Page 36 - 1957-11

r y. v .\v.\- v , . v. ' V .-N \\
,'i V >v,v
• ‘' P i-' - M ir 1)-;- 11:;! i
/
Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 904

¦aowreaa

Atenţie mai mare muncii culturale IUn nou cartier ¦ 4 Din activitatea
Casei pionierului
4 4
din Deva
de la exploatarea minieră Teliuc In ambele părţi ale drumului i Prin întovărăşirile agricole
ce duce din oraşul Simeria spre Pentru a cinsti memoria primului
parcul dendrologîc, pe o supra­ din raionul Brad
faţă de 40 hectare, se ridică

Exploatarea minereului de mobilierului şi utilării noului zultate, ca a echipei de dansuri noile locuinţe individuale ale zburător romîn — Aurel Vlaicu de la
fier se face în Teliuc din tim­ olub. de altfel. Despre organizarea u- muncitorilor ceferişti.
puri vechi, dar niciodată nu a nei'brigăzi artistice de agitaţie (Urmare din pag. l-a ) Povestea lui Horia o ştiu pe X a cărui naştere s-au împlinit 75 de
cunoscut dezvoltarea pe oare o Lista. cu mobilierul şi mate­ nu vorbeşte nimeni nimic, deşi Acum oîţiva ani, prin 1952— ani, colectivul de conducere al Casei
are azi. -Uriaşele 'bogăţiii meta­ rialele-neoesare (listă ciopîrţită e formaţiunea cea mai uşor de 1953, pe întreaga suprafaţă nu dinafară pionierului din Deva, cu sprijinul
lifere din adîncuri,, au atras me­ de -două ori de serviciul inves­ realizat şi cu cea mai mare se zărea nici o construcţie. aparţine aceleaşi comune, în­ Lingă gorunul cu circumf e­ organelor locale, a organizat o ex­
reu noi şi noi mineri din toate tiţii) a fost predată directorului eficacitate. tovărăşirea, a treia pe listă, cursie în localitatea Aurel Vlaicu.
colţurile ţării. Acestor oameni, administrativ Militon Botici din In anii 1954— 1956 peste 100 cuprinde 16 familii, cu o supra­ rinţa de 12 metri s-au sM ns şi *
li s-au creat condiţii de tnai din oadrul trustului minier. De a- Posibilităţi sînt multe pentru de construcţii şi-au ridicat se­ La această excursie au participat
ce în ce mai bune. Cu toate a- tunci e cam mult şi lucrul bate ca în Teliuc sa pornească o ac­ meţe zidurile, stabilindu-se aci, ei în preajma unei zile de 23 X pionierii cercului de aeromodelism, ai
cestea, în direcţia vieţii lor cul­ pe loc. Sălile clubhlui continuă tiv ita te culturală trainică. A- un nou cartier de locuinţe al faţă însemnată de teren. Pen- A u g u st 7 ^ sfăîuitT a-şT fău- cercului de turism şi pionierii pre­
turale mai sînt încă multe lu­ să rămînă goale, nemobilate şi ’tunci de ce nu a mers m-unca oraşului Simeria. tru crearea întovărăşim n-a reaş Cfî 0 via ă îmbleşugată. X miaţi cu ocazia concursului de reci­
cruri de spus. clubul pare o oasă pustie. Moti­ pînă acum ? Răspunsurile sînt fost tocmai uşor. Pa- s _au h o t m J înfiinţJ e u t o . ' tări, cor şi orchestră. Cele două auto­
vează tov. Botici că a trimis scurte : lipsa de interes, lipsa de In afară de acestea, în pre­ buze cu care s-a executat transpor­
Intr-un timp, la bază au stat delegaţi în toate colţurile ţării cunoaştere şi lipsa de control. zent sînt în aonstrucţie încă 60 trafira Banciu, o femeie ener- vără irea care să ' J rtg nutne. * tul, au fost împodobite cu drapele.
schimbările ce se succedau. în după mobilier şi materiale dar de locuinţe' individuale, tot pe Intre cei ce-au însoţit pe copii —
cadrul activului sindical ai ex­ că nu s-au găsit. Ne punem în­ Multiplele posibilităţi ce le loturile repartizate de sfatul gică membra a comitetului de [e J 3 A r ‘p lini de en. % profesorii şi instructorii Casei pio­
ploatării (aici reuşiseră să se să întrebarea : cum a găsit tot are în faţă comitetul de exploa­ popular. Dintre acestea, 32 se nierului — au participat şi aviatori
strecoare unele elemente nesă­ ce căuta cînd a fost vorba de tare al minei Teliuc, ne îndrep­ construiesc cu ajutorul împru­ iniţiativa, ştie mat bine decît a * „ • [a mun_ * de la Tarom.
nătoase. Acest fenomen a de­ amenajarea blocului în care sînt tăţesc să-i cerem ca în urgenţa mutului de stat. Ioan Tontici,
terminat în mare măsură şi ce­ instalate birourile trustului ? întâia să analizeze temeinic sar­ Gligor Bretoi, Lascut Vtad, A- toţi. Cite zile şi nopţi a stat ^ Ş i_acutnr lucreaLâ 16 fam i.* In drum spre casa aviatorului, a
lelalte lipsuri, ca lipsa unui lo­ Cum a reuşit atunci să facă a- cinile muncii ce-i revin în pro­ lexandru Bîrţan, Simion Surd, fost vizitat aerodromul din Şeuleştl
cal, etc.). provizionarea cu cele necesare blema culturalizării maselor şi Lazăr Serafinoeanu şi alţi mun­ de vorbă cu locuitorii Carăs- m cu a «««*,¦
şi acum nu găseşte ? să-l ajute pe tov. Bedea în ac­ citori de la Atelierele C.F.R.
Fastul preşedinte al comite­ tivizarea colectivului clubului. Simeria, se numără printre cei taului, ea nu le-a numărat. Dar haturi •>
tului de exploatare a fost schim­ Cîteva aspecte oare au primit loturi de la sfa­
bat şi parcă o oarecare învio-. C. SANDU tul popular. asta acum nu mai contează. ' ’ %
rare se‘ cunoaşte de atunci. To­ Am vizitat clubul şi am cău­
tuşi, activitatea culturală nu tat să aflu de la preşedintele C om isii da, Principalul e că Gheorghe Bel- Au pornît şi spătarii
poate fi considerată satisfăcă­ clubului Ioan Bedea cîteva date,
toare. Chiar unui străin care ar trece prin Despre comisia permanentă de gos­ dea, Nicolae Banciu, Petru Lu-
Clubul se bucură de condiţii comuna Orăştioara de Sus, îi „sar. în podărire locală se poate spune şi mai
Fel de a privi deosebite. Număr suficient de ochi" materialele risipite din curtea mult. De pildă, avînd, se vede treaba, ca, Ştefan Trif şi ă ţi alţii încă Pînă ta Rişcullţa drumul nu-i % şi muzeul raional din Orăştie. La ca­
săli, luminoase şi destul de spa­ căminului cultural pomii frînţi de pe un dezvoltat sentiment de dărnicie lingă ei, acum lucrează pe o- deloc scurt. Din Baia de Criş, X sa inventatorului, pionierii s-au în-
Comitetul de exploatare, nu ţioase. marginea şoselei. Fără să mai vor­ pentru ei şi familiile lor, şi-au îm­ goare de unde au dispărut ha- pe o vale numită a „Dîrjanei" X tîlnit cu fratele acestuia, moş Ion
de mult reorganizat, are ca.pre­ bim" de faptul că la căminul cultu­ părţit — frăţeşte — materialul pe ca- Vlaicu. El le-a vorbit copiilor des­
şedinte pe Alexandru Oatu. A- Intr-una din;ele am găsit bi­ ral stăpîneşte în voie, o nepermisă tarile şi unde în locul pluguri- se trece prin satul Pişcă, Bal- 5 pre viaţa fratelui său — Aurel. Le-a
ces-ta încă nu a avut timp să blioteca care numără 4.500 de re-1 aduseseră pentru construcţia că­ vorbit despre viaţa grea şi condiţiile
intre în toate problemele şi să cărţi. Numărul cititorilor este lipsă de grijă faţă de construcţia lor de lemn, ară tractoarele dovinl şi după ce rămîne în $ grele în care Vlaicu şi-a realizat
cunoască toate resoartele pe ca­ însă destul de mic, doar 250. minului cultural. primul aparat de zbor, de concursu­
re trebuie să le coordoneze şi Biblioteoara Paula Rusu e tî- lui, construcţie ce stă, ajunsă sub a- S.M.T.-ului. Spotul creşte vă- stingă Valea Mare, pe un drum * rile internaţionale la care a partici­
cei din jurul său nu s-au prea nără în munca sa şi n-a reuşit Iată dar. ce activitate duc cele do­ pat. Le-a vorbit apoi şi despre mt-
omorît ca să-l informeze asu­ încă să ştie folosi toate mijloa­ coperiş, fără geamuri, fără tîmplăria zănd cu ochii. Din săm înţa tăiat în rocă de trahit, ajungem $ na duşmănoasă care a tăiat sîrma
pra lor, şi nici nu l-au îndru­ cele de- popularizare ale cărţii şi uă comisii permanente din Orăştioara de la pîrghia de comandă a avionu­
mat asupra felului în oare tre­ de atragere a cititorilor. Aici, necesară de mai mult timp. schimbată la Baza de recepţie la Rişculiţa. Aci oamenii se o- * lui. Urmarea mîrşăviei a fost prăbu­
buie să muncească, pentru a le tovarăşului Bedea, preşedintele de Sus, raionul Orăştie, pentru buna
rezolva cu succes. Aşa se face clubului, ca om îndemînatic şi In această comună spiritul gospo­ şi tratată, va încolţi şi va da cupau cu lucratul spetelor pen- $
că în cadrul comitetului încă cunoscător al muncii culturale, gospodărire a comunei. Aşa gospo­
nu se cunoaşte rolul pe care îl îi revine sarcină directă de a-i dăresc lasă mult de dorit, deşi, gos­ rod bogat plinea întovărăşiţi- tru războiul de ţesut. Pâmînt *
poate şi trebuie să-l aibă mun- da îndrumările necesare. In oa­ dari... numai la Orăştioara de Sus.
oa culturală în sprijinirea pro­ drul bibliotecii încă nu există un podari există, (păcat l unii numai cu lor. aveau puţin oamenii. Ş i a- ¦
cesului de producţie şi nici că colectiv voluntar. Olimpia Mun- C. E.
planul de dezvoltare al exploa­ teanu, responsabila comisiei de numele). Vă veţi întreba desigur, JL«îngăw gorunul, ,Iu, l tHi orita cesta fărâmiţat în bucăţele, pe*
tării miniere nu poate fi rupt resort în cadrul clubului, vine X m S d M " . „O r M i \
de viaţă, de preocupările cultu­ rar pe aici. care sînt aceştia şi cine-i vinovat de
rale şi de educare ale omului. Duduit de tractor a um plut na Popovici" şi pe „Coşti- * şirea avionului şi moartea aviatoru­
De munca cu tineretul.răs­ starea în care se află unele con­
Responsabilul cultural din co­ punde Nicolae Bănită. Păcatul e Valea Crişului. W". Sărac şl sterp era părrân- * lui Aurel Vlaicu.
mitet — Cornel Zăvoianu — nu că nu a făcut nimic în această strucţii cît şi satul în general?
a reuşit să ridice prestigiul mun­ direcţie. Peste 7 ha s-au tras tul spătarilor. Pod nu i se pu-* După vizitarea casei-muzeu şi a a-
cii culturale, fapt ce se oglin­ Să vă facem cunoştinţă cu cîţiva
deşte perfect în planul de mun­ De -altfel, colectiv de muncă brazde adînci în lung şi-n lat. tea smulge. Vacile erau prea* telierului în care s-a confecţionat
că al comitetului, plan în care nu şi-a format încă nici ingine­ dintre ei. Mihăilă Ciolocoi, preşedin­
tuturor problemelor li se acor­ rul Gheorghe Boteanu, care O semănătoare a lăsat rînduri slabe ca să^poată trage plugul ¦ primul avion, formaţia artistică a Ca­
dă importanţă, în afară de pro­ răspunde de comisia -de confe­ tele comisiei permanente de gospo­
blema culturală, oare e tratată renţiari, nici Nicolae Şandor drepte în care a fost astupată Pe „Coştiiă". Cei care nu a- ¦ sei pionierilor din Deva a prezentat
cu os, neper,misă indiferenţă. din cadrul comisiei sportive şi dărire locală, Romulus Lăscoi „aju­
nici ceilalţi responsabili. sămânţa rodnică de grîu. veau viţe de muncă, trebuiau ¦ un reuşit program artistic în memo­
tor" la... risipirea materialului.
Singura activitate susţinută Lingă gorunul lui Horia a să aştepte pînă terminau toţi, % ria primului zburător romîn.
şi concretă, o duce comisia ci­ Nici cei din comisia permanentă a-
început viaţă nouă. sau să ia pământul în sapă şi %
gricolă n-au făcut cine ştie ce pen­
Simedru Pascu, Nicolae Ilieş, semene cum puteau. Au ve- ¦
tru rezolvarea problemelor agrare ale
Carolina Niţă, Petru Costea, niţ însă vremurile de lum ină* Jocuri instructive
comunei. Pe Mihai Mihăescu, pe Vio-
Constantin Zeriu, Tiberiu Tisu, pentru „spătarii din Rişca-* După ce Veronica Oaraculea a ter­
rel Ciolocoi şi Emil Peşterean e greu au auzit m ulte m„ vi.af,a t,or. liţa. Indavremurile dde lufmină,. ei* minat de împărtăşit pionierilor impre­
siile cu care s-a ¦întors de la >Mos­
să-i urneşti de Ia casele lor, să-i de­ ------------------------------------* pri¦n care au trecut. * cova unde participase la ' Festivalul ti­
neretului, a urmat jocu l: „Aflaţi în­
termini să se intereseze îndeaproape ¦ Acum, în Rişculiţa, ca în X semnătatea numărului"173“.‘
O
¦ multe sate' de altfel, s-a schim- % Pionierii fuseseră anunţaţi la ( des­
¦ chiderea jocului, că prin apropiere sînt
¦ bat „mondurul". Pe pământuri- X ascunse trei plicuri. D e . găsit nu a
le unite ale celor 34 de fami- X fost greu, copiii le-au găsit repede.
€¦¦¦*>
Iii, în perimetrul întovărăşirii, ¦ Intr-un plic era un bilet prin care
ir se cerea scăderea numărului 1784 din
ară tractoarele. Rocile; care X 1957. Copiii au dat repede rezultatul—
¦P păreau „tari”, Sînt sfârîmate de X 173. Ge eveniment istoric s-a petrecut
atunci ? Răspunsul plin de amănunte
* pluguri trase de tractor, iar ¦ nu a întîrziat: atunci a izbucnit răs­
spătarii din Rişculiţa nu mai * coala lui Horia, Cloşca şi Crişan.
¦ fac drumurile lungi cu spete*
P prin Dobrogea, ori prin satele* Mai erau în plic şi alte întrebări
O

¦¦P
<¦oO*
de dincolo de Carpaţii Sudici. *
Acum ei îşi văd de treburile *
4¦ lor de buni gospodari şi har- *
4 nici lucrători pe ogoarele în- *
4
tinse.
t

Pe file de carnet şi copiii s-au grăbit să dea răspun­

Se poate totuşi nematografică. Atîta însă este de problemele’vcomunei. Clasa V-a a Şcolii medii din Haţeg e una dintre cele mal bune 9¦ ...au fost consemnate modest, * suri cît m>ai ample. Uneori, biletul din
prea puţin. Dar comisia permanentă agrară, ¦ cîteva fapte mărunte despre* plifc trimitea -pe copii să răsfoiască
Am cunoscut la Teliuc pe tov. pe şcoală. ¦ oameni şi locuri. Fapte pline* ghidul regiunii Hunedoara. Fiecare lo­
director al Trustului minier Ni- Comitetul 'de club a fost re­ n-ar fi putut face acest lucru ? N-ar IN CLIŞEU : elevele la o oră de curs. ¦ calitate din ghid îi purta pe copii cu
colae Bogdan. E un om tînăr organizat în 22 septembrie, dar li putut organiza acţiuni de împrej­ mulţi ani în urmă, pe locurile um­
şi entuziast. Am cunoscut şi pe nu s-a găsit încă nimeni să con­ muire a puieţilor plantaţi pe marginea ¦4 de avînt şi abnegaţie. Fapte* blate de răsculaţi: Curechi, Criscior,
secretarul organizaţiei de partid troleze şi să tragă la răspundere şoselei ? Fireşte că da 1 Brad, Ribiţa, Blăjeni, cetatea Devei,
al exploatării din cadrul Trustu­ pe membrii săi, pe fiecare în 4¦ pline de încredere spre viitorul* Alba Iulia.
lui amintit, Constantin Ciobo parte, de felul cum se achită de Tovarăşii din această comisie deşi
taru, oare deşi mai vîrstnic, e sarcini. au fost traşi la răspundere de inacti­ Dorinţe îndeplinite 4 fericit. * Interesul cu dare cei 76 de pio­
’ot inimos. Nici unul nici celă­ vitate, au dovedit şi mai departe ace­ nieri au urmărit desfăşurarea jocului!
lalt nu s-au dat niciodată în In afara echipei de teatru, eaşi totală nepăsare, dezinteres faţă de 4 Cu sprijinul partidului şi gu- X le-a cimentat în memorie pentru totl
'aiuri cînd li s-a cerut ajutorul. oare a prezentat o piesă în-tr-un rezolvarea problemelor agrare care 11 4 deauna întîmplările pline de eroism ale
act în primăvară şi acum pre­ răscoalei ce a izbucnit pe meleagurile
zintă pe a doua, nu activează . 44v vernului, oamenii îşi făuresc X
Era prin anul 1952. Intr-unui cupat de întărirea disciplinei, de* viaţa nouă. Pe locurile undi ¦

din satele regiunii Iaşi se întor- educarea tineretului, constituind* altă dată se ducea greul lupte-X

sese acasă, terminîndu-şi stagiul prin purtarea sa un exemplu* lor împotriva exploatării, azi*

militar, tînărul Vasile Lungu. demn de urmat. ¦ se creează şi se dezvoltă Înto-X

Ba mai mult, au insistat pentru şi nu există nici o altă echipă. aparţin şi s-au mulţumit să pri­ In armată a învăţat multe lu- Pînă în 1955 a muncit la sec-* vărăşiri agricole şi zootehni-* regiunii noastre şi care a zguduit mo-
obţiinerea unor fonduri destul de Problema înfiinţării corului este vească totul de la distanţă cum... se cruri bune. Munca de educaţie, toriruull VVIT aalii mmiinnepii LTon.nenao.a TToto*t* ce,. pnrologpul unei activităţi de* şierimea ardeleană acum 173 de ani.

însemnate, neoesare procurării discutată mult, dar fără re­ strică. a c t i v i t a t e a în cadrul organizaţiei timpul a căutat să-şi ducă la* viitor, chezăşie a muncii şi tra-* TOMA P1ENARU

UU.T.M., au contribuit în mare îndeplinire sarcinile pe linie de* iului îmbelşugat. * corespondent

măsură la transformarea lui, U.T.M., iar în producţie să fie* *»¦»»¦¦¦¦¦¦»¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ ¦
fruntaş.
Trei e ro i: M a c iu , V r a c iu şi cu l-iau ajutat să înţeleagă mai Munca şi întreaga sa compor­ BALŞOI SPUTNIC
profund transformările ce se pe­
tare n-au fost trecute cu vede­ In furnicarul vechii constelaţii
trec în ţana noastră. Aşa că nu rea. A fost scos din producţie ca
e de mirare că atunci cînd a au­

zit că în Valea Jiului se simte secretar al comitetului U.T.M. Prin care se rotesc lumini astrale,

Cei tr e i: Maciu, Vraciu şi cu Mîţu a fost sculat din pat, unde de „furnale ilegale". Dumini­ nevoia de cadre de mineri, Va­ pe mină. De atunci este activist Un astru nou ivit îşi taie cale
<! Mîţu. deţin funcţii destul de se aşezase din pricină de „rău sile Lungu n-a stat mult pe U.T.M. şi apreciat ca un tova­ In jurul Terrei, numărând rotaţii.
că : zi de odihnă pentru toţi. gînduri pînă se hotărî să se fa­ răş care munceşte cu mult simţ
importante. Prim ul: secretar de sezon". In şedinţă, discuţii că miner. de răspundere, pentru a duce la Dar cosmicele corpuri colosale
[ al Comitetului comunal de tari, „protestevehemente", mai De ce nu s-ar odihni şi Ma­ îndeplinire sarcinile ce i se în­ Tăceri şi raze risipesc în spaţii
(' partid; al doilea: preşedintele ales din partea lui Vraciu. Ve- Din primele zile a îndrăgit credinţează. Pe cînd cel nou vorbeşte prin vibraţii
( cooperativei „Munca noastră" ; ciu, Vraciu şi cu M îţu ? Oare munca minerilor. S-a înscris la Cu zeii — meşteri ai făpturii sale.
\ iar al treilea: preşedinte al şcoala de calificare. In şcoală Activitatea în rîndul tinerilor
rf Sfatului popular comunal din n-au depus ei atîta „activi­ s-a dovedit a fi un elev sîrguin- este frumoasă, tovarăşului Lun­ Oceanul firii cu prundiş de stele
^ Vata. gu i-a plăcut aceasta. Avea to­ Ce ard în in fin it: o rece spuză,
‘I Buni prieteni, ei sînt mereu tate" ? Acest program se re­ cios, iar în producţie muncitor tuşi o dorinţă, să devină mem­ Sim ţindu-i fulgerarea printre ele,
i nedespărţiţi. In fiecare zi, la bru de partid. A cerut organiza­
? fiecare ceas, mereu împreună. petă cu mare regularitate. Şi harnic şi priceput. S-a iniţiat ţiei de bază de partid să fie pri­ Ca-njunghiat de o străveche rană,
( Cîteva ore de somn, noaptea. destul de bine în tainele mine­ mit candidat. Dună expirarea Cu glas neputincios tunînd l-acuză:
;C îi adună pe fiecare la casa sa. atunci oare e de mirare că acti­ stagiului de candidat, a cerut să „Tu eşti spion de teapă păm înteană".
ritului. Pentru activitatea depusă fie primit în rîndul membrilor
pentru ca din nou, dimineaţa, vitatea culturală a încetat să a fost ales secretar al organiza­ de partid. T. F1LIMON
L 's ă se revadă şi să pornească ţiei U.T.M. din şcoală. Şi în a-
mai existe, că munca pe tema De curînd adunarea generală D-ALE ÎNDRĂGOSTIŢILOR
' la... acţiune. geastă muncă a depus acelaşi a organizaţiei de bază nr. 6 de
Ce a fost pînă aici, nu pare transformării socialiste a agri­
interes ca şi în producţie. S-a o-
culturii a fost lăsată pe seama

celor de la raion ?

Deloc.

E ceva firesc. Dar, pînă cînd

aceasta ? Q- NlCODlM

sa. prezinte nimic deosebit. deţi cd e[ era preocupat de o la mina Lonea, a discutat cere­

Trei prieteni, care îşi împart importantă „chestiune persona- Conştiinciozitate şl hărnicie rea sa. La discuţii s-au înscris
bucuriile şi necazurile. Numai lă“ p& care am aflat-o citind mal mulţi comunişti printre care
că aceşti trei prieteni gustă un „plan de acţiune" întocmit tov. Gheorghe Străinescu, Ion

mai m ult bucuriile, iar necazu- de aCeşti trei, aşa... mai mult Cînd am intrat în magazinul ali­ petrecut mult timp din viaţa ei. Ea Prosner şi alţi tovarăşi. Aceştia

rile şi le topesc mereu, în ţui- ţn glumă. Şi, trebuie să recu- mentar nr. 1 din Sebeş, un buchet s-a hotărît să urmeze o şcoală de ca­ vorbind despre activitatea tov.

că. Asta-i de sezon acum : ţui- noaştem că cei trei sînt abso- frumos de trandafiri mi-a atras pri­ lificare şi să devină cu orice preţ Lungu, toţi au fost de acord că

ca. Şi dacă-i de sezon, ei au iU( originali în alcătuirea pla- virea. N-am apucat să spun nimic, vînzătoare. Acest gînd şi l-a înfăp­ este îndeajuns de pregătit pentru

z i s : SĂ FIE. Ce le pasă celor nurilor de acţiune. Un fel de că privirea mea întrebătoare ^ pri­ tuit pe deplin. a merita să fie primit membru

trei prieteni că merg sau nu „împărţeală a săptămînii", mai mit răspuns. Are acum 6 ani de cînd e vînză­ de partid, făcînd tot odată pro­

treburile în comună. Principa- abitir d e ă t cea pe care Horia — Sărbătorim ziua de naştere a toare în acest magazin. O cunosc şi puneri preţioase pentru activi­

Iul e ca ţuica să curgă. Iată o a prezentat-o împăratului colegului nostru Mihai Chir. Are o preţuiesc consumatorii. Niciodată tatea ce o_va desfăşura în viitor.

mică aventură de a lor, aven- Franz Iozsef la Viena. lată-i astăzi 31 de ani. E darul nostru —• nu le-a vorbii urît, i-a servit prompt Punîndu-se la vot, adunarea ge­

tură care ne poate da ciiuşi de modelul. L u n i: Vraciu taie şi-şi îndreptă ochii spre vaza cu şi conştiincios. E acum şefa raionu nerală în unanimitate a hotărît
puţin imaginea felului în care porcul (participarea obligato- trandafiri. lui de coloniale şi face parte din bri­
ei acţionează la „greutăţi". rie) marţi î stăm de veghe la gada de bună deservire. Cînd cei­ primirea lui în rîndurile mem­
Tovarăşa care ni-a întîmpinat atît lalţi colegi ai săi au mult de lucru,
Intr-una din zilele acestea, căpâtîiul lui Mîţu care se sim- de binevoitoare era vînzătoarea Eca- Ecaterina îi ajută întotdeauna şi la brilor -de partid.
iîn plină campanie âe toamnă, te bolnav (din prietenie nu pu- terina Vinkler despre care tocmai îmi desfacerea mărfurilor şi ia vînzare
era vorba de o şedinţă de Iu- tem lipsi) m iercuri: Maciu are propusesem să scriu cîte ceva. şi chiar la aranjatul vitrinelor şi Emoţionat şi plin de bucurie,
cru importantă la Vaţa de Jos. onomastica (buni prieteni, îl o- rafturilor, ca să fie cit mai estetice
Cum prezenţa celor trei era ab- norăm cu prezenţa) j o i : Mîţu Cu cine discutasem mai înainte, şi să atragă privirea consumatorilor. noul membru de partid s-a an­
solut indicată şi obligatorie, fierbe ţuica (din spirit de a- îmi spusese numai lucruri bune des­
oamenii prezenţi la sfat le aş- jutdr reciproc, trebuie să în- pre dînsa. A continuat să-i servească Oricînd e vorba de vreo acţiune, gajat în faţa adunării generale
teptau sosirea. Drept că nu vîrtim la manivelă). Vineri: pe consumatori şi să-i întîmpine pe vînzătoarea Ecaterina Vinkler este
s-au lăsat, aşteptaţi prea mult. deplasare la „furnalul din Bro- cei ce intrau cu obişnuitul, „cu ce vă în frunte. E şi contribuţia ei la fap­ să muncească cu şi mai multă
Au venit toţi trei numai că au tuna" (furnal—cazan de fiert putem servi”. . tul .că planul magazinului alimentar
venit pe... şase cărări. Maciu ţuică). Sîm bătă : pe teren ; coti­ nr. 1 din Sebeş e îndeplinit cu 128 hotărîre şi să nu precupeţească
şi Vraciu au sosit la sfat, di- stătâri în legătură cu însăm în- Tovarăşa Vinkler e de statură mij­ la sută, iar brigada din care face
rect de la bodega din sat, iar ţările şi... eventual, depistarea locie, îngrijit îmbrăcată, răbdătoare parte e declarată fruntaşă. ni'cktn efort pentru a traduce în
şi harnică.
E. C. viaţă hotărîrile partidului.
E născută în Petreşti şi acolo şi-a
Intr-adevăr, nu poate exista

o bucurie mai mare, o mîndrie

mai de seamă, decît aceea de a

purta înaltul titlu de membru

de partid.

P. UNGUR ¦ Mişule, dacă mă iubeşti, jură-te pe satelit.

i