Page 4 - 1923-24
P. 4
Î^ag. 352 25—XII. 1923
Pentru o mai bună cunoaştere a asistând la operile sale culturale şi timpul răsboiului, iar prin unele
lui Vlahuţă şi a părerii sale despre caritabile. înfiinţă şi din nou. Şi-acum în
„Academia Bârlădeană“ cât şi cea In anul 1919 după trecerea ma urmă în unire cu „Asociaţia drep
u
u
oficioasă din Bucureşti, e bine să rilor vâltori, „Academia Bârlădeană turilor şi datoriilor Femeii făcu să
menţionăm cu această ocazie şi strângându-şi puii risipiţi, începu se ridice în grădina publică un
următoarea anecdotă. Când i s’a să calce mai sigur pe drumul ţintit monument tnarelui maestru al scri
adus la cunoştinţă despre întemee- Relua cu mai multă energie şe sului românesc, bârlădeanului Al.
rea asoqaţiei bârlădene şi gândur dinţele literare, şezătorile şi ccn- Vlăhuţă, fiind în vorbă în ultimul
timp să se ia şi casa unde a lo
cuit pentru a se transforma în bi
bliotecă şi muzeu.
Această societate de visători, fără
statute şi fără cotizaţii, — societate
sul-generis, — în ciuda vremii
şl-a oamenilor răi, continuă să
trăească depunând o activitate rod
nică pe tărâmul literaturii, culturii
şi carităţii sociale. Ba încă ceva
mai mult: Pentru încurajarea litera
turii române şi stimularea celor
tineri, mai are frumoasa îndrăsneală,
— ca să zic aşa, — să institue
mai multe premii anuale, ce se vor
oferi celor mai bune talente la
fiecare / Mai, dată comemorativă a
naşterii societăţii bârlădene.
George Milly-Mileanu
IN ŢARA ROBILOR
O anchetă dintre cele mai inte
resante a fost făcută anul acesta
în ţara robilor, de un dibaciu obser
vator, dl Albert Londres, redactor
la?cotidianu! »Le Petit Parisien“.
Ţara aceasta se numeşte Guyana
franceză şi este situată pe litoralul
vestic al Africeispre nord deequator.
Capitala este Cayenne, un mic
port la Oceanul Atlantic un fel de
sat mai măricel, în care sunt câ
teva clădiri mai însemnate ş. a.:
Palatul Guvernatorului, un spital
militar, un penitenciar. Regiunea
deşi foarte bogată în produse agri
cole, forestiere şi miniere, este foarte
nesănătoasă, aşa încât puţini din
tre aceia, cari sunt condamnaţi să
trăiască aci, pot rezista mai multă
vreme atacurilor intemperiilor na
turii. Sunt şapte luni ploioase pe
an, iar restul o căldură insuporta
„Academia Bârlădeana“ bilă. Aci este patria frigurilor gal
cu şeful său G. Tutoveanu şi o parte din comitet bene şi a insectelor, cari fac din
oameni adevărate cadavre ambulante.
riie ei, scriitorul „Dreptăţii* a spus: ferinţele culturale din Bârlad şi lo Guyana a fost designată ca co
— „Sunt mai bucuros să fiu ales calităţile din regiunea sa, la cari lonie penitenciară în 1854, cu toâte
preşedinte al „Academiei Bârlădene“ veniră şi profesori de la Universi că Napoleon încă din 1797 trimi
de cât al „Academiei Române“. Şi tăţile din laşi şi Bucureşti precum sese aci 16 deţinuţi.
maestrul n’a aderat numai cu vorba, şi literaţi şi intelectuali din alte oraşe. Primul convoi de condamnaţi a
ei din tot sufletul său doritor de Sub ocrotirea „Academiei Bârlă sosit la 11 Mai 1855. Atunci au
bine, mai ales că era vizat scum dene“ reapăru în Bârlad vechea debarcat în Guyana 60,000 de de
11
pul său Bârlad. De multe ori venea revistă folcloristică „Ion Creangă portaţi, a căror viaţă s’a stins repede.
el să conducă şedinţele literare ale şi apărură revistele: „Florile Dalbe“ Foarte puţini sunt aceia, cari re
cenaclului tutovean. Mai ales în de literatură şi „Miron Costin“ de zistă intemperiilor. Pentru aceştia
timpul refugiului a fost nedespărţit cercetări şi mărturisiri istorice. Guyana este un adevărat Canaan,
de această asociaţie contribuind cu Refăcu prin sate cu ajutorul şi a deoarece, după expirarea pedepsei
sfaturile sale, critice bine simţite şi studenţimei bibliotecile devastate în ei devin colonişti, li-se acordă te-
