Page 32 - Albina_1959_07
P. 32
r i n p n v n I H T B H E G H M . . I L I 1
^ 1
_______ - . . . _____________ __ „ ___ ___________
.
„
|
„
^ ^ s '/ / / s y x .'/ > v y / / y y s s jr/ / s y y v y s s rjtA rs s s jv y jry y s y y ^ ^
OAMENI NOI, CÎNTECE NOI
Bătrînului Iaşi, străveche capitală şi Cine-aduse zile bune. spune brigada artistică a Dorohoiu-
leagăn al culturii Moldovei, i-a reve Ne-a adus partidul drag lui, iar brigada din Răcăciunii Ba
nit cinstea de a găzdui întrecerea Toată bucuria-n prag". căului arată că acest fapt s-a putut
celor mai bune formaţii artistice din întîmpla, pentru c ă ...
Ca o completare parcă Ia eîntecul
regiunile Suceava, laşi. Bacău şi Ga codanei din Suceava, tinerii colecti
laţi, în cadrul celui de-al cincilea vişti ai brigăzii artistice din Laza „De cincisprezece ani încoace
concurs al artiştilor amatori de la Rucuriei ti tot place
(Vaslui) au pus pe o cunoscută me
sate. Din dealul Copoului pînă la lodie populară următoarele stihuri: Să ne-aprindă-n noua cale
Tătăraşi, din Nicotină pînă la cele 'Steaua strălucirii sale".
brul Teatru Naţional domnea anima ..E minunată via(a-n sat la noi
ţia specifică marilor întreceri artis Crescind sub semnu-acestnr Alte cîntece minunate, alţi solişti
tice. Pe scena împodobită sărbătoreşte vremuri noi. talentaţi. V. Cabalu dinMărăşti (Pan-
s-au perindat rînd pe rînd formaţii Slăvit să fii, partidule părinte, ciu), Ilie Bădiliţă-Hăneşti (Suceava},
artistice de la căminele culturale, col La-ndemnul tău. noi mergem Oh. Munteanu-Piatra Neamţ: unul
turile roşii din gospodăriile agricole înainte f cintă din solz de peşte, altul din Intr-o clipă de linişte, in sală se revarsă
colective şi casele raionale de cultură. fluier sau caval, iar altul folo
Vechile cîntece şi jocuri populare o melodie caldă, unduind asemeni valurilor
Asistînd la faza interregională de întineresc, se împrospătează, îmbogă- seşte — te miri cum — o coajă de apei. de unde talentatul solist din Piatra
la Iaşi, nu ştiai ce să admiri mai ţindu-se în conţinut şi şlefuindu-se mesteacăn. Care dintre melodiile ctn- Neamţ, Gheorghe Munteanu, şi-a procurai
intîi : corul colectiviştilor şi întovără- într-o formă aleasă, datorită noilor tate sînt mai frumoase ? de altfel şi instrumentul său preferat cu
şiţilor din Delenii Hîrlăului sau corul condiţii istorice, marilor prefaceri ce In mare încurcătură e publicul spec care a electrizat sala: solzul de peşte.
ucrainean din Şiret, dansatorii din au loc în viaţa şi conştiinţa oameni tator.
Tecuci sau cei din comuna Balcani, re lor. Totodată nesecatul izvor al crea In şi mai mare încurcătură juriul
giunea Bacău. In privinţa dansurilor, ţiei folclorice izvodeşte noi stihuri, examinator. şi simplu pe spectatori cu dansurile şi
de remarcat un fapt îmbucurător: dan dă viaţă unor noi melodii pline de Intovărăşiful Gheorghe Cazemir din strigăturile sale deosebit de sugestive.
surile cu temă „întovărăşirea zootehni viaţă, de optimism. Slobozia-Roman, o dată cu viersul Unul din cele mai emoţionante mo
% că" şi ..încurcătura de la moară" pre fluierului l-a adus pe scenă şt pe mente ale desfăşurării fazei interre
zentate de două formaţii din regiunea ..Doina şi-a . pierdut amarul feciorul lui. Vasile, în vîrstă de nu gionale de la Iaşi a fost finalul pro
Bacău au demonstrat că există re De cind ne-am umplut hambarul mai 13 ani, care a entuziasmat pur gramului de brigadă prezentat de co
surse folclorice inepuizabile pentru a lectiviştii din însurăţei, Galaţi, comu
reda cele mai variate stări de lucruri nă colectivizată în întregime. Pe scenă
din viata nouă a satului nostru. Un apar ziarele cu documentele Plenarei
cuvînt de laudă se cuvine dansatori C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c.
lor d'n Flămînzi, raionul Hîrlău, care Membrii brigăzii artistice strîng rîn-
au smuls ropote de aplauze „la scenă durile, înalţă frunţi cutezătoare, iar
k> deschisă". Ei au prezentat dansul prezentatorul dă glas gîndurilor tutu
„Trei generaţii". Cine l-a văzut jucîd ror :
ŞU pe bătrînelul acela scund din grupul
„veteranilor", săltind sîrba cu o sprin In faţa Ilotăririi tale.
teneală uimitoare, nici n-a bănuit Ne angajăm iubit partid
poate că se cheamă Toader Creţu, că Ca din victoriile noastre
are 67 de ani şi că acum 50 de ani, 'Să facem un puternic zid.
împreună cu ceilalţi oropsiţi din Flă Mutictnd cu toţii deopotrivă,
mînzi (ce nume simbolic al mizeriei Pe-ogotu-n larg desfăşurat
de altădată), au aprins scînteia din Vom creşte rodu-n colectivă
care s-a întins vîlvătaia'Iui 1907. Cin Mai trainic, mai îmbelşugat
stind memoria celor căzuţi atunci pen
tru pămint. ei au dat întovărăşirii lor Un ropot puternic de aplauze, por
numele „1907“. Satul întreg e coope- nit din toate colţurile sălii, din toate
rativizat. La cele 90 de cereri de în inimile prezente exprimă limpede re
scriere în colectivă cite . sînt în pre cunoştinţa fierbinte a tuturor pentru
zent. se vor adăuga în curind altele, grija părintească pe care partidul şi
iar în cinstea lui 23 August se va guvernul nostru o poartă pentru creş
inaugura gospodăria colectivă. Sem terea bunăstării materiale şi culturale
nificative date istorice: 1907 — asu Repertoriu bogat, măiestrie, costume pitoreşti... Interpretind „Sărbătoare In
prire, mizerie, întuneric..-. 23 August gospodăria agricolă colectivă", corul colectiviştilor din Jirlău, raionul Fili- a oamenilor muncii.
— eliberare, belşug, lumină.
tnon Sirbu, cintă viaţa nouă şi îmbelşugată de pe ogoarele înfrăţite. PETRE POPA
Coruri şi brigăzi de agitaţie, tara
furi şi dansatori, solişti vocali şi in
strumentişti, au cîntat cu o bucurie
molipsitoare, cu o putere de convin Patru regiuni, cu îndelungată expe ca vecinul nostru să-şi dea părerea Frumoase calităţi au dovedit şi co
gere captivantă viaţa nouă de pe pla rienţă în domeniul activităţii artisti împreună cu întreaga sală î rul casei de cultură din Odorhei, şi
iurile Moldovei înfloritoare. Iată-I pe ce de amatori, şi-au trimis solii^ la — Parcă ăştia sînt cei mai bunii dansatorii din Miercurea Ciuc, şi cu
solistul Traian Dănileauu cîntînd îm- faza interregională care s-a desfăşu Dar regiunea Baia Mare le pregă noscuţii fluieraşi din Hodac.
rat săptămîna trecută la Cluj. Publi tise spectatorilor şi alte surprize. Pe Regiunea-gazdă a încheiat, prin
cul clujean a avut fericitul prilej de scenă au năvălit flăcăii şi fetele din programul său, faza interregională. O
a face cunoştinţă cu cele mai înzes satul Bicaz, raionul Cehul Silvaniei. încheiere nu prea strălucită. Cu ex
trate formaţii artistice de amatori şi Tineri din cale-afară — să tot fi avut cepţia soliştilor, dintre care s-a re
cu cei mai iscusiţi solişti vocali, ins 17— 18 ani —. dansatorii din Bicaz au marcat , îndeosebi’ cîntăreaţa Mărioara
trumentişti şi dansatori din regiunile uimit prin virtuozitatea şi siguranţa Precup, fata Măriei Precup, cunoscuta
Stalin, Baia Mare, Autonomă Maghia cu care au executat grelele figuri din solistă a corului din Leşu llvei, a
ră şi Cluj. suita lor de dansuri. Vecinul nostru orchestrei de trişcari din Leşu şi. în
Cine s-a remarcat îndeosebi ? Iată se dăduse bătut: oarecare măsură, a dansatorilor din
o întrebare căreia le-a venit greu să — Nu mai ştiu care-s mai bunii Miceştii de Cîmpie, programul regiu
răspundă, atît spectatorilor, cît şi Dar nici formaţiile corale din regi nii Cluj nu s-a ridicat la nivelul pro
membrilor din juriu. Şi — trebuie să unea Baia Mare n-au înţeles să se gramelor prezentate de celelalte trei
recunoaştem — nici nouă nu ne e lase mai prejos. Corul casei de cui- regiuni. Este o constatare destul de
prea uşor. dureroasă, cînd ne gîndim că din a-
Să încercăm totuşi. ceastă regiune a pornit corul laureat
al ultimelor două concursuri. Faptul
giunea Stalin, corurile s-au remarcat 0 ÎNTÎLNIRE că spectatorii părăseau sala în timpul
re
Dintre formaţiile artistice din
în primul rînd. E şi firesc, dacă ţi spectacolului trebuie să dea de gîn-.
nem seama că din această regiune au dit tovarăşilor de la secţia regională
gată tradiţie. Atît corul căminului cul CU CÎNTECE de învăţămînt şi cultură şi de la casa
fost selecţionate formaţii corale cu bo
regională a creaţiei populare. Vorba
tural din Sălişte, raionul Sibiu, care de vecinului nostru :
curînd a aniversat 75 de ani de acti — Aşteptam mai mult de la Cluj I
vitate, cît şi cel din comuna Nocrich, ŞI DANSURI Şi a maî avut vecinul nostru o ne
raionul Agnita, care se pregăteşte mulţumire :
să-şi sărbătorească centenarul. s-au — De ce s-au prezentat atît de slab
dovedit şi de astă dată demne de brigăzile artistice de agitaţie ?
cinstea ce li s-a acordat, de a repre tură din Sighet a dat dovada înaltu Una singură, brigada din comuna
zenta regiunea lor la faza interregio lui nivel de maturitate artistică la
Iscusiţii dansatori din Năruja, raionul nală. Cintăreţii din Sălişte şi Nocrich care a ajuns, iar cel al colectiviştilor Mocira, regiunea Cluj, a adus pe scenă
Vrancea, siguri pe mişcările lor. sint cu din comuna Ardusat a impresionat şi a interpretat în bune condiţii un'
prinşi de o veselie molipsitoare. Asta, da s-au dovedit interpreţi la fel de valo prin avîntul cu care coriştii au exe program care să-şi merite numele.
roşi ai cîntccelor de masă, ai lucrărilor
torită şi ropotului de aplauze cu care le-a compozitorilor clasici, precum şi ai bu cutat cîntece preamărind viaţa nouă Celelalte au scos în evidenţă confu
jost răsplătită strădania depusă. ziile ce mai dăinuie în rîndurile co
căţilor din folclorul local. Sîntem întru din gospodăria lor colectivă. Cei peste lectivelor de creaţie ale brigăzilor. Nu
totul de acord cu un spectator de lîngă 50 de colectivişti din Ardusat, care au prea s-a făcut simţit, la această fază
preună cu corul Casei raionale de noi, care, la un moment dat nu şi-a parcurs 160 de kilometri cu autobuzul
cultură Cîmpulung „Mi-e dragă stema putut opri o exclamaţie: gospodăriei colective pentru ca să-şi interregională, sprijinul pe care case
ţării mele". Minutele de aplauze în — Fain mai cîntă, drăguţii de ei I aplaude şi încurajeze corul, n-au avut le regionale de creaţie ar fi trebuit
şir ilustrează pe deplin măestria şi Şi tot aşa, nu putem decît să îm ce regreta. Inimoşii cîntăreţi nu i-au săjl dea brigăzilor artistice de la sate.
căldura cu care a fost interpretat părtăşim entuziasmul aceluiaşi spec făcut de ruşine. Nu mai vorbim de casa regională a
acest Cîntec plin de optimism şi voie tator, care nu mai contenea să laude Dar să ne întoarcem la vecinul nos creaţiei populare, care nu a trimis la
bună evoluţia dansatorilor din Căpîlna de tru. Desfăşurarea în continuare a Cluj nici o brigadă artistică de agi
In cîntecele artiştilor amatori, dra Jos, şi, în special, fermecătoarea „pur concursului îi dădea noi prilejuri de taţie.
gostea pentru patrie se împleteşte in tată a fetelor de pe Tîrnave"... entuziasm. Şi nu numai lui. Aplau
mod armonios cu dragostea fierbinte zelor spectatorilor li s-au alăturat şi Şi e păcat I E păcat ca o asemenea
pentru partid. S-o ascultăm puţin »e Am stat de vorbă în pauză cu en acelea ale membrilor juriului, la în „pată neagră" să umbrească buna
tînăra. dar talentata Silvia Weimsiedel tuziastul nostru vecin : cheierea spectacolului prezentat de desfăşurare a unei faze interregiona
de la căminul cultural din Capu- — Nimeni n-o să-i mai poată în ansamblul de cinteee, de jocuri şi le, în cadrul căreia ş-au întrecut for
Satului, Suceava ; trece pe dansatorii din Căpîlna, ne-a dansuri din comuna Sîmbriaş. Artiş
spus el. categoric. tii amatori din această comună au maţiile artistice din patru regiuni cu
„Frunzuleană trei alune Curînd, însă. omul avea să-şi schim dovedit că, atunci cînd există entu o atît de bogată tradiţie artistică.
Spune codrule, tu, spune be părerea. A fost de-ajuns să intre ziasm şi mai ales înţelegere din par
Ca să ştie-ntreaga lume în scenă oşenii din Negreşti, regiu tea forurilor conducătoare, se pot ob ION ŞTEFAN
nea Baia Mare, şi să dea drumul ia ţine rezultate ce întrec chiar aşteptă
inegalabilele lor „ţîpurituri" pentru rile.
