Page 40 - 1957-12

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢ1-VA1
MINERI FRUNTAŞI
VALEA JIULUI
Teodor Bulea
Şef al-' secto­
rului III al mi­
s a nei Aninoasa
este Iov. Teo­
f* m | dor Bulea. Teh­
nician de înaltă
- i valoare, el con­
duce competent
producţia aba­
tajelor din sec­
torul III, aşa
Incit acesta îşi
îndeplineşte în mod ritmic sarci­
nile de plan. In întrecerea pentru
întîmpinarea zilei de 30 Decem­
brie, colectivul sectorului este hotă-
rlt să-şi depăşească sarcina de
plan. Brigăzile conduse de Alexan­
dru Cerghezan, Vaier Licia şi Mi-
hai Tucaciuc, care sini sub supra­
vegherea directă a tov. Teodor
Bulea, aduc un aport preţios la
realizările sectorului.
Pavel Boyte
Brigada con-
dusă de mine- |
ml Pavel Boy- •.
te din sectorul feri -
III al minei
Vulcan, este ;f
fruntaşă in pro­
ducţie. Comu­
nist încercat şi
miner destoi­
nic, Pavel Boij-
te împreună cu
brigada sa, constituie un exemplu
ţ pentru toţi minerii bătrinului Vul­
can. Organizîndu-şi munca raţio­
nal, brigada condusă de el îşi înde­
plineşte şi îşi depăşeşte lună de
lună sarcinile de plan. In prezent,
ortacii lui Pavel Bâyte luptă să-şi
întreacă angajamentul ce şi l-au
luat In cinstea sărbătoririi aniver­
sării a 10 ani de la proclamarea
Republicii Populare Romine.
Ocrotirea mamei
şi copilului
O grijă 'deosebită este acor­
dată în ţara noastră ocrotirii
sănătăţii mamei şi copilului,
înainte şi după naştere, mamele
muncitoare beneficiază de un
concediu care însumează 112
zile. De asemenea se acordă
concediu plătit mamelor cu co­
pii bolnavi şi un concediu su­
plimentar, peste cel de lehuzie,
pentru îngrijirea copiilor prema­
turi sau a gemenilor.
In R. P. Romînă fiecare
spital are cîte o secţie de
pediatrie. In ţară funcţionea­
ză 142 dispensare de pe­
diatrie, 1.465 case de naştere,
peste 1 .0 0 0 de creşe şi cămine,
spitale pentru copii etc. Numă­
rul medicilor pediatri a crescut
de asemenea la aproape 2.300.
Faţă de anul 1935 mortalitatea
infantilă a scăzut cu 40 la sută de prepararea mortarului, 47 la sută producţie din U.R.S.S.
şi ea este în continuă scădere. din volumul lucrărilor de extracţie a Oaspeţii au fost întîmpinaţi de to- Adunare Naţională, precum şi de mun­
K<4V<XXSO<XXXXXXXXOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOO^OVWO' o o o o o o « p o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
{Brigada de mineri'-
— — gm—Murala ..... . i.,,i . n - ..i—
îşi r e s p e c t ă cu vîntu!
La mina Petrila, ca şi la ce­
lelalte mine din bazinul carbo­
nifer al Văii Jiului, brigăzile
de mineri şi-au intensificat e-
forturile in muncă. Ziua de 30
Decembrie se apropie şi ele
nu oor să rămînă cu anagaja-
mentele neindeplinite. Guvîn-
tul de miner trebuie respectat!
...Pentru a nu ştiu cita oa­
ră, colivia sosi din nou la lu­
mină. Bara de fier s-a dat la
o parte şi vagonetul încărcat
cu cărbune, porni cu zgomot
spre stafie. Cuplătorul Ioan
Stoica, ajutat de ortacul său
Pavel Năstase, împinseră in
colivie un vagonet gol în lo­ creat de punerea a doi stilpi
cul celui plin.
— Ge mai cărbune! — rosti
Năstase. Şi luă un bulgăre în
mtinile sale, uitindu-se admi­
rativ la el. Cu ăsta merg lo­
comotivele, funcţionează fabri­
cile şi uzinele patriei noastre!
— De la ce brigadă e căr­
bunele ăsta ? — îl întrerupse
Stoica.
— Stai să văd. Şi după o
clipă, timp în care citi numă­
rul de pe marcă, spuse repede
„327".
— Aha!
De-acum, Stoica ştia despre
ce brigadă-i vorba. Era briga­
da condusă de minerul Ale­
xandru Pricop. Despre această
brigadă ştia de mult că mun­
ceşte bine. Nu odată i s-a în-
tîmplat să scoată din colivie
vagonetele încărcate cu căr­
bunele extras de această bri­
gadă. Şi erau multe, foarte
multe. Numai in luna noiem­
brie, cît şi in primele 5 zile
din decembrie, brigada lui Pri­
cop a extras o cantitate de 826
'k o o o<$ooooo A /\ A A A ¦
Racheta meteorologica
nedirijabilâ-o noua realizare
a ştiinţei sovietice
fj
MOSCOVA (Agerpres). Inginerul Kasatkin a descris în
j | revista „Tehnika MoIodioj“ racheta meteorologică nedirljabilă.
t Kasatkin a făcut parte din delegaţia sovietică care a partici-
| pat la conferinţa internaţională pentru cercetarea păturilor su- i
| perioare ale atmosferei cu ajutorul rachetelor şi sateliţilor ar- t
ţ tificiali, care a avut loc recent la Washington. Comunicarea J
j specialistului sovietic cu privire la schema şi funcţionarea ra- ş
î chetei meteorologice a produs o puternică impresie asupra par- *
| ticlpanţilor la conferinţă. *
/ S m a n ideCa T¦I* Racheta se compune din trei părţi: capul rachetei, corpul
şi acceleratorul cu pulbere. In capul rachetei lung de 2 m în *
part•ea super•ioarăvj se găwseşt1 e apar„ atj ur„a p_ e_ nt1ru cercetări5, •ia__rL *
EEPUBLIQ&l’C ^ K Ă ffiP C T ^ ÎE * Tîn partea de jos motorul cu pulbere pentru desprinderea ca- *
1iiiiiiiiiii9iiiiiiiiiii4ii«imh7bm^ 1... . 9 5 7 l pului de corpul rachetei precum şi paraşute pentru aterizare. ,
«=>s = * = 5 î s i Corpul rachetei în lungime de 5 m şi cu o greutate de 220 kg j>
este compus dintr-o serie de rezervoare racordate între ele, mo- J
In contul anului 1958 Realizări ale indiistrlei locale torul cu reacţie cu oxidant lichid şi din ampenajul de ştab!- ;
SîMERIA (de la subredacţia du-se peste sarcinile planului o fin regiune litate. A
noastră voluntară). In cursul zi­ locomotivă cu reparaţie genera­
lei de 10 decembrie a.c., munci­ lă. La realizarea planului global ./ Pentru lansarea rachetei se foloseşte un turn de lansare
cu o înălţime de 13 m care constă din patru ghidaje în formă
| de spirală. La începutul zborului racheta se învîrteşte, apoi
torii Atelierelor C.F.R. Simeria anual înainte de termen au con­ Cu fiecare an, industria lo­ ţii au produs 316.000 ţigle,' • rotaţia încetează datorită ampenajului el drept,
4.789.000 cărămizi, 9.285 tone
au raportat cu mîndrie îndepli­ tribuit o seamă de factori prin­ cală din regiunea noastră s-a var şi 4.994 m. c. cherestea. In f La sfîrşitul funcţionării acceleratorului racheta atinge o
sectorul alimentar, numai din
nirea planului la producţia glo­ cipali. In primul rînd eforturile dezvoltat, satisfăcînd din c« în fructe de pădure, s-au produs I viteză de 170 m pe secundă, iar la sfîrşitul funcţionării mo-
bală pe anul 1957. de zi cu zi ale muncitorilor, a- ce mai mult nevoile oamenilor 112 tone siropuri, 58.000 litri
poi o seamă de măsuri tehnico- muncii. In majoritatea ramuri­ băuturi spirtoase, iar din ramu­ Itorului cu oxidant lichid, la o înălţime de 30 km ea va atinge
In telegrama trimisă Comite­ organizatorice luate de conduce­ lor de producţie, au fost deschi­ ra extractivă s-au trimis pentru o viteză de peste 1.100 m pe secundă. La înălţimea de apro­
tului raional de partid Hunedoa­ rea atelierelor. La Atelierele se noi secţii şi au fost lărgite fabricile de zahăr 14.702 tone ximativ 70 km racheta se împarte în două. In acelaşi timp se
ra muncitorii Atelierelor C.F.R. cele existente în scopul măririi calcar. ţ deschid cele două paraşute ale capului şl ale corpului,
Simeria, au arătat că îndeplinin- C.F.R. Simeria numărul frunta­ producţiei.
şilor în producţie este de peste Toate acestea au dus la creş- ţ Capul rachetei îşi continuă zborul în sus cu paraşuta des-
du-şi planul valoric global, ei au 240. Dintre aceştia sînt mulţi Ca prim rezultat al dezvoltă­ tera productivităţii muncii in t chisă care previne rostogolirea ei şi dă stabilitate în spaţiu L
mai obţinut şi alte succese. care n-au lipsit în nici o lună rii industriei locale, este creş­ întreaga industrie locală din re­ | aparatelor. Aşa ea atinge o înălţime de 80-00 km. De la acea- *
Productivitatea muncii a cres­ de pe panoul de onoare. Dintre terea producţiei globale realiza­
cut cu 6 la sută. Preţul de cost, ei remarcăm pe Ilie Vasiu, Zam­ tă — de la începutul anului şi giune cu 2 1 ,2 0 la sută, iar cîş­
a fost redus cu 7,5 la sută, iar fir Cărpinişan, Constantin Niţă, pînă acum — a cărei valoare
cîştigul mediu al muncitorilor a Emilian Boldor, Emil Irinca şi întrece cu 24.526.000 pe cea a tigul mediu al muncitorilor a
crescut cu 3,8 Ia sută. Tot în mulţi alţii. O măsură iniţiată producţiei realizată în întregul
cursul anului 1957, pînă la data de conducere şi organele sindi­ an 1956. crescut cu 5,7 la sută faţă de
îndeplinirii planului valoric glo­ cale, în vederea stimulării mun­ | stă înălţime capul rachetei cade cu o viteză descrescîndă pînă *
bal, Atelierele C.F.R. Simeria au Anul acesta, secţiile producă­ plan.
realizat un beneficiu peste cel citorilor în realizarea planului, toare de materiale de construc- va atinge viteza de aterizare de 4 la 5 m pe secundă. După
planificat în valoare de 3.198.000 este acordarea lunară a drape­
lei.'. lului de producţie secţiei frun­ Utilaje noi aterizare sînt înlocuite sursele de alimentare şi capul ra­
taşe, însoţit de o sumă de 3.000
Volumul mare de lucrări de lei. ’/jI chetei este din nou gata. pentru funcţionare,
reparaţii la locomotive şi vagoa­
ne, cît şi alte comenzi au în­ Unul din factorii principali t Corpul rachetei aterizează cu cealaltă paraşută, Iar după
î spălarea motorului şi repararea amepnajului de stabilitate ra- |
j cheta poate fi lansată din ,nou. |
Observaţii ale Observatorului astronomic din Bucureşti
asupra celui de-al doilea satelit şi a rachetei primului satelit
sufleţit lupta pentru realizarea care a mărit productivitatea La Observatorul astronomic tru prima oară la Bucureşti în faţă de distanţa medie la data
lor Ia timp. Folosind mereu muncii în cursul anului, este a- din Bucureşti al Academiei
la U.R.U.M.P. R. P. Romîne s-au făcut o serie seara zilei de 23 octombrie, ca lansării — de 250 km. Apropiin-
de observaţii asupra celui de-al
noi metode de îmbunătăţire a plicarea inovaţiilor în procesul In ultimele luni Uzina de doilea satelit artificial, precum o stea de prima mărime. Ra­ du-se de. suprafaţa pămintului
procesului de producţie, rezulta­ de producţie. Pînă acum la Ate­ reparaţii utilaj minier din Pe­ şi asupra rachetei primului sate-
tul nu a întîrziat să vină. Nu­ lierele C.F.R. Simeria s-au înre­ troşani se dezvoltă cu repezi­ lit artificial cheta a mai fost observată apoi şi intrînd în straturi mai dense
mai în luna trecută, Ia sectorul gistrat 100 de inovaţii, dintre ciune. Aici sosesc mereu utila­
de locomotive planul în unităţi care 74 sînt aplicate în produc­ je noi şi de mare productivita­ Cel de-al doilea satelit arti­ de cinci ori la Bucureşti, de ale atmosferei, traiectoria rache­
echivalente, a fost realizat în ţie. te. De la începutul anului, în ficial al pămîntului a fost ob­
proporţie de 111,1 Ia sută, dîn- secţiile uzinei au fost instalate servat la Bucureşti în diminea­ două ori la Cluj şi odată la Ob- tei a fost deviată şi din aceas­
12 strunguri noi „Iosif Ran- ţa de miercuri 11 decembrie, în
gheţ“, 2 maşini de filetat aduse condiţii foarte favorabile, între servatorul direcţiei topografice tă cauză momentele apariţiei
din Cehoslovacia şi 5 maşini de orele 6,21 şi 6,30 minute. Sate­
găurit, produse în ţară. Tre­ litul a venit dinspre constelaţia militare. Observaţiile asupra deasupra Bucureştiului în ulti­
buie de asemenea menţionat că Perseu, direcţia nord-nord-vest
de cîteva luni funcţionează la şi a fost urmărit pînă în con­ timpului şi poziţiei rachetei au mele zile de existentă a rache-
uzină un ciiptor electric de ma­ stelaţia Centaurului, direcţia
re capacitate, realizat în bună sud-s’ud-est. Strălucirea sa varia fost comunicate la centrul regio- f. tei au diferit cu 3—4 minute fa­
măsură cu mijloace existente în cu perioada de circa două mi­
Industrializarea lucrărilor de construcţii uzină. nute, iar la maximum era ca o nai A.G.I. de la Moscova. La ţă tief cele anunţate. La 29 no-
stea de prima mărime. S-au ob­
cei ţa c a n o a it c ă ţinut patru poziţii ale satelitului Observatorul din Bucureşti au iembrie, Observatorul din Bucu­
şi s-au făcut trei clişee. După o
Volumul mare de lucrări de con­ agregatelor din balastiere şi cariere varăşii: Dumitru Miron, directorul comunicare telefonică primită la fost obţinute în două seri, trei reşti a primit o telegramă din
complexului, I. Turcu, preşedintele co­ Observator, satelitul a fost vă­
strucţii realizat în anii regimului de­ etc. Totodată au fost realizate însem­ mitetului de întreprindere, mecanicul zut în bune condiţii şi la Sibiu. fotografii ale dîrei rachetei, din­ partea Consiliului astronomic
de locomotivă Ştefan Lungu, Erou al
mocrat-popular a făcut necesară in­ nate progrese în tehnica executării Racheta primului satelit, lan­ tre care una, comparată cu o sovietic din Moscova prin care
sat la 4 octombrie din Uniunea
dustrializarea lucrărilor pe şantierele lucrărilor de producţie, precum şi im­ Sovietică, a fost observată pen- fotografie luată de un astronom era rugat să intensifice obser:
de construcţii. portante economii. Anul trecut, de pil­ Prîn oraşele amator la circa 5 -km distanţă, vaţiile asupra rachetei, întrucit
Organizaţiile de cdnstrucţil-montaj dă, prin executarea mecanizată a u- regiunii noastre a permis o apreciere prealabilă aceasta se apropie de cădere şi
ale Ministerului Construcţiilor şi Ma­ nor lucrări s-a realizat o economie de
terialelor de Construcţii au fost dotate 45.000 zile-muncitori anuali. a înălţimii rachetei. Pe baza observaţiile prezentau uri inte­
observaţiilor de la 26 noiem­ res deosebit. După cum se ştie,
în ultimii 6 ani cu utilaje a căror va­ brie, s-a calculat o orbită pro­ racheta s-a dezagregat la unu
loare este în prezent de 5 ori mai vizorie a rachetei, obţinîndu-se decembrie, părţi din ea căzînd
O c u p a ţ i s o v i e t i c imare decît a celor din 1951. In pre­ 0 înălţime deasupra pămîntului în regiunea de vest a Americiv
zent se execută mecanizat mai mult Muncitorii ceferişti de- la complexul ]n momentul observaţiei, de cir- de nord.
de 40 la sută din volumul de săpă­ „Griviţa Roşie" au primit miercuri di­ ca 185 km, concordantă cu re­
turi, 93 la sută din volumul de pre­ mineaţa vizita delegaţiei de militanţi zultatele preliminare obţinute
parare a betonului, 74 la sută din cel ai mişcării sindicale şi veterani în din cele două fotografii simul­ Din sectorul
tane. S-a putut determina şi pe­ zoopastoral
Muncii Socialiste, deputat în Marea rioada de revoluţie a rachetei,
care era la 27 noiembrie de
90,3 minute, indicînd o micşo­
citori ai complexului şi mecanici din rare' a distanţei medii a rache­ Pentru dezvoltarea şi creşte­
depourile de locomotive din Bucureşti. tei de suprafaţa pămintului —
rea septetului de animale, în 0-
In faţa plăcii comemorative care raşul Orăştie s-au luat o serie
cinsteşte memoria eroilor ceferişti că­ de măsuri în vederea îmbună­
zuţi la Griviţa în februarie 1933, oas­
tăţirii păşunilor. Astfel, în pă­
peţii au ascultat cu interes episoade şuni s-au făcut o serie de ame­
despre lupta dusă de ceferişti în urmă najări, s-a curăţat de arboret
cu aproape 25 de ani. Apoi, membrii pitic, şi mărăcini o suprafaţă de
delegaţiei au vizitat sectoarele de lo­ 36T ha păşune şi s-au construit
tone cărbune peste prevederile pentru armături: comotive şi vagoane, cantina, sana­ din beton armat 11 adăpători.
toriul de noapte., In convorbirile avu­ Valoarea acestor lucrări depă­
planului. — Mâi Ciurea, tu ai de gînd te cu muncitori şi tehnicieni, oaspeţii şeşte suma de 40.000 lei. .
s-au interesat de probleme privind
In brigada lui Pricop lu­ să rărnîi mereu vagonetar ? organizarea producţiei, aplicarea sis­ Banii aceştia au fost atribuiţi
crează mineri pricepuţi şi har­ Ciurea l-a privit încurcat. temului îmbunătăţit de salarizare, fe­ de Sfatul popular regional prin
nici ca : Pătru Popa, Gligor „Nu, desigur că nu“, ar fi vrut lul în care se desfăşoară întrecerea Secţia agricolă a Sfatului popu­
Munteanu, Mihai Nagy, ¦Spînu să răspundă. Dar şeful brigă­ socialistă, munoa sindicală etc1. lar raional Orăştie. Un sprijin
Ştefan. Ei nu precupeţesc nici zii i-o luă înainte: preţios in acţiunea de amena­
un efort pentru ca brigada să — E nevoie- să mergi la I. T. Soloviov, mecanic de locomo­ jare a păşunii a dat inginerul
se situeze mereu în primele şcoala de calificare. Trebuie să tivă de la căile ferate din Zabaikal, loan Avram de la Secţia agri­
înveţi meseria de miner şi teo­ deputat în Sovietul Suprem al U.R.S.S., colă a raionului Orăştie, tehni­
rînduri ale întrecerii. membru al Consiliului Central al Sin­ cianul Ştefan Joca şi Nicolae
retic. Practic, voi avea eu gri­ dicatelor sovietice, împreună cu me­ Doană, care au supravegheat şi
De cîtva timp, lucrează în jă de tine. Vreau să te fac un canicul Ştefan Lungu, Erou al Mun­ Vedere din ora sul Hunedoara urmărit îndeaproape executarea
brigadă şi vagonetarul Dumi­ miner bun. cii Socialiste, au făcut o vizită la lucrărilor.
tru Ciurea. La început, Ciurea depourile de locomotive „Chivu Stoi­
Lui Ciurea nu i-a fost greu ca" şi Bucureşti-Triaj. ALEXANDRU MUREŞAN
credea că va rămîne o viaţă să accepte. Ii este dragă bri­
întreagă vagonetar, dar şeful gada lui Pricop şi munca in In cursul după-amlezii tfiSmbrii de­ corespondent
brigăzii l-a întrebat intr-o zi,
C. MATEESCU
acolo in abataj, în răstimpul
(Continuare în pag. 2-a) legaţiei au vizitat Muzgul de artă al S.M.T.-urile din regiunea noastră
R.P. Roinîne. ' ' 1 ‘ .’r
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 X > D O O O O O O O O O O O O O O O O /'< - > s
pot şi trebuie să-şi Îmbunătăţească activitatea
Directivele celui de-al lî-lea Congres re, sfătuind-o şi ajutînd-o efectiv să consideră acţiunea de formare a noi
al P.M.R. cu privire la cel de-al doi­ se unească în diferite forme de coope­ unităţi socialiste doar ca o problemă
lea plan cincinal de dezvoltare a eco­ rare socialistă, sprijinind temeinic şi de campanie cu prilejul încheierii con­
nomiei naţionale stabilesc staţiunilor multilateral consolidarea noilor unităţi tractelor de lucrări. Imediat ce sta­
de maşini şi 'tractoare o răspundere agricole socialiste. ţiunea a încheiat contractele de lucru,
deosebită în realizarea unui avînt pu­ ea consideră terminată munca de or­
ternic al transformării socialiste a a- Cooperativizarea agriculturii noastre ganizare în unităţile socialiste şi nu
griculturii, calea pentru ridicarea neîn­ — sarcina fundamentală a celui de-al mai ţine nici o legătură cu ţăranii cu
doilea plan cincinal, în domeniul a-
cetată a nivelului de trai şi de cultură gricUlturii, cere din partea fiecărui gospodării individuale.
In toate oraşele patriei noa stre s-au înălţat în anii puterii popu Iare numeroase construcţii socinl-cnl- al maselor ţărăneşti. ' b S.M.T., din partea fiecărui meca­ Mecanizatorii din staţiunile de ma­
turale. In oraşe au luat fiinţă cariiere întregi cu numeroase blocuri şi locu inţe muncitoreşti. nizator o contribuţie tot mai ac. şini şi tractoare sînt nu numai pro­
Staţiunilor de maşini şi tractoare le tivă, atît pentru atragerea gospodă­ pagandişti ai tehnicii înaintate în lu­
IN CLIŞEU: Blocuri de locuinţe muncitoreşti construite în Fe rsiiî <i, din CapiialS, revine sarcina de a fi nu numai cen­ riilor individuale spre diferite forme de mea satelor, ci sînt chemaţi să îndru­
tre tehnice de deservire a agriculturii cooperare socialistă, cît şi pentru con­ me ţărănimea muncitoare pe drumul
cu mijloace mecanizate, ci şi' puterni­ solidarea şi dezvoltarea continuă a ce­ unui viitor luminos şi fericit. Fiecare
ce centre de educare. politică şi -orga­ lor existente. staţiune de maşini şi tractoare trebuie
nizatorică a ţărănimii muncitoare. Par­ să se călăuzească în activitatea ei de
tidul şi guvernul nostru au. pus în Trebuie arătat însă că - există încă directivă stabilită în raportul de acti­
faţa staţiunilor de maşini şi tractoare numeroase deficienţe în munca pe care vitate al G.G. al P.M.R. la Congresul
sarcina de a ajuta ţărănimea munci­ o desfăşoară staţiunile de maşini din al II-lea al partidului care arată că:
regiunea noastră în vederea constituirii
toare în lupta ei pentru un trai mai de noi gospodării agricole colective şi S. BLADA
întovărăşiri agricole. In loc să ţină în
bun, nu numai prin efectuarea lucrări­ permanenţă o legătură strînsă cu gos­ (Continuare în pag. 2-a)
podăriile individuale unde lucrează,
lor mecanizate, ci şi printr-o muncă
permanentă de îndrumare şi organiza­