Page 2 - 1923-24
P. 2
a yaooaoQoaixxiooooooi^aixaoooooooo^eonoo^incodatKxx^ooaeooooooooocoooooeoooo j
ABONAMENTUL In ţară pe Vt an Lei 60’
Lai 100.
In streinătate pe Va an .
Un exemplar la chioşcuri şi librării 8 Lei
Anunţurile se taxează cu 2 Lei cm*
Războiul ideii naţionalei
Conferinţa dlui O. Goga, ţi jitoare simptome, care trebuie presei şi al publicaţiilor acostora,
nută în faţa unei mulţimi imense să ne deschidă larg ochii pen lupta va fi pe jumătate câşti
la Teatrul Naţional din Cluj, a tru a preveni primejdia. Ele gată, Inzadar vor da atunci a-
rupt de pe ochiul publicului mente streine de sufletul nostru ceste foi şi reviste pseudonime
românesc un negru şi des ză au pus stăpânire pe presa din neaoşe româneşti, căci bunul
branic. Pentru întâiaş dată ma ţara aceasta şi musafiri neche simţ al publicului nu va mai
rile frământări naţionale izolate maţi au invadat în crângul sfânt putea fi nici amăgit şi nici dus
ale studenţimei române au fost al literaturii şi al beleartelor. în rătăcire.
strânse mănunchiuri şi ordonate Urmarea este, că nouile con- Fireşte o grupare a forţelor
de spiritul critic al unui mare ture ale mişcării noastre cultu se impune şi aici, ca şi pe ce
bărbat al neamului românesc, rale arată necunoscute şi streine lelalte terenuri. Zădărnicirea,
distins poet şi ilustru academi nuanţe, care nu au nimic co din acest punct de vedere, al
cian, care a ţinut, cu discer mun cu sufletul acestei naţii. federaţiei tuturor sindicatelor de
nământul său bine cunoscut ca Se va produce deci, mai curând presă din România, a fost o
să-i fixeze acestei mişcări şi ori mai târziu, o falşificare com frumoasă izbândă, care va avea
locul şi intensitatea. pletă a sufletului nostru, peste urmări binefăcătoare, chiar în
Nu putem nega şi nici nu curăţenia căruia se va supra viitorul cel mai apropiat. Căci
vrem s’o facem, însemnătatea pune spuma murdară a elemen în adevăr cum s’a proiectat
istorică a strălucitului discurs telor de import internaţional. acea federaţie, ea nu ar fi fost
pe eare poetul suferinţelor no O profilaxie energică în faţa decât o platformă nouă pentru,
astre Ta rostit despre ideea na acestei uriaşe primejdii se im a ajunge într’un post de co
ţională. El a fost — şi aceasta pune, cu toată hotărârea şi cu mandă elementele dujmănoase
se va dovedi an de an tot mai toată graba. Boala trebue pre neamului românesc. O federa
mult — cea dintâi chemare de venită încă înainte de-a can ţie a sindicatelor de presă din
#
luptă zguduitoare, care deschide grena întreg trupul naţiunii şi a- România o vrem şi noi, dar
perspectiva unui nou război, ceasta operă de asanare tre exclusiv a presei româneşti şi
a războiului pentru afirmarea buie începută deodată, pe în nu împreună cu presa streină
dreaptă şi onestă a caracterului ro- treg frontul. Deopotrivă pe cel şi înstreinată. Gazetarul şi scrii
mânescîntre graniţele acestei ţări. economic, ca şi pe cel finan torul român va trebui multă
Război cu cadre largi, cu ciar, ca şi pe cel politic, ca şi vreme încă să fie şi apostol nu
front întins, pecare poporul nostru pe cel cultural. Noi preconizăm numai profesionist, iar apostolia
încă nu Ta dat, dar pe care tre ca arma cea mai eficace în a- nu se poate face, de sigur, în
buie să-l dea şi trebue să-l cest războiu o grandioasă so contradicţie cu sufletul omului
dea cu deplină izbândă, pentru lidaritate a tuturor forţelor na şi alăturea de tovarăşi care
a nu lăsa — după vorba poetu ţionale şi un boicot general al atacă zi de zi fiinţa neamului tău.
lui, — ca depe piramida noastră tuturor elementelor duşmăno Iată de ce, credem, că răz
de morţi să sfideze alţii eter ase. Sprijinirea presei şi a revi boiul ideii naţionale trebuie dat
nitatea. stelor româneşti şi boicotul ce cât mai repede şi cu forţe cât
Noi nu ne vom ocupa, de lor înstreinate şi streine este o mai bine organizate. Şireteniei,
sigur, cu vasta problemă ridi datorie morală pentru toate ele făţărniciei şi banului dujman
cată de dl Goga în toată în mentele culturale româneşti ale noi trebuie sâ-i opunem tăria
tregimea ei. Vom reţinea însă ţării. O izolare a scriitorilor ro de granit a sufletului românesc, •
pentru acest loc laturea ei cul mâni de publicaţiile editate cu care nu poate cunoaşte nici
turală, care cadrează cu carac capitaluri streine, este, bine în precupeţire, nici milă şi nici
terul revistei noastre. ţeles, cea dintâi condiţie a iz- excepţie, până la deplina iz
Ceea ce a spus di Goga bândei. bândă a ideii naţionale.
despre presa, literatura şi artele Când nici un condei româ SEBASTIAN BORNEMISA
frumoase româneşti, sunt îngri nesc nu va mai sta în serviciul