Page 40 - 1909-14-15
P. 40
N rul 14-15, 1909. LUCEAFĂRUL 347
cât şi orăşenele pol află de lucru. La „Roiul" sunt Rectificare.
mai multe războaie şi se lucrează şi admirabile cu Deprins de sigur cu spoiala
sături. Mă zugrăvişi în epigramă ,
Nu departe de Craiova, pe un deal pe malul Cu galeş colorit de damă;
stâng al Jiului, in comuna Breasta, proprietarii moşiei, Dar ai greşit-o cu vopsala.
d-na şi d-nul general Argetoyanu, au pus la cale o
ţesătorie, al cărei scop principal este câştigul ţăran Greşala ta e chiar de fond.
celor. în al doilea rând se ţinteşte răspândirea in Şi epigrama „ca atare
dustriei naţionale. Ţesătoria e condusă de trei surori N’are nici chip, n’are nici sare",
harnice şi iscusite, d-şoarele Nedelcovici, cari adună Căci subsemnatul nu e blond
ţărancele în jurul lor, le împart lucru şi sfaturi şi se X.
ocupă apoi cu desfacerea pânzelor. Ca şi la atelierul
nostru din Orăştie, ţărancele îşi iau lucrul acasă şi Ştiri. „Declaraţie. Subsemnatul începând cu ziua de
astfel in vreme ce ţes la războiaşul lor, dc o extra astăzi mă retrag dela revista „Luceafărul," la care
ordinară simplicitate, îşi pot supraveghiâ copilaşii şi am figurat în calitate de coproprietar, membru în co
gospodăria. Unele ţărance îşi câştigă astfel, printre mitetul de redacţie şi colaborator — ne mai având
picături, dela 80 până la 200 de lei pe an. pe viitor nici o legătură cu revista. Sibiiu, 16 Iulie 1909.
La noi, in Sibiiu, e încă deschisă expoziţia de sfâr Octavian Goga".
şitul anului a şcoalei de industrie casnică; lucrurile După această declaraţie, d-1 Goga nu va mai fi
nouă şi de toată frumseţea, expuse aci, mărturisesc făcut responsabil pentru ceeace se publică în „Lu
progresele acestei instituţiuni. Şi cine admiră comorile ceafărul" şi nu i se vor mai puteâ atribui, de rău
ieşite din manile plăpânde ale elevelor acestei şcoale voitori, lucruri cari nu-i aparţin.
nu poate, dacă cunoaşte atelierul din Orăştie, să nu Cetitorii desigur regretă împreună cu noi retragerea
se gândească la comorile tot atât de preţioase ieşite d-lui Goga dela „Luceafărul", în care şi-a început
din mânile ţărancelor. Desigur, ateliere ca cele din cariera literară. Vom reproduce însă poeziile mai în
Orăştie nu sunt numai o operă naţională dar şi o bine semnate din publicaţiile, în cari vor apăreâ, ca şi
facere, penţrucă atâtea şi atâtea ţărance îşi găsesc cetitorii acestei reviste să poată urmări desfăşurarea
acolo o pâine, îşi pot adună câte ceva să-şi dreagă talentului d-sale.
bordeiul sau căsuţa, să-şi cumpere lemnele de iarnă „Luceafărul" rămâne, ca şi până acum, sub con
sau să-şi acopere alte lipsuri. Dar nu e mai puţin ducerea d-lui Oct C. Tăslăuanu.
adevărat că tot atât de folositoare sunt şi şcolile de * Anunţăm cu plăcere colaborarea regulată a dis
felul celei din Sibiiu, căci e de neapărată trebuinţă tinsului nostru scriitor Ion Gorun şi a apreciatei scrii
ca viitoarele noastre preotese, învăţătoare, doctoriţe etc. toare Constanţa Hodoş.
să aibe perfectă cunoştinţă de industria naţională, * Coperta acestui număr e lucrată de d-11. Ştefureac,
pentru a îndemnă şi a îndrumă, mai târziu, la rândul căruia îi mulţumim şi pe această cale.
lor, pe ţărance, prin satele sau oraşele unde le va fi
scris să-şi întemeieze cuibul. * în curând se va pune în vânzare albumul de în-
* crestături în lemn al d-lui prof. D. Comşa, care va
scoate la lumină adevărate comori de artă. Vom re
„O piatră în baltă". Aşa îşi botează d-1 Zamfi- produce şi noi câteva din aceste încrestături, însoţin-
rescu discursul de recepţiune dela Academie. Noi l-am du-le de un articol explicativ.
numit altfel. Oricum i s’ar zice, tot neacademic ră * în Gherla, la 26 Iunie, a avut loc un concert care
mâne. a reuşit splendid. S’a cântat între altele Brumărelul
Apărarea discursului din „Convorbiri Literare" e lui 1. Murăşianu. Ne pare aşa de bine că acest centru
nu se poate mai spirituală şi mai delicată. românesc, de un timp încoace, dovedeşte atâta putere
O probă: D-1 Zamfirescu, crezând că autorul epi
gramei din Nr. 12 al „Luceafărului" e d-1 Goga, scrie de vieaţă şi atâta conştiinţă naţională.
următoarea contraepigramă: * Episcop al diecezei gr.-ortodoxe a Caransebeşului
a fost ales protosincelul Dr. I. Tr. Badescu.
Nu poate face epigrame * Secţiunile ştiinţifice-1 iterare ale „Asociaţiei" au
Oricare blondă stârpitură, aies, in şedinţa lor plenară ţinută la 2/15 Iulie, membri
Căci blondul e, dela natură, corespondenţi în secţiunea şcolară pe dnii: Al. Ciura
Culoare galeşe de dame, şi Nic. Bălan; de membru activ în secţiunea literară
Iar stârpitură, ca atare, pe dl Dr. loan Raţiu; iar de membru corespondent în
N’are nici chip, n’are nici sare.
aceeaşi secţie pe d-1 Dr. Al. Bogdan.
Autorul epigramei „Unui poet, diplomat şi pro Numărul viitor va apărea dublu, la 20 Au
prietar de vii" nu e însă d-1 Goga şi nu e nici blond. gust nou.
Are chiar coloarea feţei d-lui Zamfirescu, dar nu şi
talentul d-sale cpigrainatic. Ne roagă să publicăm şi
din parte-i următoarea: