Page 36 - Albina_1959_07

Au feţele pîrguite de soare şi sări a eliberăr
vînt, dar sînt voioşi cu tot dru­ jugul fascist.
mul bătut pînă la Căzăneşti pe
un asemenea năduf. Căruţele La baza <
stau înşiruite în faţa bazei de re­ Stre
cepţie . La rînd sînt colectiviştii
d.'n Cocora. Mai în urmă alte că­ Nici nu miji
cînd întovărăşi
ruţe încărcate îşi aşteaptă rin-
porniseră către
dul. Se întîlnesc aici la baza ţie Strehaia.
de recepţie din Căzăneşti boa­ sub povara gr
bele de grîu ale colectiviştilor cărcaţi cu griu
tă. Drapelele şi
din Cocora cu cele ale colecti­
erau împodobit
viştilor din Muntenii-Buzău, întovărăşitilor (
Burduşelu, Coblia, Reciga etc. baza de recepţi
Au avut recolte bune cei din statului griul i
Munteni cu toată seceta din Ţiţirigâ, secreta
primăvară şi de la începutul trecea dc la ca
Vă prezentăm: INSTITUTUL DE CERCETĂRI verii. Şedinţa Plenară a C.C.
al P.M.R. din 13— 14 iulie i-a
găsit pe colectiviştii din Mun­
tenii-Buzău îri plină acţiune de
1 PENTRU MECANIZAREA Şl ELECTRIFICAREA A6RICULTUR I recoltare şi treicriş. Şi primul ...Lucrători
lor gînd a fost să răspundă de stat şi c<
Ilotărîrilor Plenarei, aşa cum
Anul 1952 a marcat în istoria ştiinţei agricole din tara CS-2, adăpătoarea automată pentru bovine, păstorul bunătăţii! ne(
noastră un important pas înainte prin crearea Institutului electric şi altele. se cuvine. Secerătorile-'.egători
de cercetări pentru mecanizarea şi electrificarea aqricul- încă nu terminaseră de secerat bul de mărfi
Un merit deosebit îl au cercetătorii institutului în
turii(I.C.M.E.A ). Acest institut şi-a propus ca sarcină una crearea tractoarelor UTOS-26 şi UTOS-27, mindria in­ cînd de la aria de treier por­ şi sat I înde
din cele mai importante probleme ale agriculturii noa­ dustriei noastre constructoare de maşini agricole. neau primele căruţe spre Că­
stre şi anume stabilirea bazelor ştiinţifice a mecaniză­ planul de aci
rii şi electrificării procesului de producţie agricolă O activitate rodnică s-a desfăşurat şi în ceea ce pri­ zăneşti cu boabele destinate
fără de care nu este posibilă o agricultură socialistă. veşte electrificarea agriculturii. Experienţele şi calcu­ pentru plata muncilor S.M.T. tractări! ~ed
lele cercetătorilor au dovedit că energia electrică este
Şi în acest domeniu al dotării tehnice Romînlia bur- Trebuie arătat apoi întru ştiin­ Iile de tucul
cu mult mai economică decît oricare alta.
ghezo-moşierească deţinea un trist record. Eram ţara ţa tuturor că în cîteva zile au
cu cea mai slabă înzestrare tehnică a agriculturii din Paralel cu munca de cercetare ştiinţifică, cercetă­ terminat transportul de grîne conştiincios
Europa. Statisticile anilor dinainte de război ne fur­ torii institutului desfăşoară o rodnică activitate de în­ consumatori!
drumare a gospodăriilor agricole colective, în această şi pentru îndeplinirea angaja­
nizează în acest sens cifre grăitoare. Iată, de pildă,
in anul 1939, 40 la sută din numărul gospodăriilor ţă­ direcţie a mecanizării şi electrificării. La realizările mentelor contractuale. (Din C
răneşti nu aveau plug, 62 la sută nu aveau grapă, obţinute în acest sens de gospodăriile colective din Pentru a ilustra mai bine en­ P.M.R. ci
iar 50 la sută nu aveau cai sau căruţă. In întreaga Hărman, Palazul Mare, Otopeni. Ştefăneşti şi Voăneşti,
regiunea Piteşti, Băneasa,' Tîrguşor. regiunea Stalin, tuziasmul cu care au răspuns de a XI
ţară existau abia 4.858 tractoare proprietatea mo­
şierilor şi chiaburilor. In diferite regiuni ale ţării re­ Mărculeşti, regiunea Bucureşti şi altele, cercetătorii oamenii muncii de pe ogoarei eliberării
venea la un tractor convenţional (15 cai putere) o su­ I.C.M.E.A. şi.au adus cu prisosinţă contribuţia. din satele amintite, e de ajuns jugul jos
prafaţă de 1.500 pînâ la 6.300 hectare arabile. Intr-o perioadă relativ scurtă de activitate. I.C.M.E.A, să spunem că zilnic la baza de
Această tristă moştenire a regimului burghezo-moşie- a obţinut realizări însemnate. Acestea sînt însă nu­ recepţie din Căzăneşti 6e des­
resc a fost lichidată în anii puterii populare. Partidul mai începutul. Preocupările de viitor ale muncii de carcă din căruţe sute de saci
a dat şi în această privinţă indicaţii preţioase. A ară­ cercetare prevăd obiective deosebit de importante.
tat că o agricultură modernă, socialistă presupune folo­ Astfel vor fi realizate o serie de prototipuri de maşini cu grîu din cel mai frumos.
sirea tehnicij celei mai înalte în mari gospodării aqri- pentru mecanizarea lucrărilor in vii şi livezi, în legu­ Intr-un moment de răgaz, nînd oamenii 1
cole. Or, aceasta nu este posibil fără existenţa unui micultura, menite să sporească productivitatea muncii responsabilul bazei, tovarăşul a putea obţine
parc corespunzător de maşini agricole dintre cele mai şi sporirea producţiei şi în aceste sectoare ale agricul­ rul unu.
variate. turii noastre. Nicolau Constantin, privind şi­
rul de căruţe, scoate un carne­ Unui dintre ?
In cei şapte ani de activitate, cercetătorii I.C.M.E.A. In zootehnie preocupările de viitor urmăresc rezol­
au obţinut însemnate succese. Iată de pildă problema varea următoarelor probleme : ţel din buzunar, răsfoieşte cî­ 6e a cînta din
principală aceea a stabilirii celor mai indicate tipuri — crearea utilajului pentru pregătirea furajelor teva file şi spune: pe care o învă
de maşini agricole este pe cale de rezolvare. Au fost combinate ; la sărbătoarea
proiectate şi experimentate peste 40 de tipuri de ma­ — Vedeţi şi dumneavoastră. îi ţineau isonul,
şini agricole pentru mecanizarea a 40 de lucrări din — însilozarea nutreţurilor la suprafaţă prin folosirea Dacă în numai zece zile am întrerupse /Ci
cele 45 existente în agricultură. Pe oqoarele maselor plastice ; realizat din plan peste 60 ia
patriei noastre lucrează cu spor plugul PP-3-30 adap­ — automatizarea transportului laptelui şi condiţio­ sută, vă daţi seama că oamenii tanţă şi se coco
tat pentru tractorul UTOS-27, sapa rotativă SR-4,5, nării lui. îşi vor îndeplini angajamentele de unde a sco
cultivatorul purtat în faţă, semănătoarea de cereale Realizarea acestor obiective şi aplicarea lor în prac­ într-un termen nemaicunoscut sticlă cu ţuică i
tică va face ca in 1975 să fie mecanizată complet recolta nouă. b
SC-30, semănătoarea de porumb SPC-2, maşina de îm­ de scurt.
4 cultura cerealelor păioase, porumbului şi sfeclei de mai cu cintul,
prăştiat bălegar MIB, grapa cu discuri şi cea cu colţi
zahăr. De asemenea vor fi mecanizate total lucrările Este dovada de netăgăduit a seră seama cîm
reglabili, combine, selectorul universal SU-4, batoza
din vii şi livezi în sectorul de stat şi în proporţie de voinţei lucrătorilor de pe ogoa­ drumul prin pă
mecanică de bătut porumb şi alte numeroase maşini 75— 100 la sută în sectorul cooperatist. re de a întîmpina marea sărbă­
agricole. ră la baza de
Sînt planuri îndrăzneţe, dar care vor fi cu sigu­ toare ce se apropie, cu toată mare animaţie,
In domeniul zootehniei, unde cu ani în urmă munca
ranţă realizate. Chezăşie stă sprijinul puternic dat de cinstirea. Este răspunsul plin strigăte: „Dă-i
1 ee făcea exclusiv manual, cercetătorii institutului au
regimul nostru democrat-popular tuturor institutelor de dragoste fierbinte, de pro­ e bine, aşa, gal
( realizat şi experimentat o serie de maşini dintre care
de cercetări pentru dezvoltarea ştiinţei în patria noa­ fund patriotism dat chemărilor a 7-a". Un om
ţ sînt deja in producţie : moara cu ciocănele, uruitoarea
stră pe măsura necesităţilor unei ţări ce păşeşte pe Comitetului Central al Partidu-, de zor la nişte
'i manuală, tocătoarea mecanică TMS-6, combina de silcz calea socialismului. lui Muncitoresc Romîn cu pri­ foiau de colo p
M. BOGDAN lejul ceiei de a XV-a aniver­ gojinile tăcute S.

jn anii regimului nostru ţjemocral-popular au apărut pe harta tării iioi oraşe Şi centre munciloreşlî. Unul din ’aceslc oraşe esie şi oraşul Victoria. Cu zece arii în urmă, pe locuri.
\ Culturale, se întindea o pădure deasă de fag şi ştejajr. Combinatul chimic. ul. V. Clatin" construit în anii puterii popularet noua aşezare muncitorească cui schimbat, aceste