Page 53 - vl_52
P. 53

Aniversări, comemorări, evenimente



           ienicerii  încercuiți  și  oștenii  lui
           Szilágyi din orașul de sus se înclina
           în favoarea creștinilor, care au reușit
           să respingă atacul feroce din afara
           zidurilor.  Ienicerii  rămași  în
           interiorul  orașului  au  fost  așadar
           măcelăriți,  în  timp  ce  trupele
           otomane  care  au  încercat  să
           pătrundă în orașul de sus au suferit
           pierderi  grele.  Când  un  soldat
           otoman  aproape  a  reușit  să  înfigă
           steagul  sultanului  pe  vârful  unui
           bastion,  un  soldat  pe  nume  Titus
           Dugović l-a înșfăcat și împreună au
           căzut de pe ziduri. (Pentru această
           faptă eroică, regele Ungariei, Matei
           Corvin, fiul lui Ioan Huniade, l-ar fi
           înnobilat pe fiul lui Titus trei ani mai
                                                       Pictura „Eroismul lui Titus Dugović”
           târziu.)
                                                 a lui Sándor Wagner datează din secolul al XIX-lea.
               Bătălia                                 Foto: https://ro.wikipedia.org/wiki
                                                          Asediul_Belgradului_(1456)
               A doua zi, 22 iulie, a avut loc un
           eveniment  neașteptat.  Conform
           unor surse, armata țăranilor a început o acțiune de atac spontană, care i-a făcut pe
           Capistrano și Huniade să profite de situație. În ciuda ordinelor lui Ioan de a nu efectua
           razii asupra pozițiilor otomane, unele unități s-au furișat din meterezele prăbușite, au
           ocupat poziții nu departe de linia inamicilor și au început să-i hărțuiască pe aceștia.
           Spahiii au încercat fără succes să împrăștie aceste unități. Ca răspuns, mai mulți
           creștini s-au alăturat celor din afara zidurilor. Ceea ce începuse ca un incident izolat s-
           a transformat rapid într-o bătălie în toată regula.
               Capistrano a încercat să ordone oamenilor săi să se retragă în cetate, dar s-a trezit
           înconjurat de aproximativ 2.000 de cruciați. A început atunci să-i conducă spre liniile
           otomane, strigând, „Domnul a  făcut începutul, tot El va  avea grijă de  sfârșit!”.
           Capistrano a condus trupele sale spre ariergarda turcească, peste râul Sava. În acest
           timp, Huniade a început un atac disperat din cetate, încercând să ocupe pozițiile
           artileriei otomane.

              Vox Libri, Nr. 3 (52) - 2019                                            51
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58