Page 15 - 1924-5-6
P. 15
Pag. 64 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S 1 N Z E A N A 20—in. 1924
S P I C U I R I
de TRAIAN ŞTEFANOVICI
America. Pentru a-si putea ter soane în diverse părţi ale Germa
mina studiile, luptând in acelaş timp niei şi avea se pare minunate cer-,
şi cu sciimpetea vieţii, un student teficate cari atestau deplina lui
al Universităţii de stat din Ohio dibăcie.
îşi măreşte resursele vânzându-şi Dela moartea femeii sale însă,
sângele spitalelor. petrecută cu trei săptămâni înain
In cursul ultimului an s’a supus tea sinuciderii lor, el era veşnic pe
la cinci transfusiuni de sânge cari gânduri şi se crede că în urma
i-au adus 500 dolari.“ acestei dureroase întâmplări sa ho
Ţara cu astfel de fii se poate tărât „să se execute“ pe el însuşi.*
numi o ţară civilizată.
* *
*
„Chigago Tribune“ publică o
dare de seamă asupra lui Willia Răsboiul e tot aşa de grozav pe
;
S dis, unul dintre cei mai remarca câmp, în faţa tunurilor, ca şi acasă Culturale
bili copii-minune cari au fost vre-o- în faţa mizeriei şi grijilor de tot felul. Românism şi Europenism. —
dată observaţi. Ceeace lasă în urmă-i e totdeauna Neînţelegerea iscată în jurul acrstor
La şase luni, ştia alfabetul. La o „nenorocire“ care cu mari stră cuvinte ar putea să pară, în ochii
trei ani, se servea de maşina de duinţe se îndreaptă, dacă se mai multora cu totut de prisos. Cea mai
scris. La cinci ani, vorbea patru poate îndrepta. Mişcătoare până la mare parte din concetăţenii noştri
limbi. La opt ani, era dejâ autorul lacrimi e povestea familiei Nohr- ştiu foarte bine să facă deosebirea
unui nou sistem de logaritmi şi mann din Winser. Mama în lipsa cuvenită între două idei cari nu se
câştigătorul unui premiu de astro soţului ei şoferul Nohrmann, spân exclud, ci se întregesc. Totuş, câţiva
nomie. zură pe fiul ei în vârsta de un an, dintre scriitorii noştrii de seamă, ca
In prezent, William Sidis, la vâr pe cele trei fetiţe între trei şi dnii Liviu Rebreanu şi Nichifor Crai
sta de 26 de ani, îşi agoniseşte din unsprezece ani, şi apoi se sinucide nic, n’au pregetat să se coboare în
greu viaţa ca funcţionar de bancă şi ea. Nenorocitul tată care întră arena polemicei, pentru a apăra în
la New-York. Lucrează numai cu cu câteva clipe mai târziu nu putu scrisul lor drepturile cugetului curat
ajutorul unei maşini de calculat şi să scape decât pe cea mai mică românesc împotriva unor inovatori
nu e în stare să facă nici cel mai dintre fetiţe.“ grăbiţi, cari, caşi cum ar fi des
mic efort mintal.“ coperit abia acum binefacerile să
Natura aproape niciodată nu-şi punului s’au declarat peste noapte
calcă peste limitele programului ei Bulgaria. Faptul se petrece in îndârjiţi apuseni. Două reviste au
şi absolut niciodată nu-şi iartă peninsula balcanică! Aşadar, în- apărut de curând la Bucureşti : Cu
greşelile. tr’o ţară mai apropiată de Turci de vântul Liber şi Omul Liber mărtu
* * cât ţara noastră.
* risind un dispreţ suveran pentru li
Episcopul Manning din New York Cu titlu de exemplu deci: teratura noastră de până astăzi şi
a deschis o subscripţie de 15 mi „In staţia Eilseina, trenul în care căutând să aşeze amăgitoare for
lioane de dolari hărăzită pentru se găseau regele Boris şi fratele său, mule umanitare în locul tradiţiei
sfârşirea clădirii catedralei Sfântu prinţul Chirii, mergând dela Sofia sănătoase a unei culturi naţiouale,
lui loan. Noul locaş va fi cel spre Vama, fu oprit pe loc din cu rădăcini bine înfipte în pămân
mai mare din lumea întreagă cauza troienelor de zăpadă. tul care a văzut o rodind.
şi va ajunge la dimensiuni Atunci regele şi fratele său luară Steagul acesta îl cunoaştem noi,
de două ori mai impozante decât hotărea să se înbrace prinţul ca mai demult. E steagul doctrinei so
acelea ale catedralei Sf. Paul din mecanic şi celălalt ca fochist şi să cialiste, duşman al tuturor barierelor
Londra. Numai pentru locul rezer pună în mişcare un tren de marfă dintre naţiuni, semnul zadarnic al
vat credincioşilor se cer cinci mi destinat pentru Plowdiw şi care se unei înfrăţiri universale pe ruinele
lioane de dolari. afla pe o altă linie. Zis şi făcut! sufleteşti ale patriei fiecăruia. Lite
Cele mai multe monumente ame Sosiţi la Plowdiw, regele şi prin ratura unui popor nu s’a putut des-
ricane s’au ridicat prin ajutorul sub ţul coborâră depe maşină şi cerură brăca însă niciodată de caracterul
scripţiilor şi mijlocul e foarte bun. să vorbească şefului de gară. Dar ei naţional. Civilizaţia europeană,
De fapt Ateneul din Bucureşti s’a jurnaliştii cari erau prezenţi acolo cu deosebire pentru noi românii,
clădit pe aceiaşi cale şi e numai recunoscură sub îmbrăcămintea de se înfăţişează numai ca un normal
unul din multiplele exemple ce se mecanic, pe regele Boris şi pe prin cadru de desvoltâre, în tiparele că
pot da la noi, ţul Chirii sub bluza neagră de fo ruia zestrea noastră sufletească poate
* *
. * chist. Regele le explică atunci „pă însemna, prin ea însăşi, un câştig
Germania. In general s’ar crede ţania sa.“ pentru progresul tuturor. Căci, nu
că în sufletul unui călău nicicând mai în măsura în care Tolstoi e rus,
un sentiment adânc omenesc nu îşi Ibsen e norvegian, Molière e francez,
găseşte locul. Şi totuşi . . . şi Octavian Goga e român, opera
„In Berlin s’a sinucis acum două Cetiţi şi răspândiţi lor adaugă o contribuţie de preţ la
luni Paul Spathe, călăul german. In comoara frumosului din care ne îm
ultimii ani el executase 45 de pcr- Revista „Cosinzeana“ părtăşim cu toţii.