Page 40 - 1957-11
P. 40
\ -^ V 'r v • \\ 7• \\ 'V• \\ \' : 1' ‘' ¦ 1 /' 'V/ 1 ' • 1 .i ¦•^ ................ * •1 1 • .. • \ ! 11 w /i I
nV > \ . \
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI .u.r;«.7gsrngM. Nr 905
7-Tniii‘rîrr-ifaaui SSSSS: Bafes
Dup â orele 20 ÎN C U R ÎN D Plantatul de toamnă
S<S< ^ SS SS S& & S3S & S @ S SS SS SS & S sS SS Si^ S & & S SS (S :S& S6>SS& SSS& K ^L pe ecranul cinematografului al pomilor
ia clubul combinatului hunedorean „FILIMON SÎRBU* din Deva Prin aşezarea sa geografică, pentru cicatriza-
La aceste expoziţii se vor su artistic, oare a pus pe scenă raionul Sebeş cuprinde o şer-ie r e ; între rădă-
pune aprecieri1 vizitatorilor a- în adevărata lor valoare, reuşite
cuarelele, tablourile în ulei şi lu piese de muzică .populară romî- de comune de deal şi munte, cu cinile pomului
crările de grafică, semnate de nească şi distractivă.
tînărul Coolitu, Constantin un pronunţat caracter pomicol.. jnou plantat, şi
Neamţu, Vaier Ionescu, Ştefan N-aş putea spune oare parte Astfel, grupul de comune_ Săs- pămfnt se rea
Deac, Fnancisc Bartok, Bitter- a repetiţiei la care am asistat
man şi alţii. este mai reuşită: muzica, co ciori, Loman, Strungari, Şugag, lizează un con-
regrafia, sau prezentarea. Pianu, Jina şi Poiana, formează ţ-v
Alături
Pentru a* mă împăca pe mine bazinul pomicol de cea mai mia- W» ¦csrfs, saN ^a°h mai istrîws ;
In sala rezervată orchestrei însumi trebuie să recunosc că
combinatului, se .repetă cu insis toate se armonizează şi se com re productivitate a raionului şi m timpul iernii
tenţă pentru a fi reluat concertul pletează perfect.
Nu căutam un material de re simfonic prezentat cu mult suc cu cele mai mari suprafeţe ocu- se acumulează
portaj. Căutiam un vechi prieten ces în faţa hunedorenilor, nu Am ieşit din club cînd sire pate, cu pomi.
şi am intrat să întreb de el la cu' mult timp în urmă. na uzinei spărgea bezna nopţii, — în jurul pomu
biblioteca clubului „Alexandru vestind începerea lucrului pen In ultimul timp însă, acest lui o cantitate mai mare de-apă,
Sabia". Gînd treceam pe acolo se re tru schimbul III. Pe prietenul bazin' pomicol a rămas în urmă i®r ta primăvară pomul intră
petau tocmai selecţium din lu meu nu l-am găsit, dar am a- atît ca producţie, cît şi sub as puternic în vegetaţie.
Sala de şah era pustie, jucă crările marilor muzicieni Mo- vut ocazia să mă conving că pectul calităţii produselor.
torii plecaseră. Din sala de lec zart, Ciakovschi, Rossini, Wag- în cadrul Combinatului siderur Prin plantatul de toamnă al
tură însă răzbateau "voci mul ner şi Brahms. Cu ajutorul a- gic, Comitetul de întreprindere Livezile vechi au intrat în de pomilor se înlătură şi o serie
te. Curios, iam deschis uşa şi cestei formaţii valoroase, diri se orientează acum mult mai clin, iar plantări noi s-au făcut întreagă de greutăţi ivite de
astfel am făcut cunoştinţă cu jată de Boris Cobasni.an, publi just ca în trecut în pregătirea şi păstrarea peste iarnă a materia
profesoara Tarnara Savelieva, cul hunedorean face cunoştinţă prezentarea de spectacole reu puţine şi cele care s-au tăcut nu lului săditor, care se soldează
oare conduce cercul de croitorie mai îndeaproape cu muzica sim şite şi interesante. au dat rezultatele aşteptate. E- întotdeauna cu pagube, fie prin
de pe lîngă club. fonică. xistă în tradiţia locuitorilor din mucegăire, fie prin degerare, fie
C. SANDU comunele noastre obiceiul pu prin stricăciuni de manipulare.
Nu m-am putut reţine să nu In noua sală a clubului cine ternic înrădăcinat de a planta
pun cîteva întrebări din care am ma ce a fost dată în folosinţă Noi purtători ai insignei pomi numai primăvara, obicei
aflat că acum funcţionează cea parţială în cinstea zilei de 7 No „Prieten al cărţii"
de a doua serie a cercului de iembrie, concertele simfonice se complet lipsit de temei şi în a- _In gospodăriile agricole colec
croitorie. Prima serie fusese ab vor repeta cu regularitate spre Zilele acestea a avut loc la
solvită de 20 de tovarăşe, acum, deplina satisfacţie a melomani clubul „Nicofae .Bâlcescu“ din celaşi timp păgubitor. tive : Dobîroa, Gîrbova, Mier
sînt înscrise 25. Intre cele mai lor. Gheţar, examinarea unor parti
interesate la învăţătură sînt cipanţi la concursul „Iubiţi car Ştiinţa şi practica pomicolă au curea, Reciu şi Dala Romînă
Valerica Samoilescu, Elisabeta Muzică uşoară tea". Din cei 16 utemişti par
Paul, Marin Lis, Elisabeta Crai ticipanţi, 11 au primit dreptul tU M tW E S dovedit că în condiţiile raionu s-au plantat în ultimii 5 ani pes
nic, Maria Niţescu şi Susana In sala de repetiţii teatrale, de purtători a insignei „Prieten lui şi regiunii noastre, plantatul te 25 ha pomi fructiferi. Colec
Deli. Elena Nnzarie, deşi a ab devenită neîncăpătoare acum, al cărţii". Printre aceştia se nu pomilor din toamnă asigură cel tiviştii din aceste gospodării
solvit seria întîi, participă vo un alt ansamblu muzical, nou mără tinerii Pantîlimon Raicu, mai mare procent de prindere şi s-au convins în mod practic că
luntar şi la a doua. creat, repetă concertul de muzi Marfa Zanemy, T. Mecsa şi Ve- duce la realizarea celor mai reu acolo unde au plantat toamna
că populară şi uşoară sub con ronica Faczoi.
Cînd am trecut pe acolo, şite plantaţii pomicole. ^ — respectînd indicaţiile date de
cursantele tocmai croiau mode ducerea muzicală a lui Ştefan M. TIBER'lU
lul unui capot de casă. Erau ta corespondent Unităţile de pionieri şi Pentru reuşita plantărilor de agronomi la pregătirea terenu
re bucuroase că ajunseseră sâ-şi Răduţ şi sub regia artistică a lui toamnă la pomi este necesar ca lui şi plantare au obţinut re
lucreze cu mîna lor prima imediat să se treacă la piche- zultate frumoase, aviind cel mai
haină. Necăjite erau însă numai Pavel Crişan.
că maşina de cusut a cercului nu timpul liber al pionierilor tatul terenului şi la facerea gro ridicat procent de prindere şi a-
funcţionează bine şi că nimeni Aplauzele entuziaste cucerite pilor de plantare, acolo unde nu nume peste 90 la sută, iar acolo
nu se ocupă de repararea ei. s-au făout aceste lucrări pregă unde au plantat primăvara şi în
fa premieră, au răsplătit ou pri
In sa!a de arie plastice In urma propunerilor făcute Programul prezentat a scos titoare, urmînd ca la încetarea special dacă nu au avut nici
sosinţă strădaniile colectivului de pionieri in cadrul adunărilor în evidenţă munca deosebită a vegetaţiei active a pomului să gropile făcute din toamnă, s-au
L-am întîlnit pe tov. Emil de dări de seamă şi a alegerilor tov. profesoare de m.uzică Dina se aducă materialul săditor din obţinut rezultate mai slabe, cu
Brandisz, care, ajutat de o par activelor pioniereşti, comitetul o- Sturza şi a instructoarei supe- procentul de prindere uneori sub
te din membrii cercului, sorta răşenesc U.T.M. Deva, împreună rioare de pionieri Ana Pătraşcu. pepiniere. 60 la sută.
lucrările ce vor fi expuse la con cu cadrele didactice, au consul- care au reuşit să atragă un O grijă deosebită trebuie să
cursurile artiştilor plastici ama tat o mare masă de instructori Sfaturile populare comunale
tori. de pionieri pentru a stabili for mare număr de pionieri înspre se acorde acestor lucrări de că prin organele lor agricole, aju
mele cele mai atractive de acti activitatea artistică. tre .consiliile de conducere ale tate de organele raionale vor
O expoziţie concurs cu lucrări vitate a vieţii pioniereşti . gospodăriilor agricole colective, trebui să ducă o susţinută
executate în cerc pentru faza pe Pentru a dezvolta la copii care au în plan plantări de pomi muncă de convingere a cultiva
întreprindere, este proiectată Cu sprijinul profesorilor dragostea faţă de literatură, s-a pentru această toamnă. torilor pentru a planta suprafeţe
.pentru prima jumătate a lunii organizat pe oraş, concursul cît mai întinse de pomi în toam
noiembrie. Apoi, vor fi expuse Spre deosebire de anii trecuţi, pentru titlul de „Cel mai bun re Prin plantarea de toamnă ră na acestui an.
lucrările în cadrul concursului organizaţiile de pionieri sînt citator", concurs la care şi-au nile de pe rădăcină cauzate de
organizat de A.R.L.U.S. şi mai dat pe deplin contribuţia Biblio recoltarea şi fasonarea materia Ing. ALBU NICOLAE-Sebeş
anoi vor fi prezentate la expo lului săditor,vau timp suficient
ziţia ce se pregăteşte în cins
tea aniversării a 10 ani de fa TIRGUL COLECTIVIŞTILOR mai active în acest an în ce pri teca centrală regională şi Şcoa Mmpregătire fle Iarnă—aslggrâ
proclamarea R.P.R. veşte organizarea educativă a la medie nr. 2 .
(Urmare din pag. l-a) nu mai pridideau cu vînzarea, nu mai timpului liber al copiilor. A st îndeplinirea ritmică a piannlnl
ştiau cui să explice mai întîi cum au fel, în cadrul pregătirilor pentru La acest concurs s-au distins
Erau destui, dar şi produsele scoase lucrai pămînturile colectivei, cum au intîmpinarea zilei de 7 Noiem recitatorii de la Şcoala medie nr.
de colectivişti pe piaţă erau multe şi făcut de au smuls pămintului atîia 1 dintre care unii au ocupat pri
frumoase. Şi apoi, preţurile conve rod bogat, cum. au ajuns să valori
nabile, calitatea produselor, nu sini fice produsele lor la asemenea preţuri brie, unităţile de pionieri orga mele locuri pe oraş. Intre diş- le producţie
oare cea mai bună reclamă ? convenabile. nizează activităţi interesante, tigători se numără Agneta Keş-
In partea cealaltă a pieţii stăteau Peniru unii dintre individualii veniţi plăcute pentru copii. Aşa de e- chel, ludith Farcaş. Cornelia (Urmare din pag. l-a) Combinatul carbonifer Valea
înşiruiţi individualii. Unii aveau in la tirg a fost deajuns să vadă bogă xemplu la şcoala pedagogică, Buzdugan şi Victoria Ghebea. Jiului ar fi trebuit să ia mă
faţă cîte o măsură de grîti ori porumb, ţia produselor, ca să-şi învingă îndo pionierii, sub conducerea instruc suri din vreme, pentru repararea
alţii cite o găină. îndemnau şi ei iala ce o mai aveau, şi ajunşi acasă toarei superioare Jerebie Mar Contribuie şi familia chiuri de geam lipsă. La corido sau rezidirea sobelor în toate ca
cumpărătorii să le viziteze produsele. să-şi facă cereri pentru a porni pe cela, pregătesc o echipă de dan merele,-' acolo unde nu există
Dar se vede că în ziua aceea, cumpă calea belşugului, scriindu-se în gos suri şi o echipă de gimnastică In munca de organizare plă rul între lămpărie şi puţul cen încălzire centrală.
rătorii.... nu cam aveau timp fiindcă podăria agricolă colectivă. ritmică. cută a timpului liber al copiilor, tru la Petrila, lipsesc nu mai
toţi se îndreptau spre iirgul colecti , puţin de 104 ochiuri de geam. In concluzie, în cadru. l acţiu-
A fost zi de iîrg Ia Sebeş. O zi E însemnat faptul că în uni părinţii sînt un factor activ ca- 1 Lipsuri asemănătoare sînt şi Ia nu pentru pregătirea de iarnă
viştilor Era şi de înţeles! Cine iui în care colectiviştii cu produsele lor tăţile de pionieri întreaga acti re sprijină şcoala şi organiza preparaţia Petrila, în secţia de a exploatărilor carbonifere din
trage la marfă bună şi ieftină? au triumfal. A triumfat rodul muncii vitate se desfăşoară cu ajutorul ţia de pionieri. Cu ocazia ma- spălare şi la cea din Lupeni. Valea Jiului, acolo unde a exis
unite pe ogoarele întinse ale colecii- profesorilor de specialitate. La nifestărilor artistice organizate tat o preocupare pentru aceasta,
In ziua tirgului, colectiviştii au avut velor. şcoala pedagogică, profesorul ţa carnaval, părinţii au ajutat O atenţie deosebită trebuie stadiul lucrărilor este destul de
mult de furcă. Pe lîngă faptul că Bivolaru, sprijină activ orice ini- ţa amenajarea sălii, la pregă- acordată asigurării încălzitului avansat. Mai sînt însă multe o-
ţiativă pionierească, fie pe linie firea costumelor de carnaval şi pe timpul iernii. Se remarcă fap biective de realizat, iar timpul
00LX X XX X XX50O XK X>000000000tXXX)0000C000000000CX300CX)0CXJ0^=O Q 0000CXK 50000000C0eCC; culturală, fie sportivă. Aseme- [a mobilizarea copiilor. Părinţii tul că aproape la majoritatea care s-a schimbat mult, trebuie
nea activităţi se desfăşoară şi pionierilor Smaranda Vătafu, să dea serios de gîrtdit tovară
la şcoala medie nr. 1, unde s-a Sanda Teofilescu, Filip, U m i căminelor pentru noi angajaţii, şilor gospodari, cît şi conduce
creat în cadrul organizaţiei de nfţa Nestor, Sonia Birţan şi Ma- lipsesc sobele. Aşa este cazul rilor tehnice de la mine. Aces
pionieri, o echipă a micilor ba- la căminul nr. 3 din Petrila,
Rod al perseverenţei în munca lerini, care pregătesc baletul unde se vede că pentru asigu ,tor,a le .revingerj sacrucinsae dDeoaateoorn;f-
„Toamna" de Ceaikovski. rfa Mebea sînt netipsiţi de la rarea încălzitului unde locuiesc troia şi graDi cu se poate rit
activităţile organizaţiei de pio- tinerii, tov. Ion. Csenteri, gos- mul lucrărilor de pregătire pen
Carnavaiunle pioniereşti ?f a şcolilor. podarul minei, nu s-a îngrijit tru iarnă.
Pînă nu de mult, cooperativa „Ulpia şi să înţeleagă importanţa economică Toate acestea constituie o notă bună In tradiţiile organizaţiilor pio Desigur că în munca lor, in nici pînă acum pentru repararea Fără îndoială că dacă la mi
Traiană" din comuna Sarmizegetusa, şi politică ce o prezintă contractările. pentru consiliul de conducere al coo niereşti a . intrat şi organizarea structorii de pionieri mai au în sobelor existente. Tot aici, prin nele din. bazin se resimt oare
raionul Haţeg, era o unitate pe a că Salariaţii cooperativei, printre care perativei „Ulpia Traiană", precum şi carnavalurilor pioniereşti1tema că multe de făcut. Activitatea „grija" gospodarului preparaţiei cum greutăţi în procurarea gea
rei activitate umbreau o serie de lip Ioan Minciună, Măriţi Davidoi, Pe pentru organele de partid şi de stat tice, carnavaluri care aduc mul- pionierească presupune înnoirea murilor, a diferitelor piese sau
suri. Felul cum se prezintă acum lu tru Socaci, Istrate Pândele şi alţii, care au cîştigat încrederea maselor, te bucurii şi surprize copiilor. Petrila, (tov. Viorel Popa)', so utilaje, lucrul acesta cade în răs
crurile, dovedesc că atunci cînd exis alături de salariaţi şi deputaţi ai sfa fapt pentru care acestea răspund la
tă preocupare, cînd există ajutorul or tului popular, ca Trandafir Rădoni, acţiunile întreprinse. Pentru restul coo Trebuie scoasă în evidenţă în permanentă a formelor de mun bele sînt sigilate, iar din unele punderea tovarăşilor din combi
ganelor de partid şi de stat, se poate Ioan Nichîfor, Ana Trîmbiţoi din Sar perativelor din raionul Haţeg, coope semnata contribuţie a unităţii nat şi în special a celor din di
ieşi din impas. Rezultatele obţinute mizegetusa, Netuţa Armioni din Pău- rativa din Sarmizegetusa oferă dovada de pionieri de la Şcoala medie că cu copiii şi de aceea se cere camere lipsesc. Fiaptul acesta se recţia administrativă şi comer
de amintita cooperativă în acţiunea de cineşti, conduşi şi îndrumaţi de comu vie că se pot obţine rezultate, dar m ixtă nr. 1, care a pregătit un cială (directori Alexandru Cos-
contractare a cerealelor şi produselor niştii Ioan Popa din Sarmizegetusa, că pentru aceasta e nevoie de preocu reuşit program artistic, prezen din p a rte a tuturor instructorilor poate considera drept o negli ma şi Ch. Băncilă). Pe lîngă
agricole, dovedesc cu prisosinţă acest Onica Balint din Hobiţa, Micşoni Ar pare şi interes. tat cu ocazia Carnavalului Ma măsuri pregătitoare de iarnă,
lucru. Iată situaţia contractărilor pe mie din Păucineşti şi alţii, au fost rii Prietenii. o iniţiativă bogată care să fie jenţă condamnabilă, deoarece sînt necesare şi măsuri pentru
cooperativă la principalele sortimente : nu numai sfătuitori ai ţăranilor în ce PETRE FARCAŞ1U îmbinată stn n s cu interesele atît organele administrative de asigurarea .cantităţilor suficienle
la grîu şi secară, planul de contrac priveşte contractările, ci ei însăşi au la exploatări, cît şi cele din de lemn de mină şi seîndură.
şcolii. SOFIA BEXA
tări s-a depăşit cu 20.550 k g ; la La cooperativa „Ogorul nou" lucrurile Dacă la unele exploatări există
porumb cu 8.000 kg şi la cartofi cu pot merge mai bine de pe acum stocuri suficiente
2.76' kg. de materiale, la mina Uricani,
constituit exemple în încheierea de con dă prestigiul cooperativei, dar e k nu de exemplu, stocul este foarte
Reiese de aci că preocuparea între sînt din acelea care să nu poată fi redus, iar producţia se resimte
gului colectiv de c'onducere al coope tracte. Măsurile luate, au făcut ca pe Expoziţia agricolă din Ilia SIMERIA (de la subredacţia noa remediate. chiar de pe acum din această
rativei, ajutorul acordat de comitetul întreaga rază de activitate a coope stră voluntară).
comunal de partid, de sfatul popular, Pentru ca lucrurile la cooperativa cauză.
de organizaţiile de partid şi U.T.M. rativei, zile la rînd, să fie contractate La Ilia a fost deschisă o expoziţie puşnic — 3.000 kg ştiuleţi la ha. Deşi nu a trecut mult timp de cînd „Ogorul nou“ din Simeria să meargă Iarna poate şi trebuie să gă
precum şi de căminele culturale, au cîte 10.000 kg cartofi la zi, agriqolă care cuprinde realizările gos De mare popularitate s-au bucurat a luat fiinţă, cooperativa de credit mai bine, se impune luarea unor ma
adus un real folos. Realizarea şi de podăriilor agricole colective, ale înto şi produsele expuse de întovărăşirile şi economii „Ogorul nou“ din Sime- suri mai energice din partea consiliu sească exploatările noastre bine
păşirea planului de contractări la cele Faptul, că. au răspuns cu încredere vărăşirilor agricole şi ale ţăranilor din Sălciva şi Brîznic, precum şi cele ria, împrumuturile acordate membri- • lui de conducere al cooperativei, în pregătite. Lucrul acesta să fie
trei produse, sînt dovada unei perse chemării cooperativei, care le asigură muncitori cu gospodării individuale, ale ţăranilor muncitori cu gospodărie lor săi se ridică la cifre destul de în sensul că acesta să depună o activi clar tuturor factorilor respon
verente. munci. Acum, paralel cu des mărfurile necesare, e dovedită printre realizări obţinute în acest an agri individuală ca : Ioan Certejan, Ion semnate. ' Pînă în prezent 115 membri tate mai intensă. Desfăşurarea unei sabili de la minele noastre, pen
făşurarea muncii în vederea asigurării altele de ţăranii muncitori Teodor col. Nicula, Gustav Wagner, Loghin Pop au fost împrumutaţi cu fonduri pentru munci politice şi de organizare în tru că de buna pregătire de
Drăgotesc şi Ioan Moisoni din Peş- şi alţii. diferite construcţii' gospodăreşti, 28 de rîndul membrilor cooperativei, ar asi iarnă depinde în mare măsu
achiziţiilor, conducerea cooperativei teana, Gheorghe Voinoni şi Ianăş Hi- Au fost remarcate produsele expuse contractanţi de. animale şi'produse ve gura cu totul alte rezultate decît cele ră asigurarea realizării ritmice
urmăreşte preluarea întregii cantităţi bais din Hobiţa, losif Albulescu, A- de gospodăria agricolă colectivă din In cadrul expoziţiei vizitatorii au getale de asemenea au fost deserviţi a planului de producţie în pe
contractate. La cartofi şi porumb, pre vram Dănilescu şi Traian Albulescu Ilia — 18.500 kg varză la ha, G.A.C. putut vedea vaci de rasă, păsări, re în condiţiuni avantajoase. Unii dintre de pînă acum. rioada ce-a mai rămas pînă la
luările au loc în fiecare zi. din Sarmizegetusa, fiecare. încheind Bretea 17.500 kg varză la ha, G.A.C. producători de rasă etc. membri care s-au bucurat de aceste FLOR1AN VALERIU sfîrşitul anului.
Hărău 22.000 sfeclă de zahăr la ha. împrumuturi şi-au achitat conştiincios
Din planul de 9.550 kg grîu-secară, Majoritatea gospodăriilor colective au I. ZAHAR1E ratele şi părţile sociale, fapt care a
r.ît i s-a cuvenit la achiziţii în tri înlesnit satisfacerea cerinţelor altor so
mestrele III şi .IV, cooperativa a rea contracte pentru cîte 1.000 kg cartofi. obţinut peste 4.400 kg porumb ştiu- C înd exisfă licitanţi de împrumuturi.
lizat pînă acum cîteva zile, cantita Ştefănescu Pius din Sarmizegetusa şi leţi la ha.
tea de 8.319 kg. Ana loviţoni din Hobiţa, au încheiat preocupare In scurte cuvinte se poate spune
şi ei contracte: primul pentru 1.100 Intr-o singură zi expoziţia a fost că, activitatea cooperaţivei „Ogorul
Realizările obţinute au fost posibile kg, iar cea de a doua pentru 1.500 vizitată de 500 cetăţeni din raion care La staţiunea de montă din nou" este bună. Aci există totuşi şi
datorită atenţiei ce au acordat-o con kg cartofi. au admirat şi produsele expuse de în Sălaşu Superior—Haţeg, iau unele lacune care frînează întărirea
siliul de. conducere al cooperativei tovărăşirile agricole din Dobra — fost depozitate 35.000 kg fîn şi continuă a cooperativei şi atragerea
„Uipia Traiană", — preşedinte Petru 3.750 kg porumb ştiiileţi la ha. Lă- 1.200 kg ovăz, recoltat la timpul de noi membri înspre aceasta, Aşa de
Vlădoni — şi comitetul comunal de optim de pe loturile zootehnice. exemplu, preocuparea pentru creşterea
partid împreună cu sfatul popular, ac Activitate rodnică numărului de membri, nu a stat în
ţiunii de contractare şi achiziţionare De menţionat că toate acestea faţa consiliului de conducere al coo
Intr-un 'timp scurt, Ocolul sil pat cu mult entuziasm tinerii au fost strînse fără cheltuieli perativei. Această afirmaţie este sus
vic 'din Biaiia de Griş, a obţinut din Ciungani, Prăvălsni, Priho- bugetare. Strîngerea lor s-a fă ţinută de faptul că în răstimp de 16
rezultate frumoase în munca sa, dişte, Viaţa de Jos, Bulzeşti, Ri- cut prin munca voluntară a ce luni de activitate numărul membrilor
pentru refacerea pădurilor. bicioara şi din alte sate care tăţenilor din comună. a crescut doar cu 81, ceea ce pentru
sînt cuprinse în raza de acţiune întreaga comună Simeria este prea pu
Buna organizare a muncii, a ocolului silvic Baia de Griş. Comunistul Mihai Vliad-Pilu, ţin. Datorită unor neglijenţe manifes
mobilizarea tineretului cu ajuto agentul zoo-pastonal, dovedind
rul organizaţiilor U.T.M., a dat De altfel, acestea nu sînt sin multă preocupare în direcţia a-
caasta, a mobilizat mai mulţi
o produselor agricole. posibilitate să f’e executate se gurele realizări. Prin acţiuni bi cetăţeni, între care Ioniţă Mihă- tate de consiliul de conducere, au ră
La căminele culturale, atît în centrul mănături directe cu brad pe o ne organizate au fost făcute iasă, Mihai Ciureău, Ştefan Io- mas îri urmă cu achitarea ratelor o
de comună, cit şi în satele aparţină suprafaţă de 58 ba. De aseme mobilizări de sol în jurul puie- vănescu, Ion Hobeanu-Căpraru bună parte, din cei împrumutaţi cu
toare, corifirinţele şi consultaţiile pe nea s-au recoltat 10.000 kg ţilor pe 15 hectare, iar pe 0,3 fondurile cooperativei. Aceasta denotă
tema’ contractărilor care s au ţinut cu ghindă, cantitate oare asigură şi alţii oare au muncit cu drag că . şi comisia de revizie din c'adrul
regularitate, au făcut ca oamenii, să tot necesarul lucrărilor în, pe ha au fost realizate liniile izo cooperativei fiu şi-a . făcut pe deplin
cunoască avantajele de care se bucură piniere. latoare. ¦ pentru reuşita acestei frumoase clatoria să. Deficienţele — care în fond
La • aceste - acţiu n i au TRAIAN M1CLUŢIA acţiuni. par neînsemnate — ău făcut să sca-
/
corespondent ANDREI NĂSTASE — Acum tu crezi în sate fitul artificial ?
corespondent (din l’Humanite ditnanche).
