Page 31 - Albina_1959_07

libebm m o h o r hrecn e Ivi

In zadar s-au străduit cercurile conducătoare din Grecia să
ascundă adevăratul caracter politic al odiosului proces de la
Atena îndreptat împotriva lui Manolis Glezos şi a celorlalţi
patrioţi greci. „Acuzaţiile" de „spionaj" aduse luptătorilor
greci de către Asfalia (poliţia politică greaciUs-au dovedit a
fi minciuni, născociri grosolane care n-au putut fi susţinute
cu toate sforţările martorilor acuzării. „Dovezile concrete" s-au
transformat pină la urmă in acuzaţii puternice, de netăgăduit
împotriva celor care au înscenat această mascaradă judiciară
cu scopul de a sugruma lupta poporului grec pentru libertate,
pace şi democraţie. Adevărul n-a putut fi încătuşat. Urzelile
mincinoase s-au destrămat şi au ieşit la iveală planurile pro­
vocatoare ale cercurilor reacţionare împotriva forţelor patrio­
tice din Grecia. Nevinovăţia patrioţilor greci care au fost aduşi
în faţa Tribunalului Militar din Atena a fost pe deplin dove­
dită. Iniţiatorii înscenării judiciare de la Atena n-au putut aduce
niciun element concret, faptic care să le susţină acuzaţiile. Este
suficient să amintim următoarea afirmaţie a preşedintelui tri­
bunalului ca să ne dăm şi mai bine seama de mîrşăvia acestei
înscenări : „Tribunalul poate acuza şi pentru intenţia de spio­
naj sau pentru „predispoziţie la spionaj".
Desfăşurarea procesului a arătat opiniei publice internaţio­
nale că Manolis Glezos, Vutsas, Trikalinoă şi ceilalţi democraţi
greci au fost călăuziţi, în întreaga lor activitate, de cel mai
fierbinte patriotism, de năzuinţa de a slujr interesele vitale ale
poporului grec, idealurile de libertate şi pace. Pot fi ei oare
acuzaţi de spionaj ? Oamenii cinstiţi din lumea întreagă' s-au
convins că cei care sînt acuzaţi de „spionaj" sînt adevăraţi
patrioţi greci, luptători pentru cauza păcii şi progresului. In
timpul procesului patrioţii greci au demascat cu curaj, cu fer­
mitate substratul politic al acestui proces, intenţia cercurilor
reacţionare de a lovi în forţele democratice din Grecia, în par­
tidul Uniunea Democrată de Stînga (E.D.A.), partid de masă
care se bucură de încrederea poporului. „Cei care şi-au îndrep­
tat principala lovitură împotriva E.D.A. — a declarat Glezos —
au încercat să împiedice coordonarea eforturilor şi colaborarea Tovarăşii N. S. Hruşciov şi W. Gomutka, in timpul vizitei făcute la cooperativa agricolă „Plavfe“
intre partidele opoziţiei, care condamnă politica guvernului în-
tr-o serie întreagă de probleme de primă importanţă. Organi­
zatorii acuzaţiei nu au reuşit însă să discrediteze partidul
E.D.A.“. SARBATOAREA NAŢIONALA
Cercurile reacţionare pline de ură au căutat să discrediteze
de asemenea şi Partidul Comunist din Grecia. De pe banca
să răsune pline de forţă A POPORULUI FRATE POLONEZ
acuzării patrioţii greci au spulberat cu un înflăcărat curaj
calomniile reacţiunii greceşti făcînd
cuvintele comuniştilor, adevăraţi slujitori ai intereselor po­
porului grec. „Partidul Comunist din Grecia — a spus E. Vut­ La 22 iulie, la Varşovia, în ţărilor socialiste în frunte cu liste — a făurit o ţară proşperă,
sas — este un partid mare, partidul unei clase — al clasei toate satele şi oraşele Poloniei Uniunea Sovietică. cu un puternic profil modern. Ni­
muncitoare, al oamenilor muncii. Ei exprimă convingerile nnei populare, au fluturat drapele O dovadă puternică a priete. velul producţiei industriale a
mari părţi a poporului grec.. Sînt membru al P.C. din Grecia sărbătoreşti. Poporul frate po­ niei trainice, de nezdruncinat R.P. Polone este astăzi de ş*6e
şi sînt mîndru de aceasta". lonez a sărbătorit a 15-a ani. dintre popoarele Poloniei şi ori mai înalt decît înainte de
Reacţiunea greacă deşi n-a izbutit să dovedească cu nimie versare a Republicii Popuiare Uniunii Sovietice, este prezenţa război. Pe întinsul Poloniei au
acuzaţiile formulate, totuşi ea încearcă să dea o serie de pe­ Polone, a renaşterii naţionale a în R.P. Polonă. în aceste zile fost construite mii da obiective
depse cu scopul de a-i extermina pe patrioţii greci. Astfel, Poloniei, aniversarea cotiturii de sărbătoare, a delegaţiei de industriale printre care se relie­
procurorul a cerut condamnarea lui Manolis Glezos la cinci ani fundamentale care a intervenit partid şa guvernamentali a fează giganţii : combinatul me­
închisoare şi trei ani deportare, condamnarea Ia moarte a lui în viaţa statului şi poporului U.R.S.S., delegaţie ce are în talurgic „V- I. Lenin" de la
E. Vutsas şi Trikaiinos şi la ani grei de temniţă a altor acu­ polonez. Atunci, k 22 iulie fruntea sa pe tovarăşul N. S. Nowa-Huta. uzinele siderurgice
zaţi. 1944. pe primele teritorii polo­ Hruşciov. Relaţiile frăţeşti so- „Boleslaw Bierut" din apropie­
In numele nobilelor idealuri ale dreptăţii, democraţiei, păcii, neze eliberate de sub odiosul vieto-polone, precum şi însăşi rea localităţii Czestochowa, fa­
oamenii cinstiţi de pe toate meridianele globului îşi ridică jug fascist, de către glorioasa sărbătoarea de la 22 iulie au bricile chimice de la Kedzierzy»
glasul lor cerînd cu toată hotărîrea: „Libertate patrioţilor Armată Sovietică şi eroicele căpătat un conţinut şi mai bo­ şi Oswiecim etc.
greci!“ Hotărîrea aceasta este exprimată prin emoţionante unităţi ale armatei poloneze re­ gat cu prilejul acestei vizite. Dezvoltarea puternică a eco­
mesaje sau scrisori, prin telegrame sau prin poezii, lată cum născute, a fost proclamată in. ★ nomiei naţionale în R.P. Polo.
şi-a exprimat această hotărîre eleva Nina Furnica din oraşul staurarea puterii populare. Sărbătoarea naţională a R.P. nă a adus după sine creşterea
Deva : Statul polonez are un mileniu Polone, a 15-a aniversare a Re. bunăstării poporului. Faptul că
„Daţi libertatea vechime, dar numai în ultimii 15 publicii Populare şi a renaşterii anul trecut consumul de zahăr
Eroului ce-a smuls de pe cetatea ani Polonia a devenit o ţară cu ţării, este un prilej de bucurie pe oap de locuitor a crescut
Acropole, steagul robiei. adevărat liberă, independentă şi pentru toate popoarele lumii so. în Polonia cu 19,2 kg faţă de
Al mortii şi al silniciei. puternică. Marea forţă a Polo­ ciafiste. Cu toţii privim cu min- 1938, iar consumul de carne cu
Deschideţi temniţa, zdrobiţi zâvoare niei populare constă în aparte­ drie realizările mari ale Polo. 28,5 kg demonstrează ou priso­
Ca vulturul din nou să zboare nenţa ei U invincibilul lagăr al niei frăţeşti. Dintr-o ţară aproa­ sinţă îmbunătăţirea nivelului
pe „eminamente agricolă", Po­ de trai în Polonia frăţească.
lonia a devenit acum un stat Popoarele romin şi polon au
industrial-agrar, pe picior de vechi tradiţii de prietenie. A-
C o n fe rin ţa d e la G e n e v a egalitate cu multe din ţările eu. ceste tradiţii au căpătat. *cum
ropene
in trecut
considerate
0 trăinicie nouă în familia fră­
„-printre primele din lume". Po­ ţească a ţărilor lagărului socia.
După cum se ştie lucrările listă a problemelor ce se află rezolvării provizorii a problemei lonia ocupă azj al cincilea loc 1 jst; De aceea, sărbătoare» na­
conferinţei de la Geneva au în discuţie. Dorinţa de a se a- vest-berlineze ş; a întîlnirii şefi­ în Europa în ce priveşte volu­ ţională a Poloniei populare
fost întrerupte timp de trei junge la o înţelegere — a sub­ lor de guverne, Bonnul a recurs mul producţiei industriale. Ea este şi sărbătoarea noastră. Oa­
săptămini, la cererea delegaţii­ liniat A. A Gromiko — nu se la o nouă manevră cu scopul de a întrecut Anglia, Franţa şi menii muncii, poporul romîn,
lor occidentale care au invo­ manifestă prin discuţii gene­ a împiedica buna desfăşurare a Italia în numeroase sectoare adresează poporului frate polo­
cat motivul că ar avea nevoie rale, prin încîlcirea probleme­ conferinţei de la Geneva. Iată economice şi în producţia pe nez un salut deosebit de căldu.
de un răgaz pentru a „medita* lor, ci printr-o dezbatere care despre ce-i vorba. Cu cîteva cap de locuitor la diverse pro­ roş, urîndu-i înflorire puternică
asupra propunerilor sovietice să ducă la stabilirea unor mă­ zile în urmă, guvernul vest- duse. pe făgaşul socialismului, paşi
făcute la 19 iunie a.c. Deci, suri practice, imediate in in­ german a adresat S.U.A.. An­ Succesele Poloniei sînt într-a- victorioşi în lupta pentru pace,
era si firesc ca la reluarea tra­ teresul păcii şi securităţii po­ gliei şi Franţei o notă prin care devăir de răsunet. Pe ruinele umăr la umăr cu toate ţările
tativelor discuţiile să fie pur­ poarelor din Europa. Bonnul cere celor trei puteri fumegînde lăsate de hitlerişti, invincibilei noastre familii, in
tate în continuare tot în legă­ De-abia după cîbeva şedinţe occidentale să sprijine forma­ poporul polonez — bucurîndu-se frunte cu Uniunea Sovietică.
tură cu aceste propuneri care discuţiile au început să devină rea unei „comisii cvadriparti- de ajutorul U.R.S.S. şi de spriji­
rămăseseră fără răspuns din mai concrete, fără ca totuşi de“ care să discute propune­ nul tuturor celorlalte ţări socia­ P. TATARU
partea delegaţilor occidentale. deosebirile ce există între po­ rile comune în vederea solu­
In realitate însă lucrurile s-au ziţiile Estului şi Vestului să ţionării problemei qermane. Co­
mti.mplat cu totul altfel. Mini­ fie înlăturate. Mai dăinuie încă misia aceasta ar trebui alcă­
ştrii occidentali, cu excepţia aceste deosebiri deoarece pu­ tuită din reprezentanţii S.U.A.
ministrului de Externe al An­ terile occidentale stăruie în Angliei, Franţei .şi U.R.S.S., iar
gliei. încă de la prima şedin­ permanentizarea regimului de cele două state germane să-şi
ţă au căutat să imprime lucră­ ocupaţie în Berlinul occidental trimită reprezentanţi în cali­
rilor acelaşi caracter general, şi respinq propunerea sovie­ tate de consilieri. In notă se
neconstructiv,', aşa cum s-au tică privitoare la crearea unui cere, de asemenea, puterilor
străduit de altfel şi în prima comitet pe întreaga Germanie, occidentale ,,să întrerupă" lu­
etapă a tratativelor să abată care ar apropia şi uşura tra­ crările conferinţei. Oricine
dezbaterile de la rezolvarea tativele între cele două sţate poate să-şi dea seama ce ur­
coneretă a principalelor pro­ germane. Trebuie să amintim măreşte Bonnul prin această
bleme puse în fata conferin­ faptul că delegaţii S.U.A., An­ nouă manevră care demască
ţei. Chr. Herter. de pildă, a gliei şi Franţei, la începutul încă o dată intenţiile duşmă­
făcut o amplă recapitulare a conferinţei, s-au pronunţat în noase ale cercurilor conducă­
primei faze a tratativelor, oco­ favoarea creării unui asemenea toare vestgermane de a îm­
lind răspunsurile pe care tre­ comitet, pentru ca în prezent, piedica, cu orice, preţ, destin­
buia să le dea propunerilor so­ in fata propunerilor concrete derea internaţională.
vietice. Reprezentantul vest- făcute de delegaţia sovietică, A sosit timpul ca tratativele
german s-a străduit din răspu­ miniştrii occidentali să mani­ de la Geneva să treacă la o
teri să împingă lucrările pe ca­ feste o lipsă de interes si o nouă fază şi anume la faza de
lea unor discuţii sterile, fără ocolire vădită a rezolvării a- luare a unor măsuri concrete,
rezultate, a baterii pasului pe cestei probleme. Desfăşurarea de găsire a căii spre un acord
loc. lucrărilor conferinţei demons­ în problema apropierii celor
A. A. Grom-îko, delegatul so­ trează că puterile occidentale două state qermane. de însă­
vietic, a arătat din nou că par­ Încă nu sînt in mod sincer a- nătoşire a atmosferei interna­
ticipanţii la conferinţă trebuie nimate de dorinţa de a se în­ ţionale — năzuinti fierbinţi ale
să răspundă năzuinţelor de pa­ lătura divergentele în anumite
ce şi libertate ale popoarelor probleme şi de a se rezolva cit tuturor oamenilor iubitori de Secţia pentru producerea benzonului care a intrat nu de mult
şi acest lucru poate fi împlinit mai grabnic problema germană. pace şi progres din lumea în­ in funcţiune la combinatul „V. /. Lenin" din Nowa Huia
printr-o abordare concretă, rea­ Temând u-«e de perspectivele treagă. ( R. P. Polonă)
REDACŢIA: Bucureşti Plaţ» ..Scînteii", Tel- 17 60 10 17.60.20. 17.60 40- ABONAMENTE: 7.60 lei anual Tax* poştală plătită în numerar conf. aprobării Dir. Generale
P.T-TR. Nr. 17.933/94Z Abonamentele se fac la oficiile poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPA R U L: Combinatul Poligrafic Casa Scînleij „I. V. Stalin"