Page 35 - 1957-11

Vă facem cunoştinţă PROLETARI Drtv lO A T E ŢARi l E. UNTŢI-VA I

cu şoferi suîamiişti I BRIEOBE PREOŢEASB |
şi muncitori fruntaşi

ai coloanei I. I . C.

(transport comercial) Mitingul de doliu din salo
Coloanelor Casei Sindicatelor
Ludovic Szente POPULAU REGIONAL
4 pagini 20 bani din Moscova
conducător au
to, sutamiist, A nul IX. Nr. 9 0 4 Marti 12 noiembrie 1957 MOSCOVA (De la corespon­ tul Suprem al U.R.S.S. şi de
lucrează pe un dentul Agerpres). — Cerul organizaţiile de partid şi obş­
camion „Zis". DE PE R E G IU N II Moscovei este plumburiu. încă teşti din Moscova, de ministere,
Cu maşina sa a de la ora 7 dimineaţa a fost de­ şcoli, fabrici şi uzine, şi de de­
parcurs fără re­ Dovezi de hărnicie Succese ale minerilor din Lupeni pus în sala Coloanelor ia Casei legaţiile de peste hotare sosite
paraţii 150.000 Sindicatelor corpul neînsufleţit în capitala Uniunii Sovietice cu
km. Pentru me­ al lui Grigore Preoteasa, mem­ prilejul aniversării a 40 de ani
ritele deosebite bru supleant al Biroului Politic, de la Marea Revoluţie Socia­
obţinute în pro secretar tal C.C. al P.M.R. Inee- listă din Octombrie. Panglicile
cesul de producţie i s-a a- pînd de la ora 8, în sala Coloa­ roşii ale coroanelor poartă, in­
cordat drapelul de şofer nelor se perindă şiruri nesfîrşite scripţii exprimînd un ultim salut
fruntaş., de oameni ai muncii din Mos­ adresat defunctului.
cova, profesori, funcţionari, e-
Andrei Moldovan HUNEDOARA — (de la sub- o capacitate de 180 de tone. In Minerii, tehnicienii şi inginerii tone şi sectorul I A, cu 562 tone levi, delegaţii ale comitetelor de Grupuri de generali şi ofiţeri
redacţia noastră voluntară). — de la mina Lupeni, au desfăşurat cărbune. partid orăşeneşti şi raionale, ale superiori din forţele armate ale
sutamiist, cu < Majoritatea secţiilor de bază ale hala blumingului s-au montat în ultimul timp o muncă susţi­ sovietului din Moscova, ale so­ U.R.S.S., grupuri de oameni de
autocamionul | Combinatului siderurgic Hune­ nută pentru îndeplinirea şi de­ Contribuţia cea mai de sea­ vietelor raionale. Pe frontispi­ cultură şi artă sosesc neconte­
doara şi-au îndeplinit planul de deja sute de tone de utilaje şi păşirea sarcinilor de plan. Roa­ mă la îndeplinirea planului pe ciul clădirii se află un mare nit în sala Coloanelor încadrîn-
..Molotov", a i: producţie pe luna octombrie a. dele acestei munci sînt concre­ sectoare şi pe exploatare, au a- portret tal defunctului încadrat du-se pe rînd în gărzile de o-
parcurs fără re- f c. Laminatorii, cu cinci zile îna­ instalaţii. tizate în realizarea planului de dus-o brigăzile de mineri con­ cu pînză roşie cernită. noare de La căpătîiul catafalcu­
paraţii 110.000 | inte de termen, oţelarii cu pa­ producţie al minei pe luna oc­ duse de tovarăşii: Vasile Fe- lui.
km. Pentru suc- | tru, cocsarii cu trei. Cu mult Tot în aceşti zece ani s-a înăl­ tombrie, în proporţie de 101,6 la her, Alexandru Foszto, Andrei In jurul catafalcului inundat
cesele obţinute înainte de termen şi-au realizat sută la extracţia de cărbune şi Nagy. Tot la fel se poate vorbi de crizanteme albe şi roşii, ve­ La ora 10 şi jumătate în gar­
în producţie, a planul lunar muncitorii de la ţat. oraşul muncitoresc: circa în proporţie de 107,5 la sută, la despre Roman Juroa, sectorul ghează prima gardă de onoare da de onoare iau loc tovarăşii
fost declarat şo­ fabrica de aglomerare a minereu­ lucrările de pregătire. IU, loan Oprea, sectorul V sud, formată din studenţi şi aspiranţi N. S. Hruşciov, Chivu Stoica,
fer fruntaş pe lui, care în prezent lucrează în 2.000 de apartamente situate în de la pregătiri, Eugen Bartha, romîni aflaţi la studii la Mos­ N. A. Bulganin, W. Gomulka,
coloană. contul ultimelor zile ale lunii In bătălia pentru îndeplinirea sectorul VII investiţii şi alţii. cova. A. I. Mikoian, Dem Liao-piu,
noiembrie.. blocuri şi clădiri tip vilă, zeci de şi depăşirea angajamentelor lua­ AI. Moghioroş, J. Cynankiewicz,
Gheorghe Nistor te în întrecerea socialistă, pe Minerii, tehnicienii şi inginerii Acordurile impresionante ale M. A. Suslov, L. L Brejnev, E.
Cantitatea totală de produse locuinţe individuale, complexul- primul loc se situează colectivul exploatării Lupeni, luptă ca şi muzicii funerare învăluie sala. F ui, \a, N. Ai. Şvernik, N. Cea-
sutam iist, con siderurgice : fontă, oţel, lamina­ sectorului II cu un plus de 3.868 în luna noiembrie să obţină re­ Deasupra sicriului îmbrăcat în
duce un autoca­ te, minereu aglomerat şi cocs, restaurant „Corvinul", noul spi­ tone, pe locul doi, sectorul V zultate tot mai frumoase. pînză roşie cernită, străjuieşte uşes.cu, A, .Zaw?dski, N. I. Be­
mion „Steagiil realizată peste planul lunii oc­ sud, cu un plus de 690 tone, ur­ drapelul îndoliat al R.epubiLii li®ev, B( Ktfrdelj.
roşu cu care a tombrie atinge cifra de zece mii tal. La 7 Noiembrie a fost inau­ mat de sectorul IV B cu 668 ADOLF PALICV1CI Populare Romîne. Se află de a-
depăşit peste tone. normator tehnolog semenea un imens steag roşu In garda’ următoare iau loc to­
100.000 km. Ca gurat grandiosul club-teatru-ci- organizată, pe tarlale întinse, la mina Lupeni cernit al Consiliului Central al varăşii A. N. Kosîghin, O. I<u-
şi ortacii săi de In ultimele luni, maî cu seamă desfăşurată după indicaţiile a- Sindicatelor din U.R.S.S. Cerni­ usinen, K. E. Voroşilov, M. G.
muncă s-a an­ în urma introducerii complexului nema, iar la sala de sporturi şi gromomilor, dă rezultate buhe. care au socotit că vor scoate Pervuhin, P. N. Pospelov, N. S.
gajat să mai de măsuri tehnico-organizâtorice peste 250.000 lei. te sînt şi marile candelabre şi Patolicev, M. Dalea, A. A. Epi-
8^ î parcurgă multe elaborat în vederea aplicării ex­ festivităţi a început montarea Cum este şi normal, recoltele Hotărîrea de a se repartiza la şev, Şt. Voicu, precum şi alţi
mu de km fără reparaţii. perimentale a sistemului îmbu­ bogate au dat posibilitate să se sfîrşitul anului cel puţin 10 lei coloane de ..marmură albă îm­ numeroşi conducători ai organi­
nătăţit de salarizare, producti­ fermelor metalice ale acoperişu­ repartizeze colectiviştilor la a- pentru fiecare zi-muncă efectua­
Nistor irimie vitatea muncii pe combinat a vansul de 40 la sută, cîte 5 kg. tă în cadrul gospodăriei, va fi brăcate în pînză roşie îndoliată. zaţiilor de partid şi obşteşti din
crescut cu 4-,5, pînă la 5 la .sută, lui. grîu la zi-muncă. Familia colec­ respectată cu siguranţă. Pe lin­ Moscova. Apoi, din garda de o-
sutamiist, pen- f iar economiile efective, realizate tivistului Victor Hada, a primit gă veniturile băneşti ce se vor In jurul catafalcului se află noare au făcut parte delegaţia
iru meritele s a -ţ" de la începutul anului şi pînă Tot ceea ce s-a construit pînă la avans 1.978 kg. grîu, iar a realiza din vînzarea viţelor, a coreeană în frunte cu Kim Ir
le deosebite ob- \ în prezent, se ridică la 22 mi­ lui Gheorghe Mărginean, 1.936 unei cantităţi însemnate de vin, zeci şi zeci de coroane depuse
Ţinute în între- ? lioane lei. acum în Hunedoara şi ce se mai kg. grîu. gospodăria a valorificat produ­ (Continuare in pag. 4-a)
ţinerea camio f sele de la ferma de oi, în va­ de C.C. al P.C.U.S., de Sovie­
n u lu l „Molotov" | Aplicarea sistemului îmbună­ construieşte, poartă pecetea fră­ Bani mai mulţi loare de peste 20.000 lei, a con­
cu care, a depă-' tăţit de salarizare a făcut ca sa­ tractat 4 perechi de boi şi a
şit 100.000 km, lariul mediu pe întreg combina­ ţescului ajutor al Uniunii Sovie­ După cum am arătat, colecti­ vîndut paie de grîu în valoare
a primit drape­ tul să crească cu 18 la sută. viştii din Ţelna sînt buni culti­ de 12.000 lei.
lul de conducă­ tice. vatori ai viţei de vie. Din
tor auto fruntaş. Poate este interesant să amin­ vînzarea viţelor, a rezultat un Aşa cum s-a petrecut în ma­
tim că anul acesta hunedorenii PASCU ARTUR cîştig net de 120.000 lei. Desi­ joritatea gospodăriilor colective
Miron Irimie sărbătoresc şi zece ani de cînd gur că acest cîştig le-a dat cu­ din regiunea noastră, din veni­
a început reconstrucţia vechii Recolte mari raj. In primăvara acestui an, ei turile obţinute de la gospodărie, Adunarea de doliu a comuniştilor
lucrează pe au Hunedoare. au altoit 180.000 de viţe, de pe familiile coleoliviştilor Gheorghe
tocamionul In cei 5 ani de la înfiinţarea Mărginean, Ion Rîmbea, Vasile din Combinatul siderurgic
In aceşti ani, au fost refăcute gospodăriei, colectiviştii din Ţel- Tat şi Gligor Mihăilă, din Ţel­
„Csepel". Lună şi modernizate vechile furnale, na au dobîndit o bogată expe­ na, şi-au construit case, iar viaţa Oii. 6iie©rgMu-®Lj“Hunedoara
de lună sarcini­ au fost construite furnalele de rienţă în organizarea muncii şi tuturor colectiviştilor a devenit
le de plan şi le mare capacitate 5 şi 6, s-a înăl­ sporirea producţiei la hectar. Re­ mai îmbelşugată. Ieri în jurul orei 17 a avut loc memoria tov. Grigore Preotea­
ţat centrala termo-electri'că, fa­ zultatele obţinute de colectivişti, la noul club-teatru-cinema din sa. După ce tov. Ştefan Şoi­
‘păşeşte cu oglindesc viaţa şi munca lor har­ S. B. Hunedoara un miting de doliu moşi a citit necrologul tovarăşu­
regularitate. Cu brica de aglomerare a minereu­ nica. al comuniştilor siderurgişti în lui Grigore Preoteasa, tov. Pe­
rîvna cu care lui, uzina cocso-chimică. memoria tov. Grigore Preoteasa, tru Bogdan a propus adunării
munceşte, nu Iată cîteva exemple edifica­ membru supleant al Biroului o telegramă către C.C. .al
MC peste mult timp La noua oţelărie Siemens- toare: Colectiviştii din Ţelna au Politic, secretar al C.C. al P.M.R. In telegrama trimisă te
va ajunge la 1 0 0 .0 0 0 km' Martin se lucrează la montarea recoltat în acest am de pe fie­ P.M.R., luptător devotat pentru arată că muncitorii hunedoreni
parcurşi fără reparaţii capi­ şi înzidirea marilor cuptoare cu care hectar cultivat cu grîu cîte cauza poporului muncitor, dece­ vor păstra în inimile lor ne-
tale. 2.175 kg., iar la porumb au rea­ dat în prima unui accident, stu­
lizat o producţie medie de 3.800 pid. In prezidiu au luat loc to­ Preoteasa şi vor avea ca- *
kg. la hectar. Dacă ne gîndim varăşii Ştefan Şoimoşi, prim-
la faptul că producţia medie la seoretar al Comitetului de partid lăuză în aotivitatea lor, pilda
grîu, realizată de ţăranii indi­ orăşenesc Hunedoara, Petru
viduali nu trece de 1.500 kg. la Bogdan, secretar al Comitetului de dragoste şi devotament a
hectar, iar cea de porumb nu a- de partid din Combinatul side­
tinge 2.000 kg. la hectar, ne pu­ rurgic şi secretari ai organiza­ tov. lor iubit, patriotismul său
tem da uşor seama că munca ţiilor de bază din combinat.
fierbinte în lupta pentru .cuceri­
Mitingul a fost deschis de
rea şi consolidarea puterii de-
tov. Petru Bogdan, secretar al
mocrat-populare din ţara noa­
Comitetului de partid din Com­
stră.
binatul siderurgic, care a pro­
După citirea telegramei de că­
pus un minut de reculegere în
OOOOOOOOCOOCOOOCSOCXXXXXX>OOOOCOCXXXXXXXXXXXX:^OOnCO<XXXpXXX5COOC«OODOOOOC"<XXX>, tre tov. Cornel Gherghel,«

secretar al organizaţiilor de ba­

ză de la Uzina cocso-chimică

tov. Petru Bogdan, a declarat

mitingul de doliu închis.

Atila Biro Prin întovărăşirile

este unul dintre v din raionul Brad
ei mai price-
mţi mecanici f
auto. De fapt,
munca sa rodni­ Am pornit spre Ţara Za-an- viaţa de mizerie. Partidul le-a frunza îngălbenită, căzută din
că, precum şi a dului. Locul pe unde odiniowâ deschis drum spre noi năzuin­ copaci, să poată avea aşternut
întregului co­ îşi Irăiau viaţa de azi pe mîi- ţe, le-a dat pămînt, le-a dat lu­ peste trei seînduri în casă, ori
lectiv at coloa­ ne, urmaşii lui Horia şi ai lui mină. Şi acum, oamenii lu­ în grajd, pentru vite. Nu a-
nei Deva, a lăncii, In cursa I.R.T.A., am crează cu spor, giîndindu-se la veau oamenii nici paie pe vre­
jniribuit la străbătut drumul spre munţii faptul că „fărina" şi-o agoni­ mea aceea, iar despre grîu...
Metalici şi. ai Zarandului. Pă- sesc singuri, fără să mai „cer­
primirea din partea Direc­ trunzînd prin intrarea formată şească din poartă în poartă”. Cei cu copii mai m ulţi lăsau
ţiei regionale I.T.C. a drape­ de Valea Căinelului, prin Poar­
lului de coloană fruntaşă pe ta munţilor Metalici, lăsăm în Frînturi de discuţii grija strîngerii frunzelor pe
regiune. urmă sate şi comune: Fornă- seama lor, bătrînii pleănd la
dia, Săliştioara, Vâlişoara. ...Duminica trecută a fost tăiatul lemnelor, pentru cine
C O N D U C T A DE Greu încercat, motorul ia în inaugurată la Brotuna o înto­ ştie ce „societate de păduri”,
piept serpentina de la „Dealu vărăşire agricolă, în care au in lanul „Peste Criş”, era pâ-
înainte de lansare Mare”. Privelişti pline de mă­ intrat 28 de familii de ţărani mînt, dar nu era al celor mulţi
reţie se deschid ochilor ă n d a- muncitori. din Vaia.
jungem la „Cumpăna Apelor".
O coală de hirtie deosebită pornit pe şantier, hotăiîţi să se De aci apele se despart între ...duminica aceasta, la Lunca Azi, în acelaşi lan, cei mulţi
Mureş şi Criş. Lăsăm în urmă va fi inaugurată o nouă înto- au. tras brazdă nouă în înto­
de celelalte prin aspectul gra­ ia la întrecere cu timpul. Pe marginea şanţului lung ncă un bloc s-a înălţat în ora- şi fosta graniţă şi „Vama Ve­ vărăşire. Avon Boloţ, Nichifor
ce şerpuieşte pe jumătatea al­ che” şl după ce trecem prin ¦*/ 11 11 'i 1/—*j—>t—'j—>/—i i—>r*' t—•r~
fic : linii, dimensiuni, stări de Cu ajutorul maşinilor biei eliberată de apă, se aude t şui muncitorilor hunedoreni. Este Luncoiu de Sus, Podele, Lunco-
teren, ape... Mai bine zis este susurul deştelor de sudură. iul de Jos intrăm în Brad,
Din loc în loc, oameni. Printre L vorba de blocul cu nr. 58, terini- Boloţ, Ion Brustureanii; Maria
ei se află Gheorghe Ştefan şi Un cîntec vechi care exprimă
un plan. Un ghid aşternut pe Pe şantierul acesta al con­ t nat de curînd. tragedia vremurilor trecute, Furdui, Victor Boloţ şi Ungă
V. DRAGOMIR ne-a însoţit pe parcurs. E cîn-
un petec de sol. Aplecat a- ductei de oţel stăruie un zgo­ lecul în care moţii îşi vărsau l& am et 1 ei multe alte familii lucrează
supra lui, inginerul Nicolae Vi- mot nu prea monoton. Este aleanul împotriva stâpînirii:
i L IN FOTOGRAFIE: blocul nr. de doi ani în întovărăşirea a-
...A plecat moţul la ţară
zanti stătea pe un pilc de iarbă zgomotul draglinelor, excava­ * ( 58, înainte de a fi dat în folo- Cu doniţe şi ciubară, [ de reporter] gricolă. Roadele muncii lor au
Şi cu tocuri de răşină
ruginie şi dădea subalternilor toarelor şi al grupurilor elec­ [ sinţă. ? Să le deie pe fârină“. , fost cele mai bogate întotdeau­

ce se adunaseră ciorchine în trogene, care la un moment (Continuare în pag. 3-a) i Ciudat. Cu toate că verswile na. Tocmai de aceea exemplul
persistă în urechi, nu am văzut
jurul său, ă te v a indicaţii şi po- dat se contopeşte cu susurul . >•**'t*•** +• *»-••»* *•0••»••« — •a i u v OUUUUUv aproape nici o căruţă a moţi- a fost urmat de cei din Tirna-

văţuieli înainte de începerea bătrînului Strei. De-ar avea r lor pe drum de ţară. Cu ani în vărăşire...... încă 13 cereri pen­ va de Criş, Birtini, Brotuna.
urmă, pe acelaşi drum, maşina tru întovărăşirea din Baia de
lucrului. grai, ar spune că niciodată n-a t Peştera „Tecuri". trebuia să clacsoneze mult şi Criş. ¦ In casele tor nu se mai sim­ ;
Se află situată pe j ă-şi facă loc printre' sumede­ te lipsa ghlului şi ă porumbu­
— Lansarea conductei trebu­ fost călcat de asemenea maşini; if versantul sting al nia coviltirilor ce adăposteau Iată cîteva frînturi din nişte
văii Pietrosului, la pe cei plecaţi în pelerinaj „la discuţii care spun multe.
ie ¦făcută cu prudenţă. Să nu grele. Dar aşa, in locul lui, ţ ciţiuv km de satul lui. Au din belşug. Recolta me­
Pietrosul, comuna ţară”. Şi totuşi, îndoielii, un Şi intr-adevăr, dacă pînă
se-ntîmple vreun accident. spun oamenii. Spune chiar Baru Mare. fapt divers i-a pus capăt. O mai ieri \în raionul Brad s-a lu- die la hectar anul acesta a în­
discuţie prinsă în maşină : „La trecut 1.600 kg. Cit despre
Aici... ia uitaţi-vâ! — şi le a- Gheorghe Paşa, care-şi struneş­ noi în sat a fost înfiinţată o crat prea puţin în direcţia coo­
întovărăşire agricolă”, perativizării agriculturii, acum
rătă planul. Oamenii îşi notau te cu îndemînare draglina pe oamenii şi-au făcut preocupare siriusul frunzelor din parc şi
l Urmaşii lui Horia au rupt cu teama de a nu-i vedea stăpînul
cu înfrigurare în carnete. —- fundul Streiutui, mutîndu-i de căpetenie pentru a asigura
drum liber vieţii fericite, viaţă
Aici e puţin mai greu, întrucît cursul cu o jum ătate de albie. î care pătrunde tot mai m ult în băilor, acestea au rămas po­
avem de-aface cu un teren Alături, pe porţiunea slobo- 1 Cercetată de co­ sate. veşti despre care nici nu vor
slab, care se macină repede. zită de apă, colosul de fier as- t lectivul speologic
Si-apoi proba... proba trebuie cultînd de tînărul Nicolae Şer- j al Comitetului geo­ O poveste care a fost să mai audă întovărăşiţii din i
făcută cu băgare de seamă, să ban se opinteşte în pietriş, săi- j logic din Bucureşti, Vaţo.
Pare intr-adevăr a avea ele­
nu avem vreo surpriză neplă­ tîndu-şi cupa încărcată. Aceste j peştera de ’la mente de basm. Nu erau puţ’ne Oameni mulţi,
cută după acoperire. De-aia maşini, draglina şi excavatorul, ¦ Tecuri a jost decla­ zilele de toamnă ă n d locuito­ pe ogoare întinse
zic, să fim cu ochii în patru. pregătesc pentru conducta ga- | rată, in anul 1954, rii din Vaţa de Jos umblau
— Aşa-i tovarăşe inginer, a- zului metan un lăcaş pe fundul | monument al na­ prin parcul băilor, să siringă In fosta capitală a Zarandu­
veţi dreptate! — încuviinţară apei, adine de 2 metri şi lung j turii. t în „tepedeie” ori „strujace”, lui, Baia de Criş, au fost în­
fiinţate două întovărăşiri agri­
ceilalţi. de 80 metri. Cei doi feciori luz-i. * IN FOTO i an cole. In satul Cârăstău, care
— Dacă n-aveţi nimic de a- crează aici de-o săptămână, ţ* aspect de interior
N. CAZAN
dâugat, daţi-i drumul la trea­ şi noapte. Şi iată că acum mai j al peşterii de la

bă căci timpul trece... au puţin şi termină culcuşul 1 Tecuri. (Continuare în pag. Il-a)

Maiştrii s-au ridicat şi au ţevii. i
1•»»•*¦*•••*0 •*» »| •.«• ( .* . .».