Page 45 - 1957-12
P. 45
* ,ţ V
Pag. 2 D im W L SOCIAIISMIJI. w Nr. 932
Pe vorbă cu preşedintele sfatului « ¦ ¦ « ¦ « ¦ « ‘« ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ « « « o » '» ': CONSFĂTUIREA RESPONSABILILOR
COLŢURILOR ROŞII DIN G .A .C O
¦¦ lo comuna
Roşia do Secaş
Despre gospodarii oraşului ¦
*¦ (Urmare din pag. l-a)
¦
Intr-una din aceste zile am gătorilor săi. Din iniţiativa lui, t
stat de vorbă cu preşedintele ţăranii muncitori din Sohodol ţ
statului popular orăşenesc din au reparat drumul ce se râmi- $ Grija fafă de sănătatea ce- * Sub îndrumarea Comitetului rezultate bune, se datoresc în un fel de fond cultural. Un ase pildă la Hărău, Cetea, Rapoltu
Lupeni — tovarăşul Iosif Duma fică din şoseaua naţională pînă ţ tăjenilor a cunoscut mari pro- ¦ regional de partid şi a Comite- deosebi faptului că în această menea lucru dovedeşte subapre Mare, Mărtineşti, Benic şi alte
— despre activitatea deputaţilor. la Sohodol pe o porţiune de % grese. Aici s-a amenajat un dis- ¦ comună colaborează într-o mun ciere în ceea'ce priveşte activi le. In mod firesc se nasc între
1.800 m. S-a construit şi un ţ pensat, deservit de personal <> !ului execuţiv al SJatului P°PU‘ că unită toţi intelectualii satu tatea culturală, de către însăşi bările : Ce fac cadrele didactice
...Mihăiasa Gheorghe e depu pod peste rîul de munte care $ sanitar bine pregătit. De ase- \ 'ar 1egional, lecent a avut loc lui. consiliile de conducere ale gos din aceste localităţi, ce fac con
tat atit în statul orăşensc, cît taie drumul. Valoarea lucrări- ţ menea, în comună s-a înfUniat '* podăriilor agricole colective res siliile de conducere ale gospo
şi în cel raional. E ţăran mun Din fondul cultural votat de pective. dăriilor agricole colective pentru
citor din oraşul Lupeni, cătunul lor executate prin muncă volun- $ un chioşc farmaceutic. *^ îînn norraa*şu,nl DDpevvaa, pcrotnnssfătuirea res. adunarea generală la începutul a ridica nivelul de cunoştinţe ge
Carolina de Jos. Drumul ce tară de ţăranii muncitori din * Magazinele cooperativei sint ¦+ ponsabililor de colţuri roşii din Anaiizînd situaţia bazei mate nerale ale colectiviştilor ? Cum
trece prin Carolina de Sus, Ca Sohodol se ridică la 12.000 lei. ¦ gospodăriile agricole colective, anului, s-a cumpărat pînă a- riale a colţurilor roşii, se consta se preocupă secţiile de învăţâ-
rolina de Jos şi Victoria, era în înţesate cu mărfuri de tot fe- ¦ a directorilor de Cămine cultura cum un însemnat număr de cărţi tă că într-o bună parte din ele, mînt şi cultură,, pentru organi
stare rea, aproape impractica Minerii din cartierul Keleti, * le din localităţile cu gospodării pentru bibliotecă. conducerile gospodăriilor agrico zarea şi îndrumarea activităţii
alături de deputatul Mihăilă * Iul. Aceste magazine pot riva- ;> colective şi a inspectorilor hie- le colective, nu folosesc fondul unor asemenea colţuri roşii ?
bil. Deputatul Mihăiasa Gheor Cornel, au tăiat într-un deal lin ¦ todişti de la secţiile de învăţă- Cu rezultate bune muncesc şi cultural de 2 la sută prevăzut,
ghe s-a sfătuit cu Nicolae Lo- drum carosabil pentru camioa- ¦ liza cu multe altele chiar din * mînt ale. sfaturilor populare ra colţurile roşii de la gospodării pentru îmbunătăţirea condiţiilor Ţinînd seama de frumoasele
ghin, miner, deputat în Caro ne şi căruţe, legînd astfel stra- • ionale. Consfătuirea a fost or le agricole colective din Rîu Băr materiale ale colţurilor roşii posibilităţi de muncă pe care le
lina de Sus şi cu Şerban Pă- da minerilor cu drumul zis Ca- * oraş. a rămas a- *•o%» ganizată de secţia de învăţămînt bat, Bretea Mureşană, Apoldu (procurarea de mobilier, cărţi, avem, activiştii culturali, tre
tru deputat în cătunul Victo rolina. Lucrarea era de cel mai * Analfabetismul şi cultură a Sfatului popular re de Sus şi altele. reviste, aparate de radio, mate buie să se simtă cu seriozitate
ria. In ziua de 17 noiembrie ei mare interes pentru minerii din * gional şi a avut ca scop dis rial sportiv etc.). In faţa unei mobilizaţi pentru îmbunătăţirea
au hotărît să mobilizeze cetă Lupeni, deoarece pe acest drum cum doar o amintire tristă. % cutarea celor mai bune metode Dar, pe lîngă aspectele poziti asemenea şitUaţii, se impune ca conţinutului activităţii culturale.
ţenii din cele trei cartiere măr se pot aproviziona mai uşor cu pentru intensificarea muncii ve ale muncii în colţurile roşii, Colectivele colţurilor roşii, tre
ginaşe ale Lupeniului şi în cin cărbune. Pentru tăierea acestui Ultimii analfabeţi au învăţaţi mai există încă şi unele lipsuri, buie să pornească la o muncă
stea aniversării a 10 ani de la drum au lucrat 121 cetăţeni. care, prin natura lor, frînează hotărîtă, care să se desfăşoare
proclamarea Republicii, să re carte. Astăzi toţi copiii de% pe baza unui plan axat pe pro
pare drumul. Zis şi tă Am putea oare să nu trecem blemele de producţie ale gospo
cut. Deputaţii nu s-au mulţu în aceste rînduri şi pe bătrî' - vîrstă şcolară înoată carte la dăriei colective.
mit numai să mobilizeze oame nul deputat Ioan Iancu din sa
nii, ei au, contribuit cu exem tul Bărbăteni, „moş Iancu“ cum şcoala de. 7 ani din comună. O atenţie sporită trebuie a-
plu personal la reuşita acţiu i se mai spune. El se bucură de cordată organizării şi bunei des
nii. In ziua de 17 noiembrie cei o mare încredere, în masa cetă Cele 12 cadre didactice din co- « făşurări a învăţămîntului agro
trei deputaţi, în fruntea unei ţenilor. De 6 ani a fost ales de ¦ tehnic de masă. Să nu rămînă
coloane de 76 cetăţeni din cele trei ori la rînd deputat al sfa- ¦ mimă se străduiesc să pregă- % nici o gospodărie colectivă fără
tului popular orăşenesc Lupeni. ¦ tească cit mai bine tinerii e- X culturale în rîndurile colectiviş cerc agrotehnic.
trei cătune, au pornit la trea Un indiciu pentru interesul ce-1 ¦ levi. La căminul cultural s e t tilor.
ţin tot mai multe conferinţe şi l Referatele prezentate de către Bibliotecarul colţului roşu, are
bă. Ei au curăţat podul de no serbări. Caravane cinemato- % secţia învăţămînt şi cultură a ce! mai bun datoria să se ocupe de organi
grafice vizitează tot mai des * Sfatului popular raional Sebeş zarea difuzării cărţii în rînduri
roi, au aşternut balast, au cu « şi colţul roşu din gospodăria a- „Colt roşu" din G.Â.C. le colectiviştilor, în aşa fel, în-
comuna. ¦ gricolă colectivă „Ogorul nou“ cît mLi un colectivist să nu ră
răţit şanţurile de scurgere, a- % din Simeria veche, au scos în mînă în afara cititorilor biblio
Viaţa nouă a schimbat tecii. El trebuie să organizeze
poi au reparat şi pietruit o por seri literare, recenzii, citiri în
concepţia ţăranilor muncitori * evidenţă, o serie de aspecte pozi- Colectivul de mtuică al Colţului roşu din gospodăria agricolă colectiv, pentru a populariza car
ţiune de drum de 180 metri lun colectivă Steagul, roşu." din comuna Miercurea, raioiuil Sebeş, chea tea agrotehnică şi operele scrii
despre felul de a munci şt ¦ tive din munca unor colţuri ro- mă la întrecere pe întreaga perioadă de iarnă toate colţurile roşii torilor noştri, a scriitorilor so
gime. din gospodăriile agricole colective ale regiunii, CU următoarele obiec vietici, sau a altor scriitori pro
Lorincz Francisc e deputat arată treburilor obşteşti, e şi * trăi. Astfel, în anul 1954. 24* şii, care au influenţat în bine tive : gresişti.
acela că, el se prezintă singur « de familii au pornit pe drumul l ritmul de dezvoltare a sectoru-
în circumscripţia electorală nr. O sarcină de mare importan
la sfat şi cere să i se reparti- <• cooperativizării agriculturii, t lui socialist din agricultură. ţă constă în îmbunătăţirea acti
41, in colonia „Ştefan". E pre vităţii artistice în rîndurile co
zeze sarcini. Cu astfel de de- « Zilnic numărul acestor m em -t . A?a de exemplu, în consfătui- lectiviştilor. Dacă nu la toate
şedinte al comisiei de împă b. n. creşte. Pne pa*m.m• t,ul, , . î re a reoşit, ca in ucnadder-u,l,uc, olţu- gospodăriile colective se pot for
putaţi în sfatul popular orăşe- « di„ Slm1e.riPaunVereachîeni s\ce,nă a două pie se de teatru cu conţinut axat pe i ma echipe de cor, apoi fiecare
ciuire care funcţionează pe lin nesc nu e de mirare că oraşul l altă dată arau plugurile de* desfăşoară activitatea cea mai colţ roşu poate şi trebuie să-şi
lemn, azi lucrează tractoarele.* bună brigadă artistică de agita- problema transformării socialiste a agriculturii. organizeze o echipă de teatru şi
gă sfat. E ştiut că în virtutea tLupeni e bine gospodărit şi nu * 2. Formarea unui cor care să înveţe 4—5 cîntece pe două, trei sau< una de dansuri. In mod deose
Viaţa oamenilor clin comuna % ţie din regiune. Programul pe bit. trebuie insistat pentru for
decretului nr. 132 din anul e de mirare că Sfatul popular patru voci. marea de brigăzi artistice de a-
Roşia de Secaş este acurri al- % care aceasta l-a prezentat, atît 3. Formarea unei .echipe de da ns care să pregătească cel puţin trei,, gitaţie, formaţii al căror rol e-
1957, pricinile mărunte pentru orăşenesc Lupeni este pentru * ducativ este deosebit de eficace.
Trebuie organizate serbări ar
a nu aglomera în mod inutil a patra oară fruntaş în raionul ¦ la ¦O?%6 în localitate, cît şi în alte loca patru dansuri. tistice pentru colectivişti, la Ca
lităţi din împrejurimi, a oglindit 4. înfiinţarea a patru cercuri de citit. re să fie mobilizaţi şi ţărani
instanţele de judecată, sînt adu Petroşani. ¦* 5. Organizarea a patru vizite ale ţăranilor muncitori . din sectorul indivi
dual.
se în faţa comisiilor de împă ¦-fr^OO******* OO* cu fidelitate realizările obţinute ţărani colectivişti. individuali la familii de .
/ Colectivele de muncă ale col
ciuire. La înfăţişările care âu de către colectivişti în cei doi ţurilor roşii, împreună cu consi
6. Susţinerea a patru programe artistice în localitate ş; a trei pro-
loc la comisiile de împăciuire, ani de la înfiinţarea gospodăriei 1grame în deplasare. liile de conducere, avînd îndru
Procesul literar agricole colective, fapt care a 7
deputatul Lorincz dă dovadă de
7. Organizarea în cadrul colţu lui roşu a consfătuirilor întrecolec
mult tact şi înţelepciune. In fe
Rătăcirile lui Solomon Andraşa stîrnit interesul multor familii tivişti, fruntaşi ai recoltelor bogate din sectorul individual şi tineret.
lul acesta el a reuşit, începînd de ţărani muncitori cu gospodă 8. Predarea tuturor lecţiilor la cercul agrotehnic.
99
din luna mai şi pînă în decem
Joi seara, a avut loc în sala prin felul cum a pledat pentru rie individuală, pentru munca 9. Susţinerea a cel puţin 8 con ferinţe cu caracter agrotehnic, de şti
brie a .c., să împace părţile in festivă a Şcolii medii nr. 2 din apărarea acuzatului. Cuvinte de în comun. In cadrul colţului ro inţă popularizată şi informare politi că.
localitate procesul literar, pre laudă merită şi studentul V. şu îşi desfăşoară activitatea şi
150 de pricini. zentat de un colectiv de studenţi Albii care a interpretat eu mult un cerc agrotehnic, iar la cămi 10. Mărirea numărului de cărţi la biblioteca colţului roşu, cu cel pu*
Udrea Petru, alt deputat în ai Facultăţii de Filologie din gust rolul lui Solomon Andraş. nul cultural se ţin conferinţe cu
' fin 100 de volume. * •CMZ .-'Vi
sfatul orăşenesc Lupeni, ţăran
Bucureşti, axat pe cunoscuta po Ar fi greşit să încheiem, fără caracter agrotehnic şi se orga 11. Organizarea unei seri literare şi a două seri ştiinţifice.
muncitor din cătunul Sohodol,
12. Difuzarea cărţilor în aşa fel ca fiecare colectivist să devină citi-'
e şi el om de ispravă care a vestire a lui Siito Andras „Ră să arătăm şi o parte negativă nizează periodic vizite reciproce tor al bibliotecii şl organizarea a 5 recenzii asupra unor romane legate de
tăcirile lui Solomon Andraş“. a modului în care s-a desfăşu între colectivişti şi ţăranii mun transformarea socialistă a agriculturii.
meritat din plin încrederea ale- Procesul prezentat, s-a bucu rat procesul literar. Este vorba citori individuali. De asemenea,
rat de o apreciere unanimă. de o nuanţă de artificiu şi nese au fost organizate convorbiri pe 13. Organizarea săptămînală a unei audiţii colective Ia radio.
riozitate pe care a imprimat-o Convinşi că prin munca noas tră, vom contribui la ridicarea nive
Cei prezenţi în sală au putut preşedintele Curţii, studentul I. tema : „Cine este mai avanta lului cultural şi politic al colectiviştilor, la întărirea şi dezvoltarea secto-'
admira interpretarea realistă a jat ?“; Toate acestea au contri rului socialist din agricultură, invi tăm toate colectivele colţurilor roşii
studentului T. Boian în rolul a- Tătaru, o atitudine mai sobră buit la atragerea ţăranilor mum din regiune să răspundă chemării noastre şi chiar să vină cu obiective noi
cuzatului A. Patkoş. De aseme citori în gospodăria agricolă co în răspunsurile lor.
nea studentul I. Răcănelu, în din partea lui ar fi contribuit lectivă, reuşindu-se astfel ca4 a
rolul avocatului apărării, a lă data de 7 decembrie 1957, între COLECTIVUL DE MUNCĂ AL COLŢULUI ROŞU DIN<
sat aceeaşi impresie plăcută, la ridicarea calităţ'ii procesului gul sat să fie colectivizat. G. A. C. MIERCUREA
literar în discuţie. GH. Z.
Activitate susţinută se desfă
1947-195? şoară şi la gospodăria agricolă bunul mers al activităţii şi pen responsabilii colţurilor roşii să
colectivă din Miercurea, raionul tru înlăturarea cărora se impun fie mai plini de hotărîre în ceea
De 8 ori mai multe cămine culturale Sebeş. Colectivul de muncă de măsuri imediate. Există încă une ce priveşte solicitarea din par marea permanentă a organizaţii
aici a organizat o echipă de cor, le gospodării agricole colective în tea consiliului de conducere al lor de partid, trebuie să-şi or
O problemă importantă a instituţii de stat pentru cultura i!eşti, Lăsau, precum şi din 'alte o echipă de dansuri şi o forma care, spaţiul destinat pentru col gospodăriei agricole colective, ganizeze şi să-şi desfăşoare în
politicii statului nostru derrio- de masă, cum sînt cămine cul ţie de teatru. Pentru mobilizarea ţul roşu este folosit în alte sco pentru luarea de măsuri cores aşa fel munca de culturalizare
craLpopular ,a fost şi este grija turale, cluburi, biblioteci, cine peste 50 localităţi, de frumoa colectiviştilor la colţul roşu, res puri ca de pildă : magazii pen punzătoare în vederea folosirii a colectiviştilor, în cadrul col
permanentă pentru continua ri matografe, teatre etc. Dacă în ponsabilul cultural, tov. Ion Cri- tru cereale, depozite pentru di fondului cultural în scopuri le ţurilor roşii, îneît toţi membrii
dicare a nivelului cultural al sa anul 1947, existau în regiunea sele lăcaşuri de cultură, noi şi şan, împreună cu conducerea ferite materiale, etc. Acolo unde gate de interesele bunei desfă gospodăriilor agricole colective
telor. Hunedoara doar 65 cămine cul gospodăriei, se îngrijesc să or se practică acest lucru, preşe şurări a activităţii culturale. să devină oameni ridicaţi din
turale, în acest an cînd, poporul spaţioase, pe care şi le-au con ganizeze manifestări cît mai a- dinţii gospodăriilor agricole co punct de vedere politic şi cultu
Dacă politica regimurilor bur- muncitor face bilanţul măreţe trăgătoare : seri de actualităţi lective, trebuie să ia de îndată Existînd asemenea lipsuri, de ral, să fie exemple în muncă
gliezo-moşiereşti era de a ţine lor realizări pe care le-a obţi struit în timpul acestor zece ştiinţifice, citiri în colectiv, re măsuri, pentru a se da colţului sigur că pot fi găsite colţuri ro pentru toţi cetăţenii satului.
în întuneric şi neştiinţă masele nut în cei 10 ani de la procla cenzii de căfţi etc. Colectiviştii roşu întrebuinţarea în scopul că şii în care nu se desfăşoară o
de carneni ai muncii de la oraşe marea Republicii Populare Ro- ani. In alte peste 60 de locali sînt mobilizaţi şi la cele două reia el a fost creat. activitate culturală potrivit ce VICTOR MUREŞAN
şi sate, pentru ca în acest fel mîne, numărul căminelor cul cercuri de studiu, agrotehnic şi rinţelor. Ba mai mult, există îndrumător cultural la secţia re
să le poată exploata mai uşor* turale şi al caselor de citit a tăţi, se munceşte cu rîvnă pen zootehnic, care funcţionează în Sînt apoi unele gospodării ă- chiar şi din acelea în care acti gională de învăţămînt şi cultură
politica partidului nostru este ajuns la peste 520. cadrul colţului roşu. Pentru ti gricole colective care, în adună vitatea culturală lipseşte cu de-
de a răspîndi lumina şi cultura tru terminarea de noi cămine nerii colectivişti, s-a organizat rile generale nu au votat nici săvîrşire. cum se întîmplă de
pînă în cele mai îndepărtate sa Sînt mîndri de realizările lor cercul : „Să ne cunoaştem pa
cetăţenii din Săscior, Bacea, culturale. tria", la care participă de alt
te şi cătune. fel şi cei mai vîrstnici. Aceste
In acest scop au fost create Nevoieş, Bulzeştii de Sus, Bă- Toate acestea, dovedesc dra
gostea cu care oamenii muncii
de la sate, traduc în fapt eu-
vîntul partidului, convinşi fiind
că prin aceasta îşi făuresc un ^oOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCVOOOOOOOOOO^OOOOO' OOOOOO'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
trai material şi cultural din ce
în. ce mai bun. REÎNNOîŢi-VĂ din timp
V. M.
^wOUOUIXX100r>OtXXXXîdOOCGOOCOOOOOOOOOOOCKXÎCCOOOOOGb ^<KXOOOOOOOCXXXXX>CXXXKXJCOOOOOOOOOOOOCCOOOOtXXXXX>OOOOOC>! ABONAMENTELE
S.M.T. Miercuea, S.M. T fruntaş la ziarul „DRUMUL
SOCIALISMULUI"
Dacă de pe ogoarele colecti arătura cu boii a fost mai bună! în momentul de faţă. Confirmaţi Roth, Andrei Chişbac, ar fi mai Abonamentele se fac
viştilor, întovărăşiţilor şi chiar acest lucru ? bune. Dar nici celelalte nu se la oficiile poştale prin
ale ţăranilor muncitori indivi — Nu las tractorul să se a- lasă, se întrec, nu glumă.
duali, se scot în multe părţi re propie de ogorul meu ! — Din principiu sînt împo factorii poştali şi difu-
colte tot mai bogate, fireşte că triva autoelogierii — răspunse Şi ceva despre zorii voluntari.
Cam acestea şi poate multe tinărul inginer. Totuşi trebuie să
acest lucru se datoreşte gradu altele, erau părerile ţăranilor la viaţa mecanizatorilor IN EDIŢURA DE STAT PENTRU
lui de mecanizare din ce în ce apariţia tractoarelor. Cum unii confirm că este aşa. Avem acum LITERATURĂ POLITICA
mai ridicat al agriculturii, tractorişti erau mai puţin pre 53 tractoare, dintre oare 43 K Viaţa de mecanizator. Fru a apărut:
S.M.T.-urile, rod al puterii popu gătiţi şi executau arături artifi D. şi 10 U.T.O.S., 30 batoze, 10 moasă viaţă — vor spune unii.
lare, au menirea de a lucra me ciale, părerile sus amintite au combine, 15 semănători, 10 se- Intr-un sens au dreptate. Ce-i Calendarul 1958
canizat pămîntul. Despre un ast fost şi mai mult întărite. Sin cerători, polidiscuri, cultivatoare mai frumos decît să ştii că prin
fel la S.M.T. vă vom vorbi in gurii care au avut încredere în şi alte unelte agricole. Pentru munca ta asiduă asiguri pîinea El cuprinde date cu privi PREVINE DIN J IMF
rîndurile de faţă. proaspătul S.M.T. au fost mem reparaţii avem o mare remiză multor oameni ? Dar are şi ea re la evenimente mai impor
brii tinerei gospodării colective unde se pot repara zilnic cîteva privaţiunile ei. In diferite cam tante din istoria patriei noa DURERILE’:
Ca întotdeauna din Miercurea, care mai lucra tractoare. Cît despre prestigiu... panii mecanizatorii muncesc stre şi a Partidului Muncito
seră pămîntul cu maşinile agri mult, chiar foarte mult şi pe resc Rornîn ; date cu privire ¦0 1 P E &E'NcRĂUk RE UMATI CE
începutul e greu cole de la S.M.T. Turnişor. S-a ridicat mult — intră în orice vreme, fie arşiţă, fie ploaie, la aniversări, comemorări ale 77(^maceurt2(zL>
vorbă preşedintele comitetului fie vînt. Pămîntul dacă nu-i lu unor personalităţi din Romî- rrrrrr
Era prin toiul verii anului Cu vremea situaţia s-a schim sindical. S.M.T.-ul are contracte crat la timp, dacă nu-i culegi la nia şi străinătate; biografii
1951. In Miercurea au început bat radical. Tractoarele I.A.R. cu circa 40 de unităţi socialiste timp roadele, îţi dă mai puţin şi fragmente din operele u- iwa— r'-
să duduie tractoarele. Luase fi au fost înlocuite cu puternice din Miercurea şi comunele din decît te-ai. aştepta. Dar pentru nor oameni politici şi de cul
inţă S.M.T. Miercurea. La în K.D.-uri, S.M.T.-ul a fost dotat împrejurimi. Cu planul n-am această muncă, soră cu erois tură romîni şi străini; date \ PETRECEŢI O SEARĂ PLĂCU TĂ
ceput au fost doar 20 de trac cu noi maşini agricole din cele rămas în urmă deloc, iar despre mul, mecanizatorii sînt bine re despre realizări din diferite i La
toare tip I.A.R. şi 10 batoze. Nu mai moderne, s-a construit o calitatea lucrărilor vorbesc de tribuiţi, au condiţii optime de domenii ale vieţii economice
( era un atelier de reparat, lip- la sine contractele. Ţăranii mun* trai. din ţara noastră, U.R.S.S. şi \Resfauranfa/ ,Af/ML/?E/r d in P etro şa n
' seau piesele de schimb, lipseau remiză de reparaţii, tractoriştii citori cu gospodării individuale celelalte ţări socialiste ; scur
alte maşini agricole, a căror ne au crescut din punct de vedere în campaniile agricole din orice La S.M.T. Miercurea mecani te prezentări ale unor ţări ® Specialităţi culinare, seara grătar.
cesitate era imperioasă. Ba mai sezon, ne iau cu asalt, spre zatorii au dormitoare spaţioase, din diferite continente; arii- ® Vinuri Cotnar, Tîrnav.e şi Alba Iulia.
mult,'tractoarele nu erau deloc profesional, a crescut şi presti vagoane-dormitor de campanii,
adecvate regiunii deluroase de giul S.M.T.-ului. deosebire de altă dată cînd ne cantină la sediu, cantină pen ole de ştiinţă popularizată; e Muzică ° Dans.
aici şi nu clădeau randamentul ocoleau. Ce poţi să le faci în tru teren, in timpul liber me humor etc. Refrenele vocale : Ica Mari nescu-Adamescu.
scontat. Şi la toate acestea se O discuţie care spune să ? Mai întîi ne respectăm con canizatorii citesc cărţi din bib
adăuga neîncrederea firească a mult tractele şi-apoi mergem pe la ei. lioteca clubului, joacă popice ia ^ V^xrV-‘l/”
multor ţărani în arăturile exe popicăria care a fost amenajată
cutate de tractor. In biroul tînărului director — Aveţi desigur tractorişti în acest an, joacă fotbal, şah,
care vă fac cinste.
— Ară prea adînc tractoarele! ing. A. Nistor, trei oameni dis etc.
— N-o să mai avem roade — Aici ne-aţj puls ,în încurcă Şi totuşi, privită în ansamblu,
la anul ! cută aprins cu cineva despre tură. La noi d$ fapt tot colecti
S.M.T. vul se străduieşte să- fie la înăl viaţa de’ mecanizator îşi are
— Din moşi, strămoşi tot ţimea sarcinilor — răspunse tî- farmecul ei.
— Am auzit că S.M.T.-ul dvs. r?ăriîl inginer. Poate că brigăzile
lui Simion Mihăilescu, M.ihai GH. ZAMFlftFSCU
este vestit în întreaga regiune
\ ;i|
