Page 44 - 1957-12

'PP'O'I.ETÂP't 'D77? TOATE ŢXPTLE. UNIŢI VĂ / In numărul de azi I Itt anii puiefii populate

* r "Vr.x--

| O VICTOR MUREŞAN : Consfătui-

\ rea responsabililor colţurilor roşii din

ţ G.A.C. (pag. 2-a) ;

* e GH. ZAMFiRESCU : S.M.T. Mier-
j curea, S.M.T. fruntaş (pag. 2-a) ;

* I. SIRBU: Controlul îndeplini-

ţ rii sarcinilor — în atenţia comite-
i tului orăşenesc de partid (pag. 3-a) ;

? o Luna culturii (pag- 3 -a ); j

.1 Noi Iniţiative de pace ale Uniunii J

Anul IX Nr. 932 Sîmbătă 14 decembrie 1957 4 pagini 20 bani | Sovietice (pag. 4-a); »
t

1947 X ăeceam deă/^^^S fiM am u^x-.

REPUBLICII POPULARE ROMÎNE! 1 9 5 7

Bucuria furnaliştilor Succese ale sMerurgiştilor

Faptele s-au petrecut în ziua fd cinste îi revine schimbului Şi, ca din pămînt, lingă fur- Cu acelaşi avînt O contribuţie de seamă la a-
ceastă realizare, au adus-o e-
de 11 decembrie la secţia fur- dumitale. In consecinţă luaţi nale, îşi făcură apariţia echi­ La data de 6 decembrie a.c., chipele conduse de prim-topi-
laminatorii hunedoreni raportau torii Traian Bîrlea, Aurel Stan-
pate a uzinei „Victoria" Că- măsurile corespunzătoare. pele pentru tăierea şticurilor. îndeplinirea planului anual de ciu, Partenie Marişca şi Axen-
laminare a oţelului. In zilele te Marian, echipe care şi-au
t'flti. Auzind despre această veste .La un semnal al şefilor de bri- ce au urmat, sub imboldul a- depăşit normele în procente cu­
cestei strălucite- realizări, ei au prinse între 11,1 şi 15,7 la sută.
- 11 decembrie, ora 8 diminea- maistrul Szabo a strîns cu pu- găzi şuvoiul nestăvilit de fontă1 continuat cu aceeaşi însufleţire
întrecerea în cinstea aniversării Pînă la data de 10 decem­
ţa. Tovarăşul Petru Zăvoian, tere mina şefului său şi cu paşi lichidă începu să-şi facă loc prin a 10 ani de la proclamarea Re­ brie, numărul şarjelor rapide e-
publicii. laborate de toţi oţelarii secţiei,
şeful secţiei, care era cel mai grăbiţi s-a îndreptat spre fur- rine. După cîteva minute, fuma-' atinge cifra de 1.277.
Făcînd bilanţul realizărilor
documentat asupra mersului nale. Descărcarea care trebuia liştii din schimbul lui Ştefan din prima decadă a luniî cu­ Fontă peste plan
rente, se constată îndeplinirea
producţiei anuale, l-a chemat să încheie victoria unui an de Szabo, cu privirile atente şi zîm- planului în proporţie de 107,8 La secţia furnale vechi, in
la sută. Cu aceeaşi autoritate perioada 1— 11 decembrie in­
<în biroul său pe şeful schimba- muncă, urma să aibă loc — betul pe buze, îşi luau rămas în întrecere a condus schimbul clusiv, furnaliştii au căutat să
maistrului Gheorghe Andrăşes- dea viaţă tuturor mijloacelor de
a lui de dimineaţă — maistrul aşa după cum a spus şeful — bun de la ultima tonă de fontă' cu, cu o depăşire a planului de sporire a volumului producţiei.
13,9 la sută. II urmează schim­
( Ştefan Szabo. Mai intîi îi ară- la orele 9. Pentru pregătiri nu din planul anului¦1957. bul condus de Petru Constantin Folosind furnalele la capaci­
tatea maximă, dozînd judicios
tă acestuia un grafic a cărui mai rămăsese decît 40 de mi- Acest moment a fost pentru

săgeată mai avea o singură li- nute. Şefii de brigăzi — Iosif ei, ca şi pentru întregul colec-

nie şi atingea cifra 100. Apoi Ştefănescu şi Ion Crişan — ca- tiv al uzinei, o adevărată săr-

înconjură cifra cu un cerc roşu, re în acest moment se găseau bătoare. Muncitorii se felicitau

zicind: la posturi, au fost şi ei încu- reciproc. ţ

_ y ezl cifra aceasta ? Ea noştinţaţi de vestea cea mare, In pîntecele furnalelor de la '

reprezintă hotarul dintre două ti> fără prea multă zăbavă, au Călan începuse să se plămă-

planuri. trecut la acţiune. dească o nouă descărcare, care

Urmă apoi o scurtă tăcere, Ca la o comandă atît la urma să aibăj loc la orele 11,

însoţită de priviri zîmbitoare. furnalul 1 cit şi la 2 ^ toţi cînd furnaliştii au descărcat pri-

'Maistrul Szabo însă nu era du- oamenii din schimbul maistru- mele 25 tone de fontă in con-

' merit' lui Szabo au trecut la posturi, tul anului viitor. Ele au dat

Dar, pentru că nu era 'prea Unii confecţionau rinele, le us- mult de lucru celor de la ser-

mult timp de pierdut, şeful sec- cau ti şferţuiau, iar alţii pre- vidul planificării, care au fost materialele, au reuşit să-şi de­
păşească simţitor normele. Ast­
(iei continuă discuţia: găteau platoul de turnare. nevoiţi să modifice toate scrip- cu- 5,7 la sută şi schimbul lui fel, brigăzile de furnalişti care
Ioan Trifu cu 5,2 la sută. deservesc furnalul 1 au realizat
— Mai concret, tovarăşe Sza- Acele ceasornicului indicau ^ ^ euidenfă fl productiei si un procent mediu de depăşire
Fruntaşii secţiei a normei de 13,87 la sută, iar
bo, este vorba de descărcarea ora 9 fără 2 minute. cei de la furnalul II, un pro­
Şi oţelarii care deservesc cup­ cent de 6,52 la sută. De la fur­
ultimelor tone de fontă din pla- — Pregătiţi pentru descăr- ' , ’ . toarele Martin ale Combinatu­
lui siderurgic Hunedoara şi-au
nul nostru anual, lucru ce se care! — se auzi comanda şefi- cembrie 19b/, 1 ianuarie Ubo. intensificat eforturile în dorinţa

va întîmpla la ora 9. Şi aceas- lor de brigăzi. E MANEA Campania de construcţii de locuinţe şi construcţii social-
culturale a luat un mare avînt în (ara noastră.
Pin experienţa colectivelor fruntaşe
In numeroase localităţi s-au construit în anii puterii popu­
lare ..cluburi muncitoreşti, cinematografe, teatre, şcoli, dispen­

de a păşi cit mai curînd în nalul IV, echipa prim-furnalis- sare, blocuri cu locuinţe, cătni ne culturale, sanatorii de noapte
zilele anului viitor. Aceste e- tului Ioan Cîndea s-a dovedit
Exploatarea minieră Petrila — forturi s-au concretizat in ela­ a fi cea mai bună. ?¦ a. • \ ....................
fruntaşă pe bazin borarea a 311 tone de oţel peste
planul primelor 11 zile ale lu­ Pe întreaga secţie în inter­ In clişeul de sus : Şcoala medie din comuna Vidra, re­
valul 1— 11 decembrie s-au ela­ giunea Galaţi.

In clişeul din mijloc : Noi blocuri în construcţie iti cartie­

rul Floreasca din Capitală. Numai in anul 1956 s-au construit

Bătălia pentru cărbune ce se varăşe inginer ? ne de viaţă create minerilor au nii. borat peste plan 231 tone fontă. aici şi. s-au dat în folosinţă 8 blocuri cu un total de 226 apar­
dă zi de zi în bazinul carboni- Tovarăşul, Manola Nicolae, dus la o mare afluenţă de mi­
fer al Văii Jiului, nu poate să nu neri în Valea Jiului. Şi deci şi Planul de livrări a fost îndeplinit tamente.
captiveze şi pe reporter. Şi Iui inginer şef al minei Petrila pe Ia Petrila. Mulţi foşti mineri la mai multe sortimente
îi bate inima altfel atunci cînd care l-am prins într-o clipă de au revenit în bazinul carboni-s In clişeul de jo s : Clubul muncitoresc „1 Mai“ din Co-
ii ajunge la urechi o victorie. răgaz, a prezentat situaţia scurt, fer. Absenţele nemotivate s-au
lapidar, aşa cum ştiu Inginerii măneşti. El are o sală de spectacole cu o capacitate de 800

locuri, bibliotecă¦, sală de tenis de masă, sală de şah şi sală ş

de lectură. jj

Aşa mi s-a întîmplat şi mie. Am să vorbească, adică în cifre. rărit, s-a întărit disciplina în CĂLAN (de la subredacţia nul de desfacere s-a realizat in • -0 - 0 O 3 O -9 -<b-Q ¦*- C ^ e ^ 9 « ^ 1»
aflat că exploatarea minieră Pe­ Dar cît de elocvent este uneori muncă. noastră voluntară). Pe lingă
trila, e fruntaşă pe bazin în luna graiul cifrelor. grija pe care a acordat-o rea­ proporţie de peste sută la sută
noiembrie. Intr-o dimineaţă ge­ In al doilea rînd ca urmare r lizării şi depăşirii sarcinilor de
roasă din luna trecută, am plecat Mina Petrila şi-a realizat pla­ unei hotărîri a biroului Comite­ plan, colectivul uzinei „Victo­ şi la produsele cochile, cazane
Ia Petrila. nul pe noiembrie în proporţie de tului regional de partid, care ria" din Călan s-a preocupat
111,9 la sută. Randament rea­ prevede scăderea preţului de intens şi de livrarea in cele mai de băi şi altele.
— Cum staţi cu planul, to- lizat faţă de cel planificat: 109 cost pe tona de cărbune, condu­ bune condiţiuni şi la termenele
Ia sută; la pregătiri: 106 la cerea exploatării Petrila a al­ contractate, a produselor. Dato­ Acest succes, care se adaugă
Sectorul fruntaş sută. cătuit un plan de măsuri tehni- rită acestei preocupări, Ia da­
co-organizatorice pe care le-a şi ta de 10 decembrie, muncito­ veniturilela acela de îndeplinirea înain­
pe mină Toate cele patru sectoare ale aplicat. rii, tehnicienii şi inginerii uzi­
minei şi-au depăşit planul de ex­ nei, au aflat cu bucurie că pla­ te de termen a planului anual
ANINOASA (de la subredac- tracţie. Sectorul II, sector frun­ In ce constau aceste măsuri. nul de desfacere pe întreg a- Colectiviştii im port
ţia noastră voluntară). taş, şi-a realizat planul cu 1. Reorganizarea brigăzilor: nul, a fost realizat şi depăşit
s-au numit şefi de brigadă ca­ la mai multe produse. De pil­ la producţia globală, este în­ De m ai. mulţi ani, despre merii, în raion cei dintîi la lucru în fiecare
In adîncul minei Aninoasa 17,6 la sută depăşire, sectorul pabili în urma cărui fapt, brigă­ dă, la fontă cenuşie, s-a livrat chinat de colectivul uzinei „Vic­ brii gospodăriei colective „Drumul Iui campanie agricolă. Apoi, în perioa­
minerii continuă să muncească I cu .13,9 la sută, sectorul III zile cu aceeaşi compoziţie de cu 4,5 la sută mai mult, la zgu­ toria" din Călan, aniversării a Lenin" din Sebeş, se vorbesc numai dele cînd muncile agricole sînt aglo­
spornic pentru ca angajamen­ mai înainte au ajuns să dubleze ră granulată cu 30,4 la sută
tele luate în intîmpinarea celei 9,8 la sută, sectorul IV ; >6 producţia în abatajele respective. mai mult, la articole sanitare 10 ani de la proclamarea Re­ lucruri frumoase.- Şi cum s-ar putea merate, ei nu-şi precupeţesc nici un
de-a 10-a aniversări a procla­ la sută. Aşa s-a întîmplat cu brigăzile din fontă emailată cu 10,15 la publicii Populare Romîne. vorbi altfel, cînd ei sînt aceia care efort şi participă cu toţii la lucru.
mării Republicii Populare Ro- Iui Crainic Pamfil, Beraru sută mai mult, iar la cazane- pornesc în oraşul Sebeş sau chiar Cum. este şi normal — de altfel ca
mine să devină fapte împlinite. Incepînd cu 1 noiembrie, mina Gheorghe şl alţii. încălzire centrală cu 22,1 la su­ * & :* * ..> r ,; A- HATZINGER în toate cazurile cînd se munceşte
Petrila a dat în fiecare zi cărbu­ tă mai mult. De asemenea, pla­
In întrecerea dintre sectoare, ne peste plan. 2 . Aprovizionarea cu „goa­ bine şi la timp — eforturile colecti­
colectivul sectorului IV, colec­ le", lemn, aer comprimat Ia S
tiv condus de tehnicianul Nicu- Cheia succesului: peste 3,5 atmosfere. Ieri şi azi viştilor au fost răsplătite din plin. De
lescu Vasile, continuă să se condiţii materiale pe cele 41 hectare ¦cultivate cu po­
menţină în frunte avînd planul 3. îmbunătăţirea aerajului în
realizat pînă în dimineaţa zilei pentru mineri, rumb, colectiviştii au recoltat în me­
de 12 decembrie în proporţie organizare minuţioasă I. BALAN
de 107 la sută. In comuna Roşia de Secaş die cîte 5.024 kg la hectar. Ba, de pe
a muncii (Continuare in pag. 11l-a) suprafaţa de 28 ha cultivată cu po­
LUCIA LICIU
In ultima vreme, minerii din T ÎN A R U L SEBEŞ (de la subredacţia tele pe aceeaşi măsură. Mă- , rumb hibrid, au obţinut o producţie
Valea Jiului se bucură de o medie de 6.450 kg porumb la hectar.
serie de avantaje. Condiţiile bu­ noastră voluntară). măliga era hrana de toate^ zi- J
Recoltele mari realizate şi la ce­
Trăcutul comunei Roşia de lele a celor mulţi, dar şi a- j realele păioase, precum şi la restul
culturilor, a dat posibilitate să se re­
Secaş, din raionul Sebeş, se a- ceasta numai atunci cînd era. partizeze colectiviştilor la zi-muncă:
4,567 kg grîu, 0,800 kg orz, 0,250
seamănă ¦cu trecutul multor Casele erau făcute din pă- j kg ovăz, 8 kg porumb, 1,700 kg car­
tofi, 3 kg sfeclă furajeră, 0,050 kg
t comune. Viaţă umilă, mizerie, mint, acoperite cu paie. ] brînză, 0,030 litri ulei, 0,200 litri vin,
7 kg furaje, alte produse,1precum şi
(. întuneric. Acesta este tabloul Acesta era tabloul pe care-l I suma de 5 lei.

\ sumar al trecutului. Cîteva oferea comuna Roşia de Secaş. -j

r fapte ilustrează pe deplin a- In anii regimului de demo- ^

o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o x> ( cest trecut de tristă amintire craţie populară, viaţa comunei }

( al locuitorilor acestei comune. Roşia de Secaş s-a schimbat, i

Vizita delegaţiei culturale romîne Desculţi, îmbrăcaţi sărăcă- oamenii parcă sînt alţii. - Colectivistul Ioan Limbeanu, care
cios, locuitorii acestei comune Satul nu mai seamănă cu ce ^ a efectuat singur 282 zile-muncă a
în India munceau din zori şi pînâ-n din trecut. In Jocul caselor de -j primit.: 1.287 kg grîu, 225 kg orz,
seară pe moşiile grofilor Se- pămînt au aparat case ain ca- j 70 kg ovăz, 2.256 kg porumb, 479 kg
m DELHl corespondentul special al Agerpreş. — Delegaţia kely, Laszlo şi Dobay sau pe rămidă, acoperite cu ţigla. Nu- ) cartofi, 846 kg sfeclă furajeră, 14 kg
U culturală romînă care vizitează India a fost primită la 10 de- aceea a boierului Stoichiţă. mai 'in acest an s-au construit > brînză, 8,46 litri ulei, 56 litri vin,
§§ cembrie de către ministrul lnvă ţămîntului şi Cercetărilor Ştiin- Răsplata muncii era un pumn 72 .case noi, din cărămidă, 1.974 kg furaje, peste 1.400 lei şi alte
§j Ufice, Maulana Azad. Delegaţia a fost însoţită de amSbasado- de mălai. Mizeria s-a înfrăţit Reintre cei care şt-au jacut ca- J
§H rul R- R- Romîne în India, N. Cioroiu. Maulana Azad a făcut in acei ani cu bolile. In fiecare se /j0î"ser numără cetăţenii An- J produse. Cantităţi asemănătoare de
=== delegaţiei culturale romîne o declaraţie în care a apreciat în an prin sat bîntuiau frigurile, I°nie Brînzei, Traian P°Pa>I°~ I
§! rnocl călduros arta şi cultura romînă, exprimînd convingerea bolile sociale etc. Mortalita- noi Bogdan, Traian Munteanu J produse au primit şi colectiviştii luliu
H /CL activitatea delegaţiei culturale romîne in India va contribui
tea infantilă făcea ravagii. Nu ti adti- ,_____•_________ - ] Stare şi Rafila Arsu, care au efec­

tuat tot singuri, cîte 250 şi respectiv

m ^ mod eficace la dezvoltarea legăturilor de prietenie dintre [¦ era săpiămînă in care să nu (Continuare in pag. 2-a) ) 220 zile-muncă.
U cele două ţări. r moară cel puţin un copil.
--J

m A?- aceeaşi zi Academia de Ai'tăi din Deliii a oferit în cin- jj La toate acestea se adăuga j n sistem de susfenere metallică
m stea' delegaţiei, culturale romîne un prînz in cursul căruia com- [ şi neştiinţa de carte. Deşi in !j

§ş păzitorul Sabin Drăgoi, maestru emerit al artei din R. P. [ sat era o şcoală primară, po- -j
g Romînă, directorul Institutului de folclor, şi Petre Bodeuţ, ar-
§§ U-st emerit, membri ai delegaţiei, au avut un îndelungat schimb [¦ sibilităli de a întreţine copiii) JJn. colectiv dp inovatori de la Institutul de cercetări mi­
g de vederi cu reprezentanţii artei din India. La 10 decembrie niere a elaborat un nou sistem mecanizat de susţinere in aba­
g Radhakrishnan, vicepreşedintele Uniunii indiene a primit dele- ţ- la şcoală nu existau. De aceea, j tajele minelor. Este vorba de susţinerea metalică a acoperişu
rilor din fronturile de lucru cu cadre păşitoare care se depla­
M Rai'ia culturală romînă care era însoţită de ambasadorul R. P. [ ţăranii erau nevoiţi să-i trimi- I sează mecanizat după un siste m simplu.
H Romîne, N. Cioroiu. , Experimentarea cadrelor pă şitoare la exploatarea Filipeştii
( tă la muncă pentru a cîştiga 1
I
C un codru de pline. Recensă-
mintul neştiutorilor de carte a Ij
J-

1 . Tot..la .J ° decembne ministrul Inoăfămîntului şi Cercetă- Pentru un moment, universalul strungului s-a oprit. Strungarul Ludo­ J- înregistrat in comuna Roşia ) de Pădure a dovedit că proble mele mecanizării complexe in
jgj n"/or Ştiinţifice a oferit o recepţie în cinstea delegaţiei cultu- vic Szatmari de fa U.R.U.M. Petroşani, trebuie să măsoare cu şublerul l de Secaş peste 250 cetăţeni. 1 subteran pot fi pe deplin rezolvate în condiţiile variate şi gre­
dimensiunile piesei pe care o ..lucrează. le ale minelor noastre.
H rale romîne. Cu acest prilej tuturor membrilor delegaţiei ro- L Sărăcia şi mizeria din a- 3
tj mîne ti s-au oferit daruri din partea guvernului. indian. Se- Deşi tînăr, Ludovic Szatmari dă lucrări de bună calitate, depăşind ţ ceastă comună le arătau şi -j Aplicarea acestui sistem de susţinere metalică face posi­
H creţarul Ministerului Invălămîntului şi Cercetărilor Ştiinţifice norma în medie cu 20 la sută. l, modul rudimentar în care se ) bilă introducerea unor procedee noi de lucru ca : mecanizarea
! | a' Indiei,^ Sayidian, a declarat că delegaţia culturală romînă ( muncea pămîntul. Plugurile şi 1 încărcării cărbunelui, a tăierii cu haveze care să se deplaseze
IN CLIŞEU: Tînarul Szatmari, executînd o piesă la strung. ( grapele erau din lemn, anima- î pe transportoarele cu raclete etc. Sistemul conduce totodată
H a reuşit în scurt timp să cuce rească inimile locuitorilor ora- t lele de lucru slabe, iar recol-}
~ şului Delhi, care este inima ţă rii. reducerea consumului de le mn, la uşurarea lucrului şi creş-
l-~l U-/ kJuJU>.f terea considerabilă a randamentelor în subteran.