Page 37 - Albina_1959_07
P. 37
ITIMSUL PAT ...' '.... ............. '... *. .......... N .. v .... .... ..... -n
, - v , "
'
' ' i
■ S i l i
, V , ^ x
' r - ’j
, ' < 7*''
;> < '
- s*
v -
itre cei clintii
P a s t e l
sub ră. Titu Ţiţirigă recunoscu ime
diat în omul răguşit pe Sabin O batoză treieră pe glie
Popescu, şeful bazei.
Griul rumen din gospodărie.
>ţÎ8 — Noroc şefule! Noi unde Şi aşa cum treieră din zori,
tragem ? Duduind in zările albastre,
— Colo, ia pă'.ub. Ţine ro Împlineşte sporul muncii noastre
gojinile astea. Revărsind in mii de saci comori.
zorile Nedumerit, Titu luă rogojini
uşniţa le şi făcu semn oamenilor sa
recep- tragă carele la pătuie. Spre belşugul vremurilor scară.
îrţîiau Din oraş pornind pe drum de ţară,
or în- — Acu’ dejugaţi boii şi da- De abia ieri la noi a poposit,
recoi- ţi-ne colea o mină de ajutor, De la muncitorii din uzină.
u care să aranjăm rogojinile pe po Aromind a clei şi a răşină
ucuri.i dea, altfel nu mai avem nude Şi vopsită proaspăt, măiestrit.
mii la pune griul. Magaziile au deve
preda nit neîncăpătoare. Ie spuse şe
ful bazei. Şi de ieri, pe-acelaşi drum de ţară j
Titu Trec din zori convoaiele de cară •
— Şi noi. care credeam că
răşirii, sîntem primii, mai zise Ţiţirigă. Prăfuind umbrarele de boz;
ndem- In loc de răspuns, cei din jur Ele duc, in scîrţîit de greier.
izbucniră în liohote de rîs. — Osteneala noastră de la treier
De ce rîdeţi, fraţilor, ori ce, Şi descarcă pîine, la siloz.
n-are omul dreptul să se bată
pentru primul ioc ? Taină a-nserării, cînd mă-mpresuri
— Aşa-i, dar vezi bine, so Stau şi cuget.» cîte înţelesuri
aerţiîl
coteala de-acasă nu-i tot tina cu Izvorăşte-al faptelor şuvoi
! Im- cea din tîrg, — îi răspunse un Spre belşugul timpurilor noi!
întovărăşit din Cîmpul Motrului. Creşterea păsărilor aduce un venii frumos gospodăriei colective din Cer
'•him- — Şi noi am zis că o să fim CRIŞAN CONSTANT1NESCU gani, regiunea Constanta. In ioloqra iie: îngrijitorul Dumitru Mazîlu în
primii, dar cînd am ajuns aici, mijlocul celor peste 800 de rate.
oraş
gospodăria de stat Corcova a-
timp dusese la bază peste 180 tone,
cea din Zegujani, tocmai din
con- raionul Baia de Aramă, 120 de
lf '<*- tone. între cele două mari oraşe, Tim i
şoara şi A rad ? Iată întrebări la
Şi discuţiile se înfiripară. Fie care au răspuns cu larqirea su
ei ..ji care avea cîte ceva de spus cu prafeţei de grădina la 200 de hec
pe privire Ia recolta de grîu, cu tare, iar pentru anul care vine.
privire la lupta pentru a fi 1960, să aiunqă la 500 de heo»
primii la predatul griului con tare. Buni gospodari, colectiviştii
tractat şi plata muncilor S.M.T.
.C. al Tot aici a aflat despre colec In sesul lara al Banatului, cam treabă. Aceasta s-a întîm plat în din V inqa s-au dovedit a fi şi
buni economişti. De la 85 de hec
celei tiviştii din Vaiea Marcului că pe la m ijlocul drumului între T i 1957, cînd au cumpărat anim alele tare ^cultivate anul acesta cu
ări a eu fost primii ia bază care au mişoara şi Arad, se află aşezată necesare producţiei şi asiqurarii ceapă, vor ajunge anul viitor la
predat statului cantitatea de comuna Vinqa. A ici, ca în multe
sub grîu contractat, iar întovărăşiţii alte sate din împrejurimi, s-a în dezvoltării şeptelului. De atunci 300 de hectare. Ca să ne dăm
ani.
doi
au trecut mai bine_ de
din cele trei întovărăşiri agri chegat cu ani în urma o qospo- Dacă în 1957 numărul bovin elor seama mai bine de puterea secto
legum icol, e de aiuns
rului
să
cole din Bicleş începuseră să dârie colectiva care avea să do era de 45, dintre care 21 vaci cu spunem că anul viitor. 1.000 de
transporte Ia bază primele boa vedească de partea cui stă dreD- lapte, acum gospodăria are 178 vaqoane cu legum e si zarzavaturi
tatea si să răstoarne multe Dă- vor lua drumul oraşelor neutru
be din cantitatea de 72.300 kg. bovine, dintre care 87 vaci cu
reri vech i mai cu seamă în ceea aprovizionarea populaţiei. Si a-
de grîu contractat. întovărăşirea ce priveşte booătia. lapte. La porcine numărul a cres
ceasta înseamnă nu mai puţin da
>entru agricolă din Greceşti începuse cut şi mai mult. De la 130 capete, 8 m ilioane lei venit. 300 hectare
lumă- şi ea să transporte la bază din la 1.056, iar la ovin e de la 264 la cu ceaoa vor aduce un venit de
cantitatea de 54.275 kg. de grîu Pinâ în urmă cu 2— 3 ani şi la 1.492. Se înteleqe că nu toti oa- 4.320.000 lei. iar de pe 50 hectare
prin- contractat. Recolta la hectar a Vinqa atenţia era îndreptată a- cu arpagic se v o r scoate 3.000.000
doinâ fost şi aici de peste 2.600 kg. proape numai asupra culturilor lei. In total cele 500 hectare cul
trecut Încă de—la arie întovărăşiţii au cerealiere si îndeosebi asupra tivate cu legum e st zarzavaturi
qrîului şi porumbului. Cu toate
vor aduce oosnodăriei 9970.000
Cîtiva pus în 4otnun griul de sămînţă. că mulţi colectivişti îşi dădeau „.Ţărani muncitori cu gos- lei. „Dar cultivînd mai multe pro
Ţiricră Imediat ce cîrstaţele de grîu au seama din experienţa lo r proprie I podarii individualei Luptaţi duse legum icole, de ce nu ne-am
> fost ridicate de pe cele 412 hec de veniturile însemnate pe care Ipentru creşterea producţiei ocupa şi de producerea sem inţe
î saci tare s-a trecut la executarea a- le aduce creşterea anim alelor cu lor de diferite legum e" — si-au
ă o răturiior adînci de vară şi la tot renum ele „cep ei de V in o a “ , to ■agricole! Urmaţi exemplul spus colectiviştii. Si în planul lor
tuşi aceste două sectoare aducă
>t din însămînţarea în mirişte a plan toare de mari venituri erau pri ■ţăranilor muncitori care au şi-au trecut o nouă sursă de v e
luma, telor furajere. vite ca cenuşeresele colectivei. ■păşit pe drumul agriculturii nituri. care va aduce qospodăriei
dădu- Seara, cînd soarele căta în Rezultatul ? Gospodăria, care. ce-i numai anul acesta 1.292.000 lei
seseră dunga dealului, Titu Ţiţirigă ie drept, producea sute de vaqoane ■socialiste I Uniţl-vă în înto- de pe 25 hectare, ceea ce în
junse- şea din biroul bazei de recep de cereale, realiza venituri bă Ivărăşiri şi gospodării agri- seamnă peste 51.000 lei ven it la
Aici, ţie numărînd banii primiţi de neşti relativ m ici fată de posibi Jcole colective în vederea hectar.
ioane, la contabilul Sever Rămescu. lităţile pe care le avea. ★
ii, aşa Peste 4.000 iei, bani ce vor îm M eritul comuniştilor din qospo- jridicării bunăstării voastre La sfîrşitul anului trecut ave
agazia bogăţi fondul de bază al înto dărie este acela că au convins Îşi a Întregului popor mun- rea obştească a gospodăriei co
striga vărăşirii. colectiviştii de importanta deose Scitor! lective din Vinqa se ridica la
ce se bită ne care o au pentru d ezvol 3.127.838 lei. V enitul în bani a a-
:u ro- MARIA STANCU tarea qospodăriei sectoarele zoo (Din Chemările C.C. a’ tins suma de 2.031.830 lei. Anul
osuoa-. , şi C. MUREŞ tehnic si legum icol. A u pornit la P.M.R. cu prilejul celei acesta producţia totală a gospo
de a XV-a aniversări a
dăriei se va ridica la 21 m ilioane
eliberării patriei de sub
lei, din care venitul curat va fi
jugul jascist).
de peste 8 m ilioane lei- Dacă mai
adăugam ca din aceşti bani oeste
5 m ilioane vo r fi îm părţiţi la
m enii s-au ridicat aşa dintr-odatâ m embrii gospodăriei, vom înte
la înteleqerea necesităţii d ezvol leqe şi mai bine chibzuita orien
tării m ultilaterale a qospodăriei. tare a colectiviştilor. Si dacă ne
Unii vedeau în asta numai chel gîndim că pentru anul care vin e
tuielile în bani, cereale, furaie si valoarea producţiei qlobale a gos
construcţii pentru animale, nu şi podăriei va aiunqe la 35 de m ili
avantajele ce aveau să vină ceva oane lei, iar venitul total în bani
mai tîrziu- Dar daca în 1957 au va trece de 17.800.000 lei. nu e
înţeles mai qreu. în anul următor, greu sa ne dăm seama de im por
văzînd prim ele rezultate, si-au lat tanta dezvoltării econom ice a
seama mai bine de spusele comu gospodăriei colective.
niştilor. Din veniturile anului Ca răspuns la îndrumarea pre
1958. peste 600.000 lei au p rove ţioasa pe care au prim it-o din
nit în urma valorificării anim ale partea partidului si sprijinului din
lor. partea statului, colectiviştii din
A ceeaşi atentie au dat colecti V in ga au hotărît ca iumătate din
viştii din V inqa si sectorului legu producţia amintită sa fie vîndută
micol. Teren aveau, îndrumare ds statului, pentru aprovizionarea
asemenea. De ce să nu-şi pună în oam enilor muncii.
valoare priceperea în cultura ce
CL. MUNTEANU
istăzi 'sc înalţă zeci şi zeci 'de blocuri conjortabilc, magazine şi clădiri socia!-._ pei atit de căutată ? Si apoi de ce
ipiprimindu-le amprenta progresului, civilizaţiei şi continuei dezvoltări. să nu se folosească de aşezarea
