Page 37 - 1899-02
P. 37
4
REDACŢIUNEA, „gazeta * iese în flecare iţi.
Aiiinistraţiiniea şi Tipografia, Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
B3AŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şâse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecii S fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrelo Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: ffl. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
itax. Augonfeld 4. Emorlch LoRnor, afară şi la d-nii ooleotori.
Melnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppeliks Naohf. Anton Oppellk.
In Budapesta : A. V. Boldber- Admmistraţiunea, Piaţa mart
QOr, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagit
burg: Idarolyl 4. Llabmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şAst
PREŢUL IHSERŢIUNILOR :_o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. HO cr,
ria garmond pe o colină 6 or. a imw urna inai muci «««mu trat uiua taa «■ Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu TIX HLj X X. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po frai
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar b or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunilo
soriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 35. Braşov, Lum-Maril 16 (28) Februarie
„însufleţirea" pentru Szell. perspectiva unor schimbări necalcu totă pacea, partida guvernamentală Maj. Sa a luat cu aprobare la cunoscinţă
labile, deore-ce principiul de guver se află încă într’o „stare interioră raportul, ce ’i-l’a făcut omul său de încre
44
Astăcjî se vor publica în foia nare al lui Banffy a fost torţa şi politică nelămurită , o stare „provi- dere. Szell a înaintat tot-odată lista noului
oficiala autografele preaînalte privi- corupţiunea, pe când Szell a eşit din sorică*, ce pote „da nascere unor cabinet şi monarohul a acceptat’o cu bună
44
tore la dimisiunea cabinetului Banffy scola respectărei de drept şi a cins „conflicte şi „întâmplări neprevă voinţă. Persânele, cari fac parte din noul
44
şi la numirea noului ministeriu Szell. tei publice . zute . guvern, ne sunt deja cunoscute.
44
In rândurile oposiţiei maghiare „Der ce se întâmplă cu tote aces G’un cuvent, încă înainte de-a Noul guvern se va presenta camerei
44
seim, că a fost salutată cu bucuriă tea ? întrebă el. „Se depărteză ore se presenta noul ministeriu camerei, poimâne Miercuri, şi Col. Szell îşi va ţinâ
venirea la cârmă a lui Szell, mai de-odată cu Banffy şi aceia, cari nu se manifestă din tote părţile nedu vorbirea program, care a fost deja apro
ales fiind-că semnala învingerea par i-au fost numai aderenţi, ci şi păr meriri, îngrijiri şi nemulţumiri în sî- bată de Corână. In vorbirea acâsta Szell
tidelor obstrucţioniste. Cei mai ve taşi, sfătuitori, ortaci în susţinerea nul acelor partide, cari au încheiat nu va face amintire despre trecut, însă la
seli, că lucrurile au luat acesta în- afurisitului lui sistem ? Aferim! Din compromisul. fine va accentua — se cjice — necesitatea
, torsetură, sunt Apponyiştii, cari spe- contră, ei se sgulesc la piciorele lui Par’că cei ce au scos aşa de unirei partidelor, cari stau pe basa dela
44
| reză, că „era Szell îi va aduce şi Szell strigând, că aşa-i mai bine, mult în relief virtuţile extra-ordi- 1867.
'jpe ei la putere într’un chip seu al cum e; că şi ei au dorit acesta; că nare de bărbat de stat ale lui Szell,
Este de interes a-se sci, că în cercu
tul. Bucuria lor e atât de mare, în- se bucură de înflorirea nouei ere“. se sparie ei înşi-şî acum de ce au
rile din drepta parlamentului austriac, ca
cât ei ved t6tă ţera -într’o „însufle Lui Szell îi va da fără ’ndoelă făcut, întrebându-se cu îngrijire, decă
( binetul Szell este considerat numai ca un
11
ţire nespusă pentru noul ministru- de lucru acestă zestre guvernamen nu cum-va speranţele, ce şi-le-au fă ministeriu de transiţie, care ar avâ unica
preşedinte. Aşa afirmă cel puţin „Bud. tală, şi va ave de furcă cu omenii, cut, vor ajunge a fi prea în dispro- misiune de a restabili pacea parlamentară
44
Tagblatt , aducend ca motiv, că, pe cari stau se-1 omore cu prietenia lor. porţiă cu resultatele reale, ce le va în Ungaria şi de a încheia pactul cu
lângă Banffy, Coloman Szell nu nu- D6r, lăsând la o parte pe cei ce se pute arăta noul ministeriu. Austria.
, mai ca talent, ci şi ca caracter apare îmbulzesc în jurul lui, este mare în
într’o „mărime uriaşă şi, deci, ’i se trebare dâcă, cel puţin încât privesce Metropolitul Ioan Meţianu a ple Ce privesce compromisul, mai amin
14
pare de sine înţeles, ca totă lumea persbna lui, va fi în stare se-şî'sus cat la Viena, spre a depune jurământul tim, că privitor la „reforma electorală**
44
se-1 „salute cu entusiasm . ţină pentru durată bunul renume, în mânile Majestăţii Sale. Ministrul de culte ambe părţile s’au învoit asupra următâre-
Fiind-că înse nimic nu e per ce-1 are acum la oposiţiă. Avem şi instrucţiune luliu Wlassics, care s’a fost lor modificări:
fect în lumea acbsta, aşa nici „în causă de-a ne îndoi de acâsta. Cum- întors Sâmbătă din Viena, unde a repre- înainte de acesta preşedinţii alegeri
44
sufleţirea , de care vorbesce foia că Szell nu va pute face minuni, e sentat guvernul unguresc la îmormântarea lor puteau să fiă pedepsiţi, în cas de abu-
apponyistă, n’a rămas de tot curată. sigur; tot aşa de. sigur este înse, că archiducesei Maria Immaculata, şi la re- surl, numai cu amende bănesc!; în virtu
44
„Noua listă ministerială , cjice acea elementele amintite ale partidei li quiemul ţinut pentru răposatul preşedinte al tea compromisului ÎDsă li-se va pute aplioa
fbiă.-„justifică numai în parte însu berale, ce i-se închină acjî, nu-1 vor Republicei francese Faure, a plecat Dumi şi pedâpsă eu închisore până la 2 luni. Mai
fleţirea, de6re-ce — abstragend dela lăsa se facă nici ceea ce ar fi ca necă din nou în capitala austriacă, spre a departe, fisolgăbiraele şi solgăbiraele nu pot
faptul, că din ministeriul Banffy s’au pabil si ar voi se facă. fi de faţă acll, Luni, la depunerea jură fi candidaţi la deputăţie în cercurile lor pro
luaf grâu şi plevă, şi încă mai multă Trabanţii lui Banffy, cari se mântului Archiepiscopului şi Metropol’tului prii. Funcţionarilor publici nu li-se per
mite a lua parte la conducte (kormenet)
plevă — bărbaţii cei noi ai omului linguşesc acjî pe lângă Szell şi sunt român gr. or. ales de Congresul naţional
electorale. Cea mai însămnată dintre ino-
nou nu sunt, după capacitatea lor, gata a-i seruta mânile şi piciorele, bisericesc din Sibiiu.
vaţ'unî este,, că pe viitor nu-şî pierde drep
■bei mai buni, pe cari îi posede par o fac, firesce, de nevoiă, ca se nu-şî
44
lamentul ungar ., perdă osul de ros, în inima lor înse tul de alegator acela, care nu şi-a plătit da
44
Aici „Budap. Tagbl. bate şeua n’au fost şi nu vor fi pentru omul, Schimbare de guvern, rea cătrâ stat.
şi dă se înţelegă lui Szell, că n'o despre care se crede, că voesce se Aşa numita erisă parlamentară un La atât se mărginesoe întregă „re
va pute duce mult cu omenii, din inaugureze un regim „mai drept şi gară s’a sfîrşit de-oeamdată cu cjiua de forma**. Kossnthiştii, ugroniştii, apponyiştii
cari şi-a format cabinetul, ci va tre mai cinstit,,. alaltăerl, când Col. Szell a fost primit în şi toţi ceilalţi oposiţionall cu gura mare,
bui cu timpul se apeleze la capaci Foile elicei dela putere au măr audienţă la Maj. Sa şi monarchul i-a apro cliceau că „reforma electorală** este un
tăţile partidei naţionale maghiare. turisit pe faţă din capul locului, că bat toţi paşii şi tote resultatele dobândite punct însemnat al condiţiunilor compromi
J Mult mai temperată şi moderată deşi primesc cu mulţumire soluţiu- peutru compromis. Col. Szell nu s’a mai sului, la care nu pot renunţa. Ce a făcut
v
Szell, ce n’a făcut, destul că ei s’au întors
pare însufleţirea celor din partida nea crisei, fiind-că printr’ensa se de- reîntors dela Viena la Budapesta numai
de-odată şi s’au mulţămit c’o nimica tâtă.
independenţei. Mai ales grupul ugro- lătură încurcăturile, nu se pot entu- ca ministru-preşedinte „designat *, ci numit.
1
Se vede, că Szell i-a capacitat, că o lăr
nist a., şi început se-şî dea pe faţă siasma pentru noul ministeriu. Der Fâia oficială de ac|l publică rescriptele prea
diferitele sale nedumeriri. Bartha în şi acestă „mulţumire şi „satisfac înalte prin care se demisionâză guvernul gire a dreptului electoral ar fi o primejdie
44
„Magyarorszag găsesce, ce-i drept, ţia , ce pretind a-o avâ faţă cu mi lui Banffy şi se numesce noul guvern Szell. pentru „ideia de stat naţional maghiar** şi
44
44
. că prin venirea lui Coloman Szell nisteriul Szell, o ved întru cât-va Despre audienţa lui Szell la monar îi va fi spăriat şi el cu naţionalităţile.
1
în fruntea guvernului „s’a deschis turburată prin impresiunea, că cu chul, o telegramă din Viena anunţă, că
FOILETONUL „GAZ. TRANS**. căţl de carne de om cu âse cu tot, şi pe BucurescI 1896), unde arată rolul acestor e cunoscută deja în anticitate. Aelian şi
cealaltă gură scotea osele: de când cu monştrii fabuloşi în basmele diferitelor po- Pliniu amintesc în istoriile lor naturale de
Căpcăunii; 2) antropofag, mâncător de pâre balcanice. Cu privire la originea lor nisce popâre cu capul de câne (Cynoclie-
Câte-va etimologii poporane oarne omenescă, canibal ; 3) om ce mâncă se esprimă astfel (pag. 176): phali), cari ar fi trăind în India*). Pe aceşti
forte mult, un vorace şi nesăturat; 4) bar Cynoehephali i-a introdus în Alexandria
române*). „Printre elementele fantastice, asimi
bar lipsit de orl-ce cultură umană a minţii late de imaginaţiunea poporului prin dâsa acel Pseudocalistene, care prin secolul al
de şi a inimii, crud seu cruut, stupid etc. IV-lea compuse în Egipt, după diferite is-
cetire a Alexandriei, se află şi fiinţele mi-
Nicolae Sulică. Cu sensul suntem deci în clar. Cum raculose, cunoscute la noi sub numele de vâre, mai ales legendare, istoria fantastică
stăm însă cu originea cuvântului? a eroului macedonean**).
a) Capcane. Cuvântul obvine în ur- CapoânI, modificat în Căpcăuni şi Cătcăunl,
Guşter (Literatura poporală română,
mătoreie trei forme: cotcâun, căpcăun şi a căror mare circulaţiune în limbă se da- In basmele Grecilor moderni aceşti
pag. 27) cjice: Din Alexandria (istoria
căpcâne. Forma căpcâne o întâlnim deja la toresce acestei influinţe literare**; Cynoehephali obvin sub numele de Schy-
apocrifă a lui Alexandru cel Mare) a luat
Dosofteiu, Vieţile Sfinţilor (1682), unde er în studiul său asupra basmului ro lochephali (Uxvi.oxscpcdoi). Aceeaşi figură
poporul, pe lângă alte fiinţe fantastice, şi
(Ootomvrie 79-a) se face amintire de „ţâra mân clic© (pag. 29): o întâlnim şi în mitologia poporană a Slavi
1
1
pe „căpcăuni * sâu „cătcăunl *, cuprinşi în
Căpeânilor**. lor de adl, şi anume la Bulgari sub numele
desci’ierea fiinţelor, de cari a dat Alexan „Pe Tătarii canibali tradiţiunea ro-
Lexiconul de Buda (1825) cunâsce de Fesoglavţi, âr la Croaţi şi Sloveni sub
dru în pustiu. Cîntecul popular „Radu mânâscâ îi învecinâză cu Căpcăunii, mon
numai forma cătcăun şi o traduce cu „an- numele de Pasoglavţi.
Calomfirescu" dice: ştrii antropofagi cu cap de câne. Aceste
u
thropophagus . fiinţe fantastice au întrat în popor prin Figura monstrului cu capul de câne
Der mă dâre şi mai tare
Dioţionarul Academiei elaborat de De măicuţa, ce mă are, dâsa cetire a Alexandriei**. îşi are deci rădăcinile deja în literatura
Laurian şi Maxim stabilesce următârele Că-i creştină şi bătrână Şăineanu aşa-deră nu face alt-ceva, antică grecescă, de aici s’a transpus asu
sensuri ale cuvântului : 1) monstru fabulos, Şl-a s’ajung’ a fi cadână, pra Grecilor moderni, er prin mijlooirea
De rîsul căpeânilor decât, că reia hipotesa lui Gaster, şi se Alexandriei a trecut apoi şi la popârele
om cu două capete şi cu două guri, care
Prin casa păgânilor. vede, că atribue lecturei Alexandriei ori
pe o gură înghiţia copii întregi seu bu- slavice. Pesoglav şi Pasoglav, întocmai ca
(Alexandri pag. 196). ginea nu numai a figurei, der şi a cuventu-
*) S6 se vadă „Gazeta Trans.“ 1898, Nr. 108 Şăineanu a scris un tractat special lui căpcâne. *) Şăineanu. Stud. folkl. pag. 198.
—116 şi 142—144. asupra Căpcăunilor (în Studii folklorice, Figura monstrului cu capul de câne **) Şăineanu. Ibid. pag. 190.