Page 39 - 1899-02
P. 39
Nr. 35.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina
Crima din Unglienî. Săptămâna tre cut necorect — a fost respinsă din partea 5) Declamare. 6) a) Vals melancolique de Al. Pop silvicultor în România 2 fl. N. Bălan
cută s’a întâmplat la UnghenI o crimă ori tribunalului. Hellmund, b) Allegro din Sonata Apassio- not. pens. 1 fl. Friedrich Mtiller farmacist
bilă în următorele împrejurări : Indivicjii Apărătorul Dr. Lazar cere să se ce- nata de Beethoven solo pian. 1) a) „Dorul 2 fl. Fridrich Mtiller fiu 1 fl., Neuman Ig-
tâsoă un articul din „Budapesti Birlap", nâcz 1 fl, Szâtmâri I 50 cr., Hartmann
Vasile Copăceanu, Neculae a Marghiolei şi meu", b) „Neică Neiculiţă" cor mixt, de I.
deore-ce, cjice, clientul său a scris pe basa Ieno 50 cr., Frattner S. comerc. 1 fl. An
băeţanul Petrache Anton, toţi din comuna Mureşianu.
unui articul din „Bud. Hirl.", care articul * ton Precup preot 1 fl. Ioan Rusu notar
UnghenI, se înţeleg cu un lipovan din Chi- e mult mai vehement, fără să se fi aflat eercual 1 fl., Mike Lâszlâ 2 fi Ohrenstein
şinău, ca să-l aducă în ţâra românâscă, tre- însă procuror, care să intenteze proces Societatea de lectură „Concordia" Heiurich 1 fl., Ulbrich Ios 2 fl., Oct. Ba-
cându-1 Prutul. In schimbul acestui servi amintitei foi. Tribunalul a respins şi acâstă din Câmpeni învită la petrecerea cu dans, riţiu prof. în pensiune 1 fl , S Leonte 50
cerere a apărătorului. ce se va arangia Joi în 2 Martie n. c. în cr., Nichita Ootuţiu înv. 50 cr., Iablonski
ciu, individii vor primi dela lipovan suma
După vorbirea de acusaţiune a pro ospătăria Cherzo din Câmpeni. Intrarea: Ferdinan 1 1 fl., Hirsch Brecher 2 fl.,
de 100 lei. După-ce înţelegerea era făcută, Markus Pollâk 1 fl., Dr. George Linul
curorului şi pledoaria apărătorului, care a
contrabandiştii pornesc la Vadul dela Dă- de familiă până la 3 membri 1 fl. 50 cr., adv. şi fiscal comit. 3 fl,. George Curtean
început prin a protesta contra acusaţiunii,
nuţenl, unde aşteptau pe lipovan. Era o că „publiciştii noştri ar lucra din interes de personă 1 fl. Venitul curat e destinat secretar la „ Bistriţiana" 1 fl., Dr. Deme-
nopte ploiâsă şi forte întuneoată, atunci material şi ar fi vânduţi intereselor unui în favorul societăţii. Ofertele marinimose triu Ciuta adv. 10 fl. Dr. Ales. Pop medic
când trecerea s’a făcut. Nimeni n’a obser sâu altui partid din streinătate", — urmâ se vor chita în public. 1 fl., Dr- Gavril Tripon adv. 1 fl., Ştefan
apărarea acusatului, care a vorbit româ- Poruţiu cassar 1 fl., Leon Mănăstirean 1 fl.
vat, şi luorurile au mers de minune. JDer *
nesce, er după aceea verdictul curţii cu Conrad 1 fl., Ales. Szilâsi 1 fl. Ilie Scur-
când a venit la împărţâla câştigului, s’au „Reuniunea română de cânt şi tu comisar de drum 1 fl.. Mihăilă Mihăi-
juraţi, prin care d-1 Măglaş a fost unanim
luat la sfadă şi la bătae. Atunci cel mai declarat vinovat. Pe basa verdictului tri musică din Lugos" arangiază Sâmbătă lasch 5 fl. „Bistriţiana" 5 fl., Grigore Scri
don asesor orf. 1 fl. Dra Dionisiu Login
fiînăr şi mai cinstit dintre dânşii, anume bunalul l’a condamnat la 2 luni închisore în 4 Martie (20 Febr.) a. o în sala otelului
Petrache Anton, refusâ de-a mai primi de stat şi 10 fi. amendă. Acusatul a anun „Regele Ungariei" concert împreunat cu 2 fl., Uarion Boşga înv. 1 fl,, Eliseu Dan
ţat recurs de nulitate. preot 1 fl., Ales. Roşu fotograf şi soţia 2
partea sa de oâştig, dicend, eă-i pare râu petrecere de dans. Preţurile de întrare: fl., Dr. Hângănuţiti medic 1 fl., Dr. Leon
de fapta comisă şi că merge să denunţe Prima grupă de scaune 1 fl. de personă; Scridon, vicenotar comit. I fi., Hilarius
autorităţilor. Când cei-lalţl au aucjit acest Feminismul în România. a doua 80 cr., a treia 66 cr., loc de stat Pahone 1 fl., Dr. Vas. Pahone adv. 1 fl.,
lucru, au sărit asupra lui Anton şi l’au u- 50 cr. Venitul curat e destinat pentru fon Vas. Onigas 50 cr., G. Todoran 50 cr.,
Oestiunea feministă a fost adusă Sâm T. Adace 50 cr., Tim. Catarig propr. 1 fl.,
cis cu lovituri de ciomege. Criminalii au dul „Reuniunei române de cânt şi musică
legat apoi o piatră mare de gâtul cada băta trecută pentru prima-6ră înaintea Cor din Lugoş". Începutul la 8 ore sâra. I. Şierban not. 1 fl., şi I. Mărginean 1 fl.
purilor legiuitâre române. Comisiunea de Suma totală a venitelor a fost deci
vrului şi l’au aruncat în Prut. Parchetul NB. Bilete de întrare se pot căpăta de 175 fl. 10 cr. din care subtragându-se
petiţiunl a Senatului depune raportele sale
din Iaşi primind un denunţ, a arestat pe la cassarul reuniunei Vas. Jurca jun. şi sâra spesele de 21 fl. 25 cr. resultă un venit cu
asupra mai multor cereri, între acestea era şi
criminali, cari au mărturisit faptul. la cassă. rat de 153 fl. 85 cr , adecă una suta şi cincl-
petiţiunea mai multor domne din Iaşi, cari fiecî şi trei florenl 85 or v. a. spre sus
Program: 1) I. Vidu: „Andalusa"
cereau ca femeile măritate să nu mai fiă con amintitul scop.
Teatru german. Sâmbătă am ad siderate ca minore în ce privesce administra (cor bărb. eu acomp. de pian.), 2) G. Verdi: Cu acâstă ocasiune, corpul didactic
mirat pe d-ra Agata Bârsescu în „Sappho", rea averei lor, ci să li-ee acorde dreptul de „Trovatore" : a) „ A h ! se l’orror t’ingom- îşi ţine de datoriDţă şi pre acâsta cale a
olassica dramă şi giuvaerul opurilor lui a-şl administra singure bunurile, fără nici un bra" (Corul călugăriţelor din actul 2). b) esprima cea mai profundă mulţămită ma-
Grillparzer. Artista ni s’a presentat ca mare control din partea soţului; mai cereau încă, „Miserere . . . “ (Cor din actul al 4 lea şi rinimoşilor contribuitori, cari, având în
eroină în adevăratul înţeles Jal cuvântului; ca copiii naturali să fiă recunoscuţi de oă- solo sopran: d-şora E. Mitar, âr solo tenor vedere scopul nobil, n’au pregetat a alerga
organul puternic ce şi-l modulâză cu atâta tră părinţii lor — adecă se ridicau în con d-1 Dr. Dem. Floresou). Acompaniamentul cu binevoitorul lor obol
efect, figura-i majestosă, classiticitatea şi tra principiului, care opresce căutarea pa de pian îl susţine d-na Elena Dobrin. 3) In deoseb aduce mulţămită Mult Onor.
graţiositatea în mişcări, temperamentul, cu ternităţii. Al. Flechtenmacher : „Imn de mărire" (cor d n î : Dr. Paul Tanco, preşedintele sena
care îşi manifestă adânc sentimentele, tote Deputatul Petre Grădişteanu a luat mixt). 4) G. Musicescu : „Stejarul şi cor tului şcolar al acestei şcole şi Dr. Emil
au făcut, ca ea să ridice acest rol la un cu acesta ocasiune cuvântul în favorea pe nul" (cor mixt). 5) I. Vidu: „Răsunetul Filipan, proto-medic comit, onorar şi me
nivel şi la o valore cum nici poetul nu şi tiţionarelor, şi a (jis, că în ce privesce drep Ardealului" (cor mixt şi solo sopran : d-ra dic al acestei şcole, cari au binevoit a se
l’a putut imagina mai bine. turile civile ale femeilor, regimul legisla- E. Danoiu). * pune în fruntea comitetului arangiator al
Cu aoeeaşl virtuositate şi ou acelaşi ţiunei române, care durâză de aprope un acestei petreceri, contribuind ast-fel moral şi
succes ni-a presentat Duminecă după secol, nu se mai potrivesce cu starea fe In Elisabetinul Timişorei se va material la reuşita atât de îmbucurătore a
amecj.1 pe Parthenia din renumita dramă a meii în societatea modernă; că ar fi bine arangia în 4 Martie n. c. un bal în favâ acestei petreceri, precum şi D-hii Emil Fe-
u
lui Halm „Sohn der Wildniss , âr Duminecă să se recunoseă femeii dreptul de tutelă rea fondului bisericei şi şoolei gr. or. rom. tti, comerciant în loc, care a binevoit a
sera în drama „Marianne ein Weib aus dem asupra copiilor minori, c& şi bărbaţilor; că de-acolo. Balul se va ţinâ în şalele hote a oferi grătuit luminatul pentru sala de joc.
Volke", d-ra Bârsescu ne-a înfăţişat pe în oe privesce cestiunea copiilor naturali, lului „Novotny". Intrarea de personă 50 Năsăud, la 15 Februar 1899.
femeia din popor, tare şi neînvinsă în iu crucerî, de familiă 1 fl. In pausă corul va
este deja prevăcjut un cas în codul civil — Corpul învăţător esc al
birea de mamă, măreţă în durerea, ce i-o caşul când a fost rupt — şi că, dâcă le esecuta câte-va cântări sub conducerea d-lui
causeză pierderea copilului ei şi ’n energia giuitorul, care a tjis în principiu, la înce dirigent ,K. R. Karras. Suprasolvirile se şcdlei fund.
şi desperarea, cu care se luptă pentru a-1 primesc cu mulţămitâ şi se vor publica.
putul secolului: la recherche dela paternite
afla şi a-1 scote din ghiarele străine. Con FJLTXMF SOIRI.
est dâfendue — a găsit un cas, însă când
trastul între classica eroină Sappho şi în a recunoscut femeii dreptul de a o dovedi, Budapesta, 27 Febr. Foia ofi
tre Marianna, femeia sermană din popor Dare de seină şi mnlţămită publică.
probabil, că astăcjl ar fi salutar ca acest cială publică ac|î în ediţiă' extra-or-
năcăjită şi persecutată de sorte, era destul
drept să se întindă şi asupra altor caşuri, Nâsăud, 15 Febi’. n. 1899. dinară autografele preaînalte datate
de mare, cu tote aceste artista a sciut să
pentru a protege ast-fel inocenţa şi naivi Corpul didactic dela şcola fundaţio- de erî, prin cari Majestatea Sa pri-
dea şi acestei piese poporale o valdre mai tatea femeilor în contra unor bărbaţi fără mesce dimisiunea cabinetului Banffy,
însemnată prin jocul ei escelent. nală elementară de băeţl şi fetiţe din Nă-
consciinţă. D-1 Grădişteanu a terminat, că săud a arangiat la 4 Februarie a. c. în mulţumindu-i pentru „serviciile fidele
Publicul a aclamat des şi entusiastic
petiţiunea dâmnelor să fiă recomandată a- spaţiosa sală de gimnastică dela gimnasiul şi zelose“.
pe artistă, luându şi călduros adio dela ea.
tenţiunii d-lui ministru al justiţiei. întregul super, din loc o petrecere cu joc, în scopul In autograful cătră Banffy i-se
Astăcjl d şora Bârsescu a plecat cu trenul
Senat s’a alăturat acestei propuneri. ajutorărei copiilor săraci dela acâstă şcolă: confere acestuia, ca semn al „ne
aeoelerat la Viena. La gară domnişorele
Va să qică are acuma şi România o cu cărţi, rechisite de scris, material pentru schimbatei graţie" marea cruce a
Stănescu au presentat artistei un buchet
mişcare feministă. lucrul de mâuă, vestmiute etc. hotărînd tot ordinului S-lui Ştefan. Celelalte au
forte frumos de camelii.
odată în principiu înfiinţarea în acest scop tografe privesc dimisiunea miniştri
© » î i v ® c a r e . pe base de statute, a urnii fond de ajuto lor Erdely, Perczel, Daniel şi numi
Procesul de pressă, ce s’a pertrac- rare. rile noue : Szell ministru-preşedinte
tat în Oradea mare în 22 Februarie n. c., Reuniunea română de gimnastică şi şi intei’ne, Plosz ministru de justiţia,
a avut ca resukat, precum seim, osândirea de cântări din Braşov învită pe toţi mem Cu ocasiunea acestei petreceri au Hegediis ministru de comerciu; mi
d-lui Emanuil Măglaş pentru articulul „Ţâră brii săi la Adunarea generală, ce va avâ loc binevoit a suprasolvi următorii, cari se în
rericită" publicat anul trecut în „Tribuna şiră aici în ordinea, după cum au incurs niştri Fejervary, Lukacs, Wlassics,
Poporului" dela Arad. Prooesul s’a intentat Duminecă, 21 Faur (5 Martie) a. o. la 10 la cassă, şi anume: Daranyi, Sechenyi şi Cseh sunt din
pe cuvânt de agitaţiune în contra Maghia ore a. m. în sala de desemn a şoolelor ro Vasile Petri prof. prep. pens. 4fl. 50 nou numiţi în posturile lor. Lui Lu
rilor, a funcţionarilor şi a „domnilor". mâne. cr. Gr. Pletos prof. gimn. 40 cr; Clement kacs ’i să confere marea cruce a
In actul de acusaţiune se citâză între Fiind acâsta a doua convocare, con Grivase 30 cr: V. Bălan preot 30 cr; G. ordinului Leopoldin.
altele următorele pasage încriminate : „Ţâră form §. 7. din statute, Adunarea generală Mihalca 50 cr., Dr. Emil Fiii pan 2 fl. 60
fericită! Fericită numai pentru domni. Şi se va ţinâ în tot caşul, luând concluse cu cr., V Pop not. în pens. 20 cr.. Dr. Const.
pentru aceştia însă numai când ei sunt Moisil prof. 60 cr., Maria Châtiul (moşe) 50 D I V S R S E .
Unguri şi ţin cu stăpânirea. Oine-i împo aţâţi membri, câţi vor fi de faţă. Vă nigăm cr., I. Nescuţiu preot 50 or., A. Halită prof 1 Mumiile moderne. In lumea me
triva stăpânirei, vai de el. Şepte vieţi de deci a veni în număr mai mare! fl. T. Bimon prof. 50 or., Gavril Scridon dicală modernă internaţională face mare
ar avâ, şi-i vor scote sufletul şi atunci. Braşov, 15 (27) Faur 1899. prof. 90 cr., Bartha Saudor 30 cr., D-na
Pentru-că gendarmi, finanţl, esecutorî, pro îuliu Pop 20 or., D-ş6ra Luisa Kirtsch 50 svon descoperirea, ce a făcut o de cât va
curori, şi câte alte tistii ungurescl tâte G. Chelariu, G. Vătăşan, cr,, D-na Iosefina Alessi 20 cr., D-na Kas- timp un medic italian din Neapole. El a
n’au altă chemare, decât să prigonâscă, preşedinte. secretar. sai 50 cr., Kaufmes M. 60 cr., Fl. Moţoc descoperit, că Mex'canii şi Peruvianii erau
Târnă nu au de nimeni. Judecătoriile mai prof. în pens, 30., Osiki K. 10., Dr. Al. tot aşa de înaintaţi în conservarea mumii
înalte nu le fac nimic, orl-ce ticâloşiă ar Larionesi adv. ! fl. 50 cr., Emil Fetti co lor, ea şi Egiptenii. Lângă Neapole chiar
săvârşi" etc. Producţluni şi petreceri. merciant 4 fl. 50 cr., Oct Doci înv. 50 cr., se gâsesce un cimitir, în care mare parte
Apărător al curatului a fost d-1 Dr. Bedo D. director la şcola de stat 1 fi. 50
Aurel Lazar, advocat în Oradea-mare, âr Ca şina română din Blasiii va aran- cr., Bedo G. 50 cr., I. Pop dir. pens. 10 dintre cadavre sunt trecute prin oficina
ca translator a funcţionat d-1 Iustin Arde gia o „Serată musicală-declamatorică“, cu cr.. 'Wermescher 10., Dr. Paul Tanco 3 fl. unui numit doctor Marini, care la 1867
lean, redactorul „Vulturului". Aousa a sus- concursul mai multor dame şi domni sub 80 cr., Macedon Linul 50 cr., Miklos A. preseutase lui Napoleon o masă făcută
ţinut’o procurorul r. Dr. Perjessy. Acusatul conducerea prof. de musică Iacob Mure- 50 cr. George Socaoiti 1 fl. 30 cr., Iohann din creerl şi viscere omenescl petrificate,
a declarat, că nu scie bine unguresce şi că şianu, la 4 Martie st. n. în sala otelului Reidl 1 fl. 50 cr. şi Ignaţiu Seni lfl. er cele patru colţuri ale mesii erau for
■doresce a se folosi de limba sa maternă. Fără de a participa la petrecere, au
La întrebarea preşedintelui spuse, că prin „Univers". începutul la 8 ore sâra. Preţul binevoit a contribui în favorul acestei pe mate din patru urechi omenescl. Cadavrele
publicarea articulului incriminat n’a urmă întrării: de personă 1 fl., în familiă 2 fl. din cimiterul de lângă Neapole conservă
rit alt scop, decât „să combată hoţiile, După concert urmâză joc. treceri, rescumpărându-şl invitările urmă absoluta asămânare a fiinţei. însufleţite, er
corupţia şi demoralisarea" ; nici prin minte Program: 1) „Hora", de Wachmann, torii : trăsurile feţii par a fiQ ale unui om, care
nu i-a trecut însă să agite fie contra na cor mixt. 2) „Elsan", de Elvira Santorino, Avram Lazar preot 1 fl., Anchidim dorine.
ţionaiităţii maghiare, fie contra unor olasse, Partene 1 fl. D. Tomula proprietar 50 cr.,
orî a funcţionarilor. — Cererea apărătoru deolamare. 3) „Imn de urare", de Porum- Tiratsâk 1 fl. Goldschmidt 1 fl. Dr Ioan Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
lui, de-a se traduce din nou articulul iu- bescu. 4) „Brumărel", baladă de I. Mure- Pop vicariu 2 fl., Piros Adolof, comerc.
-criminafc, deorece traducerea primă s’a fă şianu, cor mixt cu soli şi acomp. de pian. 1 fl., N. N. 1 fl., Ioan Chitta primar 1 fl., Redactor responsabil: Gregoriu Maior.