Page 39 - 1957-12

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 930

Mesajul de răspuns

ol l i 1 . 1 Sulpnin Io speli l i Helini

MOSCOVA 11 '(Agerpres). — rate prin presă şi prin posturile Năzuinţei puterilor occidenta­

TASS anunţă: La 10 decembrie de radio în favoarea unui nou le de a impune altora voinţa lor

Nikolai Bulganin a adresat lui război, acţiuni care au loc în cu ajutorul forţei sau a amenin­

Jawaharlal Nehru mesajul de anumite ţări. Din declaraţiile fă­ ţărilor cu forţa, subliniază N. A.

răspuns la apelul adresat de cute în ultimul timp de oameni Bulganin, j se opune o altă linie

primul ministru al Indiei gu­ de stat marcanţi ai Occidentului, în politica internaţională pe ca­

vernelor Uniunii Sovietice şi se spune în mesaj, nu se poate re, alături de multe alte ţări, Derută în S. U. A. în urma eşecului HăscuBaţîî marocani
S.U.A. în problema încetării ex­ să nu se tragă concluzia că gu­ o apără Uniunea Sovietică, R.P, lansării satelitului am erican continuă Supta
perienţelor cu arma nucleară şi vernele S.U.A. şi Angliei, nu in­ Chineză şi India — linia spre
a cursei înarmărilor. PARIS 11 (Agerpres). — P'’-
tenţionează să accepte reglemen­ slăbirea încordării internaţiona­
Guvernul sovietic, se spune în tarea problemei dezarmării şi să le, spre coexistenţa paşnică a
mesajul Iui N. A. Bulganin, este consimtă la interzicerea armei a-
gata să declare solemn că de tomice şi cu hidrogen. Conducă­ tuturor statelor. Călăuzindu-se teritoriul Ifni detaşamente ak
la 1 ianuarie 1958 U.R.S.S. nu torii N.A.T.O. nu ascund că la
va efectua nici o explozie cu sesiunea blocului Atlanticului de tocmai de interesele asigurării NEW YORK 11 (Agerpres). ţia evenimentelor internaţionale, ted Press „diplomaţii şi mem­ răsculaţilor continuă să ducă
firma nucleară dacă S.U.A. şi
Anglia, care posedă această ar­ Nord, care se convoacă la 16 păcii, guvernul sovietic a pre­ Chiar şi înainte de ruşinoasa în­ Walter Lippman scria recent în brii Congresului suferă din cau­ cu succes lupta împotriva co­
mă, vor declara de asemenea că decembrie la Paris, se proiectea­ zentat Ia actuala sesiune a Adu­ frângere pe care a constituit-o „New York Herald Tribune": za insuccesului S.U.A. în între­ lonialiştilor spanioli. Ziarul
sînt de acord să înceteze de la ză să se discute căile şi mij­ nării Generale a O.N.U. propu­ „S-a răspîndit foarte mult opi­ cerea cu Rusia în domeniul lan­ „l’Humanite" anunţă că numai
1 ianuarie 1958 experienţele pe nerea ca Adunarea Generală să pentru Statele Unite insuccesul nia că, întrucît nu mai deţinem sării sateliţilor artificiali ai pă­ in citeva zile răsculaţii au cap­
care le pregătesc. N. A. Bulga­ loacele intensificării înarmărilor cheme toate ţările să-şi înteme­ încercării de a lansa un mic sa­ o poziţie de forţă, nu mai deţi­ mîntului... deoarece consideră că
să se elaboreze noi planuri rni- telit artificial al pămîntului,

ieze relaţiile pe principiile res­ numeroşi oameni politici şi zia­ nem controlul spaţiului aerian, prestigiul S.U.A. în ochii lumii turat de la inamic numeroase

pectului reciproc, integrităţii te­ rişti americani ridicau aproape singurul lucru care ne-a mai ră­ a scăzut din nou". puşti, puşti automate, tunuri,

nin subliniază din nou că gu­ litaro-strategice care să preva­ ritoriale şi suveranităţii, ’ nea­ zilnic problema lipsei de efici­ mas de făcut este să ne înver­ Starea de spirit care predo­ precum şi mari rezerve de echi­
vernul sovietic consideră înceta­ dă înzestrarea forţelor armate gresiunii, neamestecului reciproc enţă a politicii externe america­ şunăm şi să dovedim că, dacă mină actualmente în S.U.A. es­ pament militar şi alimente.
rea imediată a experienţelor nu­ ale ţărilor N.A.T.O. cu arma nu­ în treburile interne, egalităţii şi ne. Majoritatea celor care îşi te exprimată de ziaristul Joseph
cleare drept un prim pas deo­ cleară şi cu arma rachetă. avantajului reciproc, pe scurt pe spun cuvintul in această ches­ nu mai sîntem chiar atît de pu­ Alsop în felul următor: „Umi­ Guvernul Marocului a adre­
principiile coexistenţei paşnice. tiune sînt de părere că insucce­ ternici cum am vrea să fim, pu­ linţa este insuportabilă... după sat guvernului spaniol o notă
sebit de important spre rezolva­ N. A. Bulganin subliniază în tem ii în schimb încăpăţînaţi.

rea problemei dezarmării în an­ continuare că aşa numita „doc­ Uniunea Sovietică este pro­ sele se datoresc în primul rînd Este o mare greşeală generată toată această vîlvă mincinoasă, în care declară că războiul care

samblu, a lichidării stării de trină a interdependenţei" ţări­ fund convinsă, se spune în în­ lipsei de pregătire şi de orizont de frică, de lipsă de încredere şi vană şi plină de fumuri, cu ca­ are loc în prezent in Ifni este

teamă şi de neîncredere în re­ lor participante la N.A.T.O., e- cheierea mesajului preşedintelui a celor răspunzători de elabora­ de un spirit posomorit şi înţe­ re ne-au îmbîcsit capul mem­ o răscoală a întregii populaţii
Consiliului de Miniştri al rea acestei politici. penit". brii „Comandamentului" de so­ care doreşte să se alipească Ma­
laţiile dintre state şi spre asi­ laborată la conferinţa de Ia Wa­ U.R.S.S., că mai este timp să iul lui Charles Wilson, fostul rocului. Guvernul marocan coi
fie preîntîmpinată catastrofa ca­ Din momentul in care a deve­ împotriva rigidităţii şi lipsei ministru al Apărării". testă legalitatea pretenţiilor
gurarea unei păci trainice în în­ shington dintre Eisenhower şi re ameninţă. Dacă există năzu­ nit evident că Uniunea Sovietică de perspectivă a politicii ameri­ spaniole asupra teritoriului Ifni.
inţa spre realizarea unui acord a luat-o cu mult înaintea State­ cane se ridică tot în coloanele „Umilinţa”, „îmfrîngerea”,
treaga lume. Tocmai de aceea Macmillan, dovedeşte că se pro­ lor Unite în domeniul ştiinţific ziarului „New York Herald Tri­ „Pearl Harbour”, sînt cuvinte

guvernul sovietic, prezentînd la iectează exercitarea unor noi

actuala sesiune a Adunării Ge­ presiuni asupra participanţilor acceptabil^ pentru toţi, se poate criticile s-au concentrat mai cu bune", organul partidului de­ care revin ca un leit motiv în Ambasada Marocului de la

nerale propunerile sale în pro­ la blocul Atlanticului de Nord pune capăt cursei înarmărilor, seamă în jurul acestui aspect al mocrat, cunoscuta comentatoare toate comentariile americane. Madrid a remis la 9 decembrie

blema dezarmării, s-a pronunţat şi la celelalte blocuri agresive se poate obţine însănătoşirea si­ insuficienţei americane. Se pre­ Marguerite Higgins. Intr-un ar­ Corespondentul din Washington reprezentanţilor presei spaniole
tuaţiei internaţionale, păşind pe conizează îndeosebi necesitatea ticol publicat chiar în ajunul al ziarului „New York Times” şi străine un comunicat în care
pentru încheierea unui acord cu pentru a folosi şi mai larg re­ calea tratativelor cinstite şi ega­ unei mai mari flexibilităţi, a u- încercării neizbutite de la Cap John Finney, scrie că, în acea­ se subliniază că populaţia din
le în drepturi, pe calea adop­ nei înţelegeri mai limpezi a pro­ Canaveral ea scria că „proble­ stă săptămînă, Statele Unite „au Ifni a pornit lupta împotriva
privire la încetarea experienţelor sursele lor şi pentru a ştirbi şi tării unor hotărîri acceptabile blemelor actuale. ma cea mai importantă este de suferit un insucces umilitor în acţiunilor nejuste ale autorităţi­
a şti cum a fost cu putinţă ca, întrecerea cu Uniunea Sovieti­
cu arma atomică şi cu hidrogen, mai mult independenţa lor în Luînd în derîdere poziţia ofi­

la început cel puţin pe o pe­ problemele politicii externe, în

rioadă de 2-3 ani. scopul pregătirii unui război.

Sîntem gata şi. astăzi să sem­ in cazul cînd planurile de a pentru toate ţările interesate. cială americană faţă de evolu- in ciuda experienţei trecutului, că în domeniul cuceririi spaţiu­ lor spaniole şi arată necesita­
năm un astfel de acord, decla­ uni într-o formă sau alta sub
ră N. A. Bulganin. acelaşi acoperămînt blocul A- Tratativele aoglo-americaoe sistemul american să funcţione­ lui cosmic". „Această înfrîngere tea rezolvării paşnice a acestei
tlanticului de Nord şi blocurile au provocat nelinişte în Anglia ze atît de prost încît să permi­ psihologică, subliniază corespon­ probleme.
Uniunea Sovietică, se arată militare ca S.E.A.T.O. şi Pactul tă un nou „Pearl Harbour" de dentul, a fost din unele puncte
în mesajul preşedintelui Consi­ de Ia Bagdad ar fi realizate, LONDRA 11 (Agerpres). — întreabă „oare trebuie să acor­ data aceasta în domeniul ştiin­ de vedere tot-atît de umilitoare O întrunire ca pe vremea
liului de Miniştri al U.R.S.S., declară N. A. Bulganin, ele ar Rezultatele tratativelor pe care dăm baze americanilor?". ţei şi tehnologiei militare". ca şi aceea de la Pearl Har- lui Hi-tler
a stăruit şi stăruie ca atît ra­ constitui un nou pas spre agra­ le-a dus la 9 decembrie la Lon­ bour survenită în urmă cu 16
chetele balistice, cît şi bombe­ varea situaţiei internaţionale, ar dra Mc Elroy, ministrul Apă­ Anunţînd că Mc Elroy a dis­ Ea este de părere că una din­ ani. Prestigiul S.U.A. în ceea ce VIEIVA 11 (Agerpres). —
le atomice şi cu hidrogen să nu apropia primejdia unui nou răz­ rării al S.U.A., cu membrii gu­ cutat de asemenea cu miniştri tre marile greşeli ale guvernu­ priveşte tehnica, subminat de Potrivit relatărilor ziarului, aus­
fie folosite niciodată în scopuri boi, ar ameninţa zona păcii din vernului Marii Britanii au pro­ englezi planurile americane de lui american a fost subestima­ precedentele succese ale sateliţi­ triac „Volksstimme“ în oraşul
de exterminare, ca măreţele rea­ Asia, securitatea şi independenţa vocat o nelinişte serioasă in unificare a aviaţiei strategice rea capacităţii de creaţie a Uni­ lor sovietici, a primit o lovitu­ Salzburg a avut loc o întrunire
lizări ale minţii omului să fie ţărilor acestui continent, care au rîndurile opiniei publice engle­ şi a forţelor navale ale S.U.A. unii Sovietice. Bătîndu-şi joc de ră chiar din partea S. U. A. a fasciştilor în frunte cu „l>un- .
puse în întregime în slujba dez­ păşit pe calea dezvoltării de si­ ze. Deşi in declaraţia oficială şi Angliei, presa îşi exprimă spiritul obtuz al fostului minis­ Ceea ce au făcut americanii în desfuhrerul“ Soutschek car.?,
voltării paşnice a societăţii ome­ ne stătătoare. nu se vorbeşte de încheierea nemulţumirea pentru faptul că tru al Apărării, Charles Wilson, legătură cu satelitul ne-a făcut pentru colaborarea sa cu Hi-
neşti. unui acord concret în proble­ înfăptuirea acestor planuri poa­ autoarea articolului citează ur­ de rîs şi ne-a transformat în tler, a fost condamnat la mun­
După cum reiese din rezulta­ mele militare, totuşi ziarele te duce la continua intensificare mătoarea remarcă făcută recent ţinta unor ironii usturătoare". - că silnică pe viaţă ca criminal
Ca şi pînă acum, se spune tele tratativelor duse recent în­ „Daily Herald" şi „News Chro- a dependenţei Angliei de Ame­ de „o oficialitate guvernamenta­ de stat. In cuvîntările partici­
in mesaj, Uniunea Sovietică se tre Eisenhower şi Macmillan — nicle" scriu că participanţii la rica. In această privinţă cores­ lă" ; „N-avea nici un sens să Iată cum prezintă situaţia zia­ panţilor, arată ziarul, cuvintele
pronunţă şi astăzi pentru înche­ se arată în mesajul Iui N. A. tratative „au realizat un acord pondentul agenţiei americane încerci să-l faci pe Carles Wil­ rul „New York World Telegram „Marea Germanie“ au fost în -.
ierea unui tratat de prietenie cu Bulganin — cercurile conducă­ cu privire la folosirea şi sto­ United Press, Greeg anunţă son să ia în seamă o informaţie aud Sun" : „Ruşii au sateliţi ca­ locuite cu cuvîntul „Europa",
Statele Unite, pentru stabilirea toare ale S.U.A. şi Angliei s-au carea in Anglia de rachete ba­ într-o telegramă din Londra că sau alta despre ruşi. El „ştia" re gravitează în jurul pămîntu­ iar în toate celelalte privinţe
unor bune relaţii cu toate ţă­ obligat să-şi acorde reciproc listice cu o rază medie de ac­ după cum se aşteaptă, aceste că ruşii sînt în fond nişte ţă­ lui şi dintre aceştia unul este întrunirea arăta ca pe timpul
rile, pentru desfiinţarea blocuri­ sprijin nu numai în promovarea ţiune, fabricate în S.U.A.“. Po­ planuri vor fi criticate în nu­ rani care nu pot face ceea ce ceva mai mic decît un pian ma­ lui Ilitler.
lor militare sau pentru încheie­ politicii colonialismului faţă de trivit ştirilor sosite la Londra, meroase cercuri „întrucît ele putem face noi". re, iar noi nici măcar nu pu­
rea imediată între membrii popoarele Orientului apropiat şi la Washington s-a confirmat pun forţele armate engleze în­ tem urni de pe pămînt satelitul Ziarul „Volksstimme" îşi ex­
N.Â.T.O. şi membrii Tratatului mijlociu, ci şi în încercările de oficial încheierea unui acord în­ tr-o situaţie de subordonare faţă Marguerite Higgins deplînge nostru de mărimea unui grape- primă indignarea în legătură
de la Varşovia a unui acord ca­ a-şi asigura dominaţia asupra tre S.U.A. şi Anglia cu privire de Pentagon". faptul că în S. U. A. treburile fruit necopt. Prestigiul american cu faptul că Ministerul Afaceri­
re să-i oblige să rezolve pro­ la crearea pe insulele britanice sînt conduse de oameni care „nu în întreaga lume a scăzut a- lor Interne al Austriei permite
blemele litigioase numai pe cale altor popoare ale Asiei şi Afri­ a 4 baze pentru lansarea armei Lametîndu-se pentru faptul ştiu nimic din sursă directă cum mai mult ca niciodată. asemenea întruniri.
paşnică, pentru încetarea orică­ rachetă americane şi s-a ară­ că „fiecare aliat al Americii în despre Uniunea Sovietică, ştiu
tat totodată că bazele acestui parte este înăbuşit de ea“, zia­ puţin sau nimic despre comu­
ror acţiuni duşmănoase desfăşu­ cii. acord au fost puse 'încă in tim- rul „News Chronicle" scrie: nism şi abia dacă ştiu ceva des­
pul recentei întîlniri dintre Mac- „Este trist că în această pe­ pre problemele internaţionale. In
Lucrârile Conferinţei scriitorilor millan şi Eisenhower. rioadă Anglia continuă să tin- cea mai mare parte este vorba
dă spre anumite relaţii speciale de avocaţi transformaţi în miniş­
din ţările arabe Referindu-se la esenţa pro­ cu Statele Unite". tri, fabricanţi de săpun transfor­ OOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^ X>
blemei, ziarul „Daily Telegraph maţi în miniştri, bancheri tran­
CAIRO 11 (Agerpres). — La lor în lupta împotriva imperia­ and Morning Post“ scrie că Din comentariile presei en­ sformaţi în miniştri, foşti gu­ S. U. A . continuă să înarm eze
lismului, pentru independenţă „s-au ivit îndoieli profunde cu gleze reiese că noile planuri vernatori ai noii Anglii transfor­ Vietnamul de sud
Cairo continuă lucrările Confe­ naţională. Vorbitorii au relevat privire la caracterul rezonabil militare americane nu contri­ maţi în consilieri ai preşedinte­
rinţei scriitorilor din ţările a- de asemenea necesitatea întări­ al livrărilor de arme rachetă a- buie nicidecum la atenuarea di­ lui etc.“. HANOI 11 (Agerpres). — A- trol din Vietnam scrisori de
rabe. La conferinţă au luat cu- mericane" aliaţilor S.U.A. şi se vergenţelor dintre „aliaţii neîn­ genţia vietnameză de informaţii protest împotriva acestui trans­
vîntul scriitori din Egipt, Siria, rii legăturilor scriitorilor arabi duplecaţi ai S.U.A. din cadrul Reflecţiile şi comentariile ame­ anunţă că între 8 şi 19 septem­ port ilegal de armament.
Sudan, Liban, Tunisia, Algeria cu scriitorii din ţările Asiei şi N.A.T.O'.". ricane au devenit şi mai pline brie a.c. 8 vase au adus în mod
şi din alte ţări. In cuvîntările Africii, precum şi cu literaţii de amărăciune acum cînd, du­ ilegal la Saigon peste 2000 to­ In scrisori se subliniază că
lor ei au subliniat necesitatea din celelalte ţări iubitoare de pă cum subliniază agenţia Uni- aceste transporturi ilegale vio­
unităţii popoarelor arabe şi a
întăririi continue a solidarităţii pace.

ne şi aproape 1000 de lăzi de lează prevederile articolului 17

Luni, Comitetul Politic al Adunării Problema Ciprului nizaţia Naţiunilor Unite are însă da­ materiale de război, printre care din acordul de la Geneva :u
Generale O.N.U. a luat în discuţie, toria de a da ascultare glasului po­ piese de avioane militare. In privire la încetarea operaţiuni­
la cererea delegatului Greciei, pro­ <ooooooo<xx>oooooooooooooooooooo<xxxx>oooo< ooooooc porului cipriot care luptă cu eroism aceeaşi perioadă de timp în lor militare în Vietnam.
blema Ciprului — una din proble­ pentru libertate şi dobîndirea dreptu­ Vietnamul de sud au fost adu­
mele internaţionale nerezolvate. Im­ din noii la ordinea zilei lui său legitim la autodeterminare. se de asemenea avioane mili­ In legătură cu aceasta, mi­
pasul în care se află problema Cipru­ tare americane. siunea de legătură s-a adre­
lui se datoreşte în primul rînd in­ baza dreptului la autodeterminare. A- şi îndeosebi a Statelor Unite, care Pe de altă parte, potrivit ştirilor Arhiepiscopul Macarios, cunoscutul sat Comisiei internaţionale de
transigenţei de care dă dovadă An­ fruntaş al poporului cipriot, a decla­ Misiunea de legătură a co­ supraveghere şi control din
glia faţă de dreptul legitim la auto­ rat recent în cadrul unei conferinţe mandamentului suprem al ar­
ţinute la New York că „poporul ci­ matei populare vietnameze a a- Vietnam cerîndu-i să cerceteze
dresat la 20 noiembrie, 2 şi 4
aceste acte de violare a acordu­

determinare a poporului cipriot. Deşi ceastă soluţie corespunde întrutotul sprijină Marea Britanie în politica ei apărute în presa greacă, Statele U- priot este gata să primească orice decembrie Comisiei internaţio­ lui şi să tragă concluziile co­

în februarie anul acesta, la sesiunea aspiraţiilor majorităţii populaţiei din faţă de Cipru. Se cunosc, de pildă, nite continuă să aţiţe pretenţiile Tur­ .ajutor din partea O.N.U. în organi­ nale de supraveghere şi con­ respunzătoare.

trecută a Adunării Generale a O.N.U., Cipru precum şi dorinţei exprimate acţiunile diplomaţiei americane pe li­ ciei asupra Ciprului. In acest scop zarea unui plebiscit care să expri.

a fost adoptată o rezoluţie asupra de opinia publică mondială. nia alimentării conflictului dintre în Cipru a fost constituită o orga­ me în mod liber întreaga sa voinţă iiiiiir

încetării acţiunilor armate ale tru­ Din păcate, prima şedinţă a Co­ Turcia şi Grecia în legătură cu pro­ nizaţie teroristă clandestină turcă asupra viitorului său".

pelor britanice în Cipru, Anglia a mitetului Politic consacrată discută­ blema Ciprului. (Turcia revendică a- îndreptată împotriva organizaţiei ca­ in pofida împotrivirii Angliei faţă

refuzat să îndeplinească recomandă­ rii problemei Ciprului a scos din nou numite drepturi asupra Ciprului sub re luptă pentru autodeterminare şi de dreptul legitim al poporului cipriot

rile O.N.U. In prezent situaţia din la iveală atitudinea rigidă şi negati­ motivul că insula este locuită şi de unirea insulei cu Grecia. Toate a- la libertate şi independenţă, in po­ VINERI 13 DECEMBRIE 1957
insulă continuă să fie încordată. Au­ vă a Angliei faţă de drepturile legi­ o minoritate turcă). De asemenea, ceste manevre pe care le desfăşoară fida măsurilor arbitrare şi atrocită­
torităţile coloniale britanice menţin sînt cunoscute încercările făcute de diplomaţia americană în jurul pro­ ţilor pe care le comit trupele en­ SPECTACOLE lişti de muzică populară romînească';
starea excepţională iar trupele engle­ time ale poporului cipriot. Drept preşedintele comisiei senatoriale a- blemei Ciprului urmăresc complicarea gleze în Cipru, poporul cipriot con­ CINEMATOGRAFICE: 13,05 Muzică corală; 14,00 Muzică
ze continuă să supună populaţia ci­ răspuns la proiectul de rezoluţie pre­ mericane pentru Afaceri Externe, acestei probleme cu scopul, pe de o tinuă lupta sa dreaptă cu o dîrzenie romînească de cameră; 14,45 Inter­
priotă unui regim de cruntă teroare. zentat de delegatul Greciei — asupra parte, de a îngreuna discuţiile la care a sfîrnit admiraţia lumii întregi. DEVA : Prologul; SEBEŞ : Ghim­ preţi de muzică populară romînească;
încetării acţiunilor armate în Cipru Theodore Green, care a vizitat re­ O.N.U., iar de pe altă parte, de a pele ; SIMERIA: Primăvara pe strada 15,50 Aâaeştri ai artei romîneşti; 18,30
In prezent, problema Ciprului este şi acordarea autodeterminării Cipru­ cent Grecia, de a convinge cercurile Alături de el sînt toate ţările iubi­ Zarecinaia ; ORAŞT1E : Camelia ; PE­ Gîntă orchestra de estradă Radio;
complicată de încercările Angliei şi politice din Atena să consimtă la trece această problemă pe seama toare de pace care se situează în TROŞANI : Păianjenul de a u r; Fe- 19,55 „Noapte bună. copii": „Darul
ale S.U.A. de a transforma definitiv lui — reprezentantul Angliei, Allan trecerea problemei Ciprului în com­ Consiliului pactului Nord Atlantic. politica lor pe o poziţie de sprijini­ dra ; ALBA IULIA: Vreau să cînt; spiriduşilor", basm de fraţii Grimm;
Ciprul înlr-o bază militară a pactu­ Noble, a declarat că Marea Britanie petenţa pactului Atlantic. Dealtminteri secretarul general al re a tuturor popoarelor care luptă 1LIA : Rîsete în paradis ; HAŢEG :
lui Nord Atlantic. De altfel, toate consideră problema Ciprului ca o N.A.T.O., Paul Henry Spaak, cu pri­ împotriva colonialismului. Fedra ; APOLDU DE SU S: Jucătorul 21,45 Cîntă Florin Dorian; Programul
manevrele diplomatice anglo-ameri- chestiune internă a imperiului brita­ Ce a determinat şi determină Sta­ lejul recentei sale vizite în S.U.A. de rezervă; BARU MARE: Tata, ma­ II: 14,03 Cîntecul romînesc; 14,20 In­
cane, atît în cadrul O.N.U. cît şi în tele Unite să intervină pe diferite unde a avut întrevederi cu Eisenho­ Poporul romîn, ai cărui reprezen­ ma, nevasta şi e u ; PAROŞENI: Chi­ terpreţi de frunte ai cântecului popular
afara acestei organizaţii, în legătură nic şi că „nu vede ce soluţie ar pu­ căi în problema Ciprului ? wer, Dulles şi Macmillan, a decla­ tanţi la O.N.U. au sprijinit la trecu­ tarele dragostei; BRAD : Roşu şi ne­ romînesc; 15,10 Muzică uşoară de
cu problema Ciprului, sînt subordo­ tea da Adunarea Generală acestei ta sesiune dreptul poporului cipriot gru ; TEIUŞ : In toiul luptei; LONEA: Elly Roman; 15,30 Cîntă Rodica Bu­
nate exclusiv scopurilor militare. Ast­ probleme". Atitudinea manifestată de Răspunsul la această întrebare tre­ rat că N.A.T.O. „trebuie să acţioneze la autodeterminare, este şi de data O mică întîmplare ; ZLATNA : Dra­ jor; 16,20 Sfaturi gospodăreşti; 17,00
fel problema Ciprului a fost adusă Anglia arată că ea nu este dispusă buie căutat în primul rînd în încer­ ca mediator" în problema Ciprului. aceasta alături de el. goste de mamă.
la alternativa: autodeterminarea ci­ să acorde poporului cipriot dreptul cările S.U.A. de a instaura asupra Se anunţă de asemenea prezenţa pro­ Din, viaţa muzicală a oraşelor şi re­
prioţilor sau menţinerea regimului la autodeterminare şi că de fapt ur­ Ciprului „tutela atlantică". Aceasta Problema Ciprului trebuie rezol­ SELECTIUN) DIN giunilor patriei; 17,30 „Roza vîntu-
colonial şi implicit menţinerea pe măreşte menţinerea regimului colo­ ar corespunde scopurilor Pentagonu­ blemei cipriote pe ordinea de zi a vată în conformitate cu aspiraţiile PROGRAMUL DE RADIO : rilor" ! 18,55 Sfatul medicului : Frac­
mai departe a insulei ca bază mili­ nial în Cipru. lui de a crea în Cipru o bază mi­ apropiatei sesiuni a Consiliului şi drepturlie legitime ale poporului turile de cSl femural; 23,45 Muzică
tară a N.A.T.O. litară de legătură între pactul Nord- N.A.T.O., care se va deschide la cipriot şi nicidecum în funcţie de in­ Programul 1: 6,30 Muzică uşoară populară romînească.
Faptul că Marea Britanie nu a Atlantic şi pactul militar de la Paris la 16 decembrie. teresele cercurilor colonialiste-impe- romînească; 7,25 Muzică romînească
Fără îndoială că soluţia echitabi­ ţinut seama de rezoluţia din februa­ Bagdad. Acţionînd în felul acesta rialiste din Anglia şi S.U.A. Numai de balet; 8,30 Muzică ; 9.00 Din crea­ BULETINE DE ŞTIRI:
lă în problema Ciprului consiă în în­ rie a O.N.U. în problema Ciprului Statele Unite au în vedere totodată Situaţia creată în jurul problemei astfel O.N.U. poate veni în întîm- ţia compozitorilor noştri din trecut;
depărtarea jugului colonia! şi res­ iar în prezent refuză pur şi simplu înlocuirea dominaţiei britanice din cipriote prin acţiunile şi manevrele pinarea dorinţei poporului cipriot de 10,00 Din cele mai frumoase arii şi 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00;
pectarea dreptului poporului din Ci­ reluarea discuţiilor In această proble­ Cipru şl a influenţei britanice asu­ întreprinse de Anglia şi S.U.A., con­ duete din operete romîneşti; 10,20 15,00; 17,00; 19,00; 20,00 ; 22,00:
pru la alegerea viitorului său, pe mă în Comitetul Politic, atestă com­ pra pactului de la Bagdad. stituie fără îndoială o piedică în plus a-şi dobîndi libertatea şi indepen­ 23,52 (programul I); 14,00; 16,00;
plicitatea celorlalte puteri occidentale în rezolvarea acestei probleme. Orga­ denta.

Tineri Compozitori romîni; 11,03 So­ 18,00; 21,00; 23,00 (programul II).

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon 188—189. Taxa plătită în numerar conform apro b.ării Direcţiunii Generale P.T.7.R. nr. 236,320 <% 6 noiembrie 1919. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — DEVA.