acum vre-o câţl-va ani, am pri
nu erau gendarml, refrenul era: te omor Ioan, fecior de curte (husar, cum se po- prăpădit toţi, n’au lăsat descendenţi, şi mit provocare să mă fac acţionariu la o
44
şi te plătesc cu bani. Altcum nu se pote reclia pe atunci la groful Haller Jozsi) şi neconvenindu-le conumele „Macarie , l’au bancă rom. ce era să se facă pare-mi-se în
esplica, că puteau looui fără a fi traşi la apoi câsâtorindu-se, s’a mutat în Ogra, fi- schimbat odată în „Makarias — apoi în Baia-mare. Intre provocătorii subscris!, am
44
44
bara judecăţii. resce şi ei ca slujitori la domni; al doilea „Makrai . aflat pe unul cu numele resp. conumele
Acâsta familiă s’a făcut mare şi re fiu Nicefor (dimunitiv Chifor) din care ne-am Acum acesta prosapiă a Meheşescilor Mâheşi. De cumva va fi fiind de prosapia de
numită, din care au fost unii preoţi, pro născut 17 fii şi fete, din cari sunt în viaţă din partea nostră probabil se pote consi Meheş, îl rog cu totă bunăvoinţa să mă
topopi, decani, şi Avram Meheş canonic în singur eu, Isaia. Al treilea fiu era Toader, dera ca stînsă în parte virilă, căci din Va încunosciinţeze.
Blaşiu, Al. Avram Meheş cancelar aulic în bucătar tot la acel grof Haller Josef. silie, fratele meu din Boziaş, n’a rămas Acâsta este adevărata descendinţă a
"Viena, Teodor Meheş protopop în Cluşiîi Cel dintâiu fiu al moşului nostru Va parte bărbătâscă. Din partea mea şi a fiu familiei nostre Moldovan, din prosapia Me
a botezat pe fericitul Episcop Ioan Le- silie, cu numele Ioan din Ogra, s’a folosit lui meu Alexandru, care s’a căsătorit în heşestilor imigraţi în Ardeal din Iaşi (Mol
mâny în 1780; după aceea a fost decan de connumele „Macarie , cu care se scriu 1877 cu decedata salsoţiă fiica unui „beam- dova) în anul 1717, care o am scris după
44
44
în Turda. Ca atare ’l vedem figurând pe la pănă în present descendenţii lui, cari mai ter în absolutism, încă n’au rămas descen tradiţiunea luată din gura tatălui meu Mol
alegerea Episcopului Ioan Bob în 1782. esistă în Ogra şi unul docent în Iclăn4el. denţi. dovan Chifor, fără a adauga sâu scări, ori
modifica ceva întrânsa.
Pe Peţru Meheş îl aflăm ca căpitan la Al doilea fiu Chifor, tatăl nostru, a luat Din Meheşesci după mamă a fost şi
grăniţerî din regim. II. de Năsăud com conumele de Moldovan, cu care ne scriem Ladislau Vasilie Vaida. Fratele meu Vasilie Dat în Chirileu, în 12 (24) Aprilie 1898.
bătând pe Napoleon I. în a. 1793 la As- pănă în present. Toder, al treilea fiu al a corespondat cu el. ’Ml spunea părinţii, Isaia Moldovan,
pern. moşului nostru, s’a folosit tot de conumele că din partea Meheşestilor aveam rudenii Parocb gr. unit.