Page 32 - 1958-12

\» m 2 r DRüMün s m i A m m i u i " Nr. 12 36
saw
•s IL A M \\ M A il flJ iP IE M ÍI

Ca fi fa t e a car 6 a ne lu i

p o a t e }’ îi îm b u n ă tă ţită ! Cheltuieli la întîmplare C e faci cu timpul tău liber?

Mina Lupeni dă cocsarilor Din statistici, se observă că pre o parte din personalul de la La daia de 1 ‘aprilie a. c., fon- | — 10.000 lei, excursii 12J000 lei, Cartea nouă m-a adus la realitate

hunedoreni majoritatea cărbu­ sectoarele care dau cea mai ma- suprafaţă, cum este cazul su­ dul întreprinderii la Atelierele C.F.R.l instrumente muzicale — 33.000 lei Am citit cu regularitate în ziarul dragostea de patrie a tineretului sovie­
„Drumul socialismului“ articolele scrise
nelui cocsiîicabil. Acesta, însă, nu re cantitate de şist vizibil sînt praveghetorului de Ia transpor- Simeria reprezenta 875.000 lei. Cam\ etc. Restul banilor ¦s.au cheltuit pe tema „Ce faci cu timpul tău liber" tic mi-au arătat adevăratul drum po
şi aş vrea să relatez şi eu cîteva lu­
respectă întocmai normele admi ^sectoarele III şi IV B, care ex- turi, Scoromosle, care a fost prin a doua jumătate a lunii iu- Ţ pentru efectuarea lucrărilor conform cruri. care să-l urmez.

sibile privind conţinutul de ce- jţjploatează strate cu intercalaţii surprins descărcînd şist peste nie, s-a alcătuit planul de cheltu- contractului colecţia. Cum însă în Am o deosebită pasiune pentru cărţi: Din anul 1955 lucrez la O.S.M. dini
o mare parte din timpul meu liber îl
nuşă şi umiditate. Astfel, în ur- jjm ai mari de steril. Acesta ar fi cărbune. Iată deci că toate mă- ieli pe 1958. Trebuie menţionat că ( ' contractul colecţie n-au fost prevă- foloseso deci citind. Nu trebuie să în­ Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-
ţelegeţi, însă, că citesc orice carte şi
ma sezisărilor preparaţîei Lu- -un motiv, însă parţial obiectiv, şurile luate de conducere rămîn printre altele, în plan a fost alo¦ zute construcţii de locuinţe, nimeni in acest sens mă refer la articolul Dej“ Hunedoara, ca topitor. Munca a-
semnat de profesorul Clemente Con­
peni, penalizările plătite în tri- deoarece şi aici sînt brigăzi ca- zadarnice, dacă ele nu sînt tra- câtă suma de 100.000 lei pentru . nu s-a străduit să canalizeze şt in stantin. Nu pot pricepe cum un tînăr ceasta ml-a plăcut mult de la început.
de azi poate fl pasionat după colecJ
mestrele care s-au scurs se ri- re dau cărbune de calitate, cum duse în fapte, dacă nu există un construcţia a două instalaţii seini- ţ această direcţie p suină oarecare de ţiile „Femei celebre“, „15 lei" etc. Cîtă bucurie simţi la vederea roadelor

dică la o sumă destul de mare. ; sînt cele ale lui Alexandru Po- control sistematic pentru înîăp- tare, 120.000 lei pentru uniformele bani. Nu vreau să judec pe toţi tinerii şi muncii ta le ! te simţi fericit că prin
să-l bag în aceeaşi oală. Sînt sigur
Suma aceasta, normal, a încăr- | boreni şi Fîorea Abrudeanu de tuirea lor. fanfarei, 23.000 lei pentru instra- • De altfel, întrebaţi de ce na s-aa însă, că dorul de viaţă, optimismul, putera efortului tău contribui şi tu la
cunoaşterea realităţilor, caracterizează
cat simţitor preţul de cost şi ex- , la sectorul III, a lui Alexandru S-ar părea că la mina Lupeni mente muzicale, 20.000 lei pentru alocat fonduri pentru construcţii de majoritatea tineretului zilelor noastre. bunăstarea poporului din care faci
parte.
primă o situaţie defectuoasă a j Fusu de la sectorul IV B şi al- s-a tăcut totul pentru a se îm­ amenajarea unei săli pentru cor şl locuinţe, iov. Silviu Samudescu —• Nici 12 ani nu aveam cînd ml-a
căzut în mînă un roman din colecţia
îelului cum se lucrează. j tele. Asemenea brigăzi mai pot bunătăţi calitatea cărbunelui, fanfară şi... nici un leu pentru con. contabil şef ¦- şi inginerul şef al celor „15 lei" şi, cum copiii sînt ex­ Nu înţeleg cum unii tineri mai poî
trem de curioşi, am început şl eu să
Conducerea minei a luat în fi citate şi de la alte sectoare, iar dacă rezultatele sînt aces­ strucfTi de locuinţe. 'atelierelor, au răspuns că n-au gă­ citeso tot mai multe cărţi din această' alerga după subiecte din romanele de­
oategorle. îmi şi creasem o lume a
ultimul timp o serie de măsuri, 1 Aşa sînt cele conduse de Vasile tea, ele nu pot ti altele. Adevă­ Ce părere au tovarăşii din colee- : sit \'constructor şl că nici bani 'sufi­ mea, cu conţi, deteotivi, spioni etc. cadente, oare au fost scrise pentru in­

cum s în t: controlul vagonetelor Feher şi Gheorghe Jurj de la rul este însă împotriva acestei tivul de conducere: a fost bine al­ cienţi na aveau pentru construirea Intr-una din zile mi s-a dat roma­ teresele claselor dominante, cum mai
nul lui Ostrovschl „Aşa s-a călit o-
Ia gura minei, prin care se re&- sectorul I A, Ioan Chioreanu de păreri. La mina Lupeni, calita- cătuit acest plan de cheltuieli ? : unul bloc. Că n-au 'găsit an con­ ţelul“, roman oare m-a adus la reali­ pot savura astfel de broşuri cînd în
tate.
ping cele cu conţinut mare de "j Ia IV A etc. tea cărbunelui poate şi trebuie structor poate fi adevărat, deoarece jurul lor totul clocoteşte de viaţă, cînd
l-au căutat prea tlrziu. Dar că n-au Patriotismul Iul Pavel Korceaghin a
ş is t; proba de şist, prin care va- i Sînt unele brigăzi însă, care să fie îmbunătăţită. Pentru a- In ultima vreme, costul unui a- 'avui bard suficienţi nu mai este ade­ avut asupra mea o influenţă deosebită. milioane de oameni construiesc şi fău-i
parlament a scăzut sub 50.000 lei. Am citit apoi „Tînăra gardă". Eroismul,
gonetele sînt descărcate la su- dau un conţinut mare de şist. ceasta însă, mai întîi trebuie In locul celor două instalaţii sani­ resc o lume nouă.

prafaţă, cîntărindu-se separat !: De exemplu, brigăzile conduse căutată modalitatea ca măsurile vărat. E cazul să amintim pe această Citesc acum mult din cărţile biblio­
cale vechea zicală românească:
şistul şi cărbunele; introducerea de Ioan Schianu şi Ştefan De- luate de conducere, să fie apli- tare, care pot fi făcute din rezerve r„te-ntinzi atti cit ţi-6 plapuma“. tecii raionale Hunedoara. Arfi o deose­
Interne şi pentru care iniţial s-a Nu era absolută nevoie să s t con­
la fiecare sector a cărţii maistru- . meter de Ia IV B şi Petru Spî- cate întocmai. alocat suma de 100.000 leii nu se bită pasiune pentru Jokay, Şolohov şl
puteau construi două apartamente ?
lui, prin care acesta urmăreşte nu de Ia sectorul III, bat recor- La mina Lupeni sînt mulţi Cezar Petrescu.

caiitatea cărbunelui dat de echi- dul în această direcţie. Intere- membri şi candidaţi de partid, Dar dacă se mai are în vedere şi struiască un bloc de 50 de aparta­ Referindu-mă Ia elevi, găsesc că ar

pe şi face propuneri de rebut sânt însă, este faptul că la ma- oameni conştiincioşi şi cu dra­ suma — mult prea măre — alocată mente. Se putea face unul mai mic

etCi ţ' jorltatea brigăzilor se observă goste de muncă. O justă repar­ fi bine să participe la manifestările de

Toate acestea dovedesc că a oscilaţii brusce de la o zi la tizare a lor pe brigăzi şi pe pentru uniformele fanfarei? şi cu siguranţă că muncitorii ar fi masă organizate de biblioteci, la se­

existat o preocupare în această alta. ? schimburi, precum şi în postu­ Iată un plan de cheltuieli întoc- \ fost mulţumiţi. Ş i . tot aici trebuie rile literare, lecturile în grup şi la
direcţie. Totuşi, calitatea cărbu­ Totul nu îăce decît să arate rile cheie ale transportului de Ia
nelui continuă să fie sub nor­ suprafaţă ar face ca situaţia să mit la initmplare. 1 precizat că hotărîrea din septeni- conferinţe. In felul acesta se va trezii
mele stabilite. Penalizarea plă­ că lucrurile merg prost în aba­ se schimbe radical. Puterea de
taje. Cadrele tehnice ale sectoa­ brie 1958 a Consiliului de Miniştri interesul acestora pentru citit, unul din
Pentru a arăta niâi biné faţă lu­ ' privitoare la modal d e . folosire d
crurilor, trebuie menţionat că pînă fondului întreprinderii prevede folo­ lucrurile cele mai bune pentru a-ţi pe­

tită în luna octombrie, se ridi­ relor şi şefii de brigăzi, negli­ convingere a comuniştilor va da trece timpul liber. <
că la suma de 601.000 lei din­ jează separarea şistului la locul astfel rezultate dintre cele mai
la 1 noiembrie a- c. s-a mai adău­ sirea a cd puţin 57 ia sută din BERTHA POULI

tre care 567.607 lei pentru ce­ de muncă, lăsînd aceasta pro­ bune. In afară de aceasta, ca­ gat la fon'dul întreprinderii suma fond pentru construcţii de locuinţe. topitor

nuşă, iar restul pentru umidi­ babil, pe seama preparării. Ace­ drele tehnice ale sectoarelor tre­ de 550.000 lei. Deci fondul între­ Deci bani existau pentru construc­

tate. laşi lucru se poate spune şi des buie obligate să respecte întoc­ prinderii a crescut. Cum s-a chel­ ţia unui bloc. ŞFţL. existat Insă prep-

« mai măsurile luate de conduce­ tuit acest fond? S* >; ’ ' cupare. : m '” Din activitatea subfilialei
¦O re, iar acolo unde se constată S. R. S. C„ P etroşani
U R M A Ş I I «90 ne glijenţă să fie trase la răs­ Pentru premieri şi ajutoare 'Ar fi căzui bă cel puţiii 'acum,
<¦!>> pu ndere. Ele trebuie să
pună un 359.000 lei, iar pentru cohstracţii şi conducerea 'Atelierelor C.F.R. Sime­

, (Urmare dia pag. l-a) o brigadă care nu-şi drămu­ *¦? deosebit accent pe metodele ele­ acţiuni sociale 510.000 lei. Şi iată ria să studiază ca multă seriozitate PETROŞANI. (De la subre-
ieşte eforturile. La 14 noiern- mentare de separare a sterilului dacţia noastră voluntară). —
o parte din acţiunile sociale: Uni­ hotărîrea de mal sus pentru ca în Pe lîngă larga reţea de biblio­ Gheorghe Pamfilie, Septimîa'
¦¦ în ab ataje: puşcarea selectivă teci, oinematografe, case de crea­ Krausz, Dumitru Păunescu, Emil
abastajuiui, este azi cel mai \ brie, la ultima consfătuire de ¦¦¦O¦o¦O şi alegerea manuală a şistului formă fanfară — 125.000 lei, dife­ m ul viitor să nu mai cadă în a- ţie şi teatre, Societatea pentru Stoica şi alţii.
bun şef de schimb de la fron- producţie, numele său a reve- ¦* Răspîndirea Ştiinţei şi Gulturii
talele sectorului II ? Parc-a ’ nit de multe ori pe buzele vizibil. renţe mese şl reglé cantină — ceeaşi greşeală. îşi aduce un aport substanţial In comparaţie cu anul trecut,
trecut un veac de c'md a spus, : vorbitorilor. Mulţi hau dat o In felul acesta calitatea căr­ în bătălia pe care partidul nos­ activitatea subfilialei S.R.S.G.
emd-ţionat, în prima zi de lu- pildă (şi lauda n-a fost de- 222.000 lei, bilete teatru şt cinertyi N. A. tru o duce pentru culturalizarea din Petroşani s-a îmbunătăţit
cru la m ină: »Eu cu scula ş a rtă )^ pentru felul cum îşi ¦¦ bunelui la mina Lupeni va putea maselor. considerabil. De pildă, numărul
L ceea vreu să lucrul", ară-' gospodăreşte abatajul; goa- fi îmbunătăţită, iar preţul de Muntele din hală conferinţelor a crescut cu 15 la
* tind spre pichamerul căruia lele şi lemnul nu-i lipsesc cost se va micşora simţitor. De la înfiinţarea sa şi pînă sută faţă de anul trecut, numă­
acum, subfiliala S.R.S.G. din rul auditorilor cu 20 la sută, iar
Ing. GH. COMŞUŢA Petroşani a dus o luptă susţi­ numărul membrilor înscrişi pe
nută pentru răspîndirea ştiinţei bază de cotizaţii în cadrul sub­
nici nu-i învăţase numele. Şi niciodată; şi e fruntaş în ce ¦* Cărţi apărute Ornele teorii asupra formării mun­ descărcarea şi încărcarea vagoanelor şi culturii în rîndul minerilor şi filialei a crescut cu 90 la sută.
după trei luni, lucra mai bine priveşte siguranţa locului de «¦¦* ţilor susţin că aceştia au luat naş­ ca Ungouri şi laminate. Dacă se va muncitorilor din Valea Jiului. Tot în această perioadă au mai
ca un ajutor de miner cu doi muncă prin respectarea mo- LITERATURA ŞTIINŢIFICĂ tere cu milioane de ani în urmă, întîmpla cumva, ca focul din cup­ fost organizate 5 lectorate în Pe­
prin increţirea scoarţei pămîniului, toare să se stingă, muncitorii vor Pentru a ilustra activitatea troşani, Lupeni, Vulcan şi Petri-
ani de experienţă în spate. Iar nografiei de armare, o¦¦o¦¦*o¦¦¦ MATEMÁTICA în timpul răcirii ei. fi protejaţi împotriva nemiloaselor desfăşurată de subfilială S.R.S.G. la. Aici sînt expuse conferinţe
după un an, Ion Furo îl ...Şi discuţia îşi urmează ¦¦¦¦*¦*¦* N. Ciorănescu : Curs de algebră, viscole de iarnă, deoarece hala nu Petroşani e suficient să arătăm pentru'părinţi; cu privire ia creş­
„ungea“ şef de schimb in bri- cursul. Rînd pe rînd, sînt po- Dacă spui asemenea lucruri unui va mai avea nici un perete liber. că numai în anul acesta au fost terea şi educarea copiilor în spi­
gada lui. Şi de atunci n-a menite numele lui Kiss Moise, o şi analiză matematică — muncitor de ia Combinatul siderur­ ţinute 518 conferinţe, fa care au ritul unei morale noi, sănătoa­
trecut lună în care să nu de- Aurel Gepălău, Eugen Ka- ed. ă Il-a. gia 'din Hunedoara, secţia laminoa­ Dar vait sărmanul munte, îşi are participat un număr de 44.000 se. Tot în cadrul subfilialei mai
păşească norma cu procente dar..; Şi „fişa" de miner a 766 pag. — 37 lei. re, are să dea neîncrezător din mi­ şi el neplăcerile lui, cu toi binele i auditori. Tematica conferinţelor funcţionează şi două universi­
din ce în ce mai frumoase, j fiecăruia începe cu laude şi nă şi are să-ţi spună. pe care-l face. Parcă-l vezi cum se a fost orientată în direcţia popu­ tăţi populare, una în Petroşani
Ed. tehnica. cutremură şi se înspăimântă, ori de larizării învăţăturii marxist-leni- pe lîngă U.R.U.M., iar alta pe
Dar toate astea sînt lucruri _se sfîrşeşte cu laude, — aşa 6 fi, dar ea 'rid cred. cîte ori se apropie de el vreun niste şi ă combaterii ideologiei lingă mina Lupeni. Numai că
ştiute şi răsştiute. I le-au re- 1 Şi Furo baci ascultă lacom, trn» ««TmsjMrt Asted-s teorii învechite. La noi în tren, de teama să na i se răpească burgheze, informarea oamenilor activitatea acestor două univer­
petat de zeci de ori bătrinului atent, cu ochi mari, de parcă hală, muntele se formează prin de. din avuţie. Şi cît stă, urmăreşte cu muncii despre evenimentele in­ sităţi populare nu se desfăşoară
Furo. Dar fiindcă pretinde acum ar afla pentru prima punerea zgurii, oală cu oală, zi dé înfrigurare mişcările oamenilor şt ale ternaţionale, popularizarea tra­ aşa cum trebuie din cauza sla­
zi, lună de lună... şi prin grija macaralei. Iar cînd acesta pleacă, diţiilor glorioase ale poporului bei mobilizări a celor înscrişi la
morţiş veşti despre Laurenţiu oară cit de harnici îi sînt „bă­ o conducerii combinatului de a nu o parcă respiră uşurat şi spune 1 nostru, educarea’ cetăţenească a cursuri. Ar trebui ca, pentru în­
Hugeanu... Hai să i le mai ieţii“. Şi la sfîrşit, închinînd o* transporta în altă parte, asigurlnd maselor populare, popularizarea lăturarea acestor deficienţe, co­
spună odată! stacana cu vin parfumat, ros­ tt> creşterea continuă a falnicelor sale — Am scăpat şi de dala aceasta. literaturii şi artei contemporane mitetele de întreprindere de la
¦*o¦ creste... Dar la ce să-mi mai fac '?înduri? etc. Printre materialele elabora­ U.R.U.M.P. şi mina Lupeni să
— Dar Michiev ? Ce se teşte rar, închizind o clipă Dacă m-au lăsat pînă acum, o să te se numără conferinţele „Si­ ia măsuri de a mobiliza un nu­
pleoapele roşii de bătrîneţe, Şi are dreptate pentru că ,,'ce văd mă lase şi de acum încolo... tuaţia internaţională“, „Realiză­ măr cît mai mare de cursanţi.
mai aude cu Gheorghe Mi­ pe un ton cu neputinţă de oo ochii crede inima" — spune o ve­ rile regimului democrat-popuLar
chiev ? +oo*¦ che zicăloare din popor. Numai că se naşte întrebarea', pe în Valea Jiului“, „(Bum şi de ce Gondusă de tov. Nicolae Şer-
» Oaspeţii zîmbesc din nou. descris, un ton pe care ni­ unde se va efectua în viitor încăr­ ă apărut religia“ etc. Dintre ban, subfiliala S.R.S.G. Petro­
> Nici o g rijă ! Nu-i Michiev o- meni — nici împăratul din Cînd pătrunzi în hală, ăi să vezi carea şi descărcarea vagoanelor, conferenţiari s-au evidenţiat în şani duce o muncă susţinută de
* mul care să-l facă de ruşine cum se înalţă semeţ spre acoperiş, mod deosebit tov. Victor Bădău, culturalizare a maselor, a oa­
poveste, cînd şi-a lăsat ur­ un munte de zgură.1Perspeciivele-i cînd locul destinat în acest scop va menilor muncii.
sînt promiţătoare. In aurind are să
» pe bătrînul său dascăl. E mi- maşilor fabuloasele-i avuţii acopere întreaga parte liberă, perdra fi complect acoperit de zgură? R. BALŞAN

l ner de nădejde, fruntaş, cu — nu l-a avut vreodată : B Ă R B Ă Ţ IE
l „stagiu de vechime“ la panoul — Am lăsat în urma mea
EhtTURA ÎIN ER & m yrC
" de onoare al minei. Conduce muncitori de nădejde !

OOOOOC€XKXXXX>DOOOGCOSX30COOOOOOîXXXXX300oOOOOOOQOCOOOO

Nu de mult, au apărut, strîn- Nicorovici :„400 de xlfetor afirmîndu-şi cu tot dinadin­ essa­
se în volum, reportajele lui V. sul erudiţia.
Cel mai adesea folosit, proce­
F ,Nicorovici închinate oamenilor deul comparaţiei, contribuie Comitetul de întreprindere
ie sprijinul muncii culturale
şi faptelor de astăzi ale Hune­ in o ră ş e l flă c ă rilo r substanţial la realizarea artisti­
doarei, revoluţiei socialiste ce că a reportajelor. Combinatul
se desfăşoară victorios pe aces­ este discutat în comparaţie cu

te meleaguri. tră, „fiindcă Elunedoa'ra de as­ el stăpîneşte. „Inchipuiţi-vâ în cest punct de vedere ni se paro Castelul huniazilor, oţelarii sînt VULCAN (de la subredaciia cese frumoase faţă de anii tre­
După propriile sale mărturi­ tăzi, oraş al flăcărilor şi al o- spatele fiecăreia din cele aproa­ a fi capitolul „Caleidoscop u- prometei etc. Uneori, V. Nico­ noastră voluntară). — In cursul cuţi, aceasta nu trebuie să mul­
man“, care ar fi cîştigat mult rovici se angajează în polemici anului curent, spre deosebire de ţumească pe cei în cauză. Posi­
siri, tînărul şi înzestratul repor­ ţelului, precum şi al unor pre­ pe 7.000.000 de cărămizi un prin raportarea la obiect a ce­ pasionante. „Ni se pare normal anul trecut, comitetul de între­ bilităţi sînt şi mai mari. Oraşul
ter şi-a propus să realizeze prin prindere de la mina Vulcan a Vulcan dispune de multe cadre
cele peste 150 de pagini o mo­ faceri revoluţionare tot atît de gest, un efort al zidarului, în ca omul să ţină la o vită, la un avut o preocu/jare mai intensă tinere care să intre in forma­
nografie literară a „oraşului flă­ faţă de munca culturală. ţiile artistice. Pentru aceasta in­
cărilor“, să surprindă „prin aprige ca flăcările şi ca oţelul, spatele fiecărei tone de metal, lor susţinute teoretic. copac, la un petio de pămînt, să comitetele U.T.M. trebuie să
grandios şi cotidian, tot ce e mai să aibă pasiuni pentru un tablou, Prin sprijinul comitetului de desfăşoare o activitate mai in­
captivant din punct de vedere u- este pagina cea mai celebră a munca unei echipe de montori, Spuneam mai sus că repor­ sau chiar pentru un timbru, dar întreprindere s-a reuşit a se mo­ tensă. La fel se im/mne ca tov.
man şi istoric, cu intenţia de a tajele lui NicoroviGi oferă o ima­ de-ndată ce se vorbeşte de dra­ biliza la corul întreprinderii pes­ Gheorghe Deak, responsabilul
prezenta cititorului munca unor unei evoluţii multimilenare, în repartizaţi cele 10.000 de vagoa­ gine concludentă a revoluţiei so­ gostea lui pentru strung sau te 70 de persoane, in cadrul clu­ cultural din cadrul comitetului
contemporani activi şi energici, cialiste ce se desfăşoară astăzi, maşină îl suspectăm de schema­ bului activează un taraf compus de întreprindere al minei Vul­
precum şi de a lăsa urmaşilor, care sînt prezente toate trep­ ne pe maşini şi în depozite, sub conducerea partidului, de-a tism. Gestul lui Ion, în romanul din 17 persoane, precum şi o can, să se preocupe mai înde-
fie chiar în sens documentar, o tele de seamă ale culturii u- transpuneţi totul în percepţii lungul şi de-a latul ţării. Dar lui Rebreanu, care îmbrăţişea­ fanfară ce numără 30 de in­ aproape şi să găsească forme
imagine cît mai fidelă a unuia plastice, în deplasări de mistrie, poate că nicăieri mai mult ca ză ogorul, ni se pare încărcat strumentişti. La club mai acti­ noi. pentru educarea tinerilor,
dintre cele mai caracteristice mane“. ia Hunedoara acest adevăr nu-ţi de profunde semnificaţii psihi­ vează o echipă de dansuri, cit anirenindu-i in activitatea clubu­
momente ale revoluţiei socialis­ apare mai evident. Revoluţia ce, iar un act analog, în uzină şi brigada artistică de agitaţie. lui. i
Spre deosebire de celelalte AAAAAAAAAA/ culturală — parte integrantă a ni s-ar părea nenatural. De ce?“. Corul clubului, cit şi taraful au
te din patrie“. cărţi despre Hunedoara, volumul revoluţiei sociale — se desfă­ dat în cursul acestui an nume­ DUMITRU LUCA
Pentru a-şi atinge scopul pro­ şoară aici din plin. Orchestra de In faţa cuptoarelor clocotin- roase programe in localitate şi
lui Nicorovici se impune aten­ ^ 0 Y SL muncitori a combinatului side­ ae, Nicorovici s-a dovedit a fi in diferite oraşe din raion şi re­ Jluvia CADOURILOR
pus, Nicorovici vorbeşte citito­ rurgic consideră foarte firesc să şi un autentic poet. Pentru el giune, prezentindu-se şi la con­
rului despre ceea ce este mai ţiei prin veridicitatea şi poezia d t Iţelor cînte „Simfonia a V-a“ de Be- „şarja de fontă e soarele în a- cursul interregional de la Cra- Cu ocazia „Lunii cadouri­
caracteristic oraşului, începînd care-l străbate, prin înfăţişarea eihoven, bucăţi din Mozart, sau rnurg,. şarja de oţel e so.arele în iova, unde a obţinui locul 11, iar lor" care se ţine între 1-30
cu prezentarea condiţiilor isto- Brahms ; filmul „Othello“ a ru­ anrază“, Ştefan Cazan, împa­ dirijorul Ervin Ghehan a obţi­ decembrie 1958, O.C.L. Pro­
rico-geografice („Elogiul Hune­ omului, cu preocupările şi pa­ lat pe stadionul de fotbal (cca. că apa cu flăcările galbene şi nut locul I. duse Industriale anunţă publi­
doarei“ ), conducîndu-1 apoi la 6.000 de spectatori la o repre­ rubinii de deasupra bateriilor de cul consumator că a pus in
gura cuptorului, alături de oţe- siunile lui, la combinat, acasă, răspîndiţi-le toate în spaţiu, pe zentaţie), un puşti de 12—13 ani la cocserie, „dansează ca-ntr-o In acest an comitetul de în­ vînzare în magazinele sale,
lari („Oţelarii sînt Promotei“, pe stradă. Scriitorul insistă a- scări, pe platforme, prin canale fusese de 12 ori la „Vagabon­ pădure fermecată şi dansul aces­ treprindere al minei Vulcan a în toate localităţile, un mare
„Prima şarjă“ ), prin galeriile supra peisajului sufletesc uman, subterane, pe punţi aproape de dul“, iar un tînăr cocsar citeşte ta este scăldat de stele căzătoa­ !jrocurat atît echipament pentru sortiment de diferite articole
bătrînului castel („Castelul lui nu asupra descrierii procesului cer. E istoria furnalului în lim­ la cenaclu poezii i re ce izvorăsc din aparatele su­ formaţiunile artistice cît şi o gar­ pentru cadouri din grupele de
Huniade“ ), „La 90 de metri de producţie, ne captivează prin dorilor căţăraţi pe schelăriile ve­ nitură complectă de instrumente mărfuri parfumerie, cosmetice,
deasupra Hunedoarei“, la res- „In tinereţe cred, în primăvară muzicale (41 bucăţi) in va­ tricotaje, galanterie, mercerie
prezentarea obişnuitului nu a bajul omului modem“. Şi în pace, cine“. loare de I30.34S lei, iar pentru bibelouri, jucării şi un sorti­
taurant, pe corso, la bîlci, la extraordinarului. Eroismul oţe- Hunedoara lui Nicorovici este In roşia flamură ce se desface Pentru toate cele spuse mai bibliotecă a procurat sute de vo­ ment bogat de decoruri pentru
spital, la club, la meciurile de Atotbiruitoare peste ţară“. lume in valoare de 9.000 lei. pom de iarnă.
foibal sau la piaţă („Hunedoa- larului hunedorean este de 0' „Hunedoara de astăzi, în salo­ sus considerăm cartea lui V. Ni­
ra, fapt divers“ ). modalitate simplă, cuceritoare. petă şi cu mistria în mînă“. Ca­ Dacă în munca culturală la
„Construcţia furnalului, gran­ racteristica sa fundamentală mina Vulcan s-au obţinut sup-
Tema reportajelor lui V. Ni- dioasă prin amploarea .ei, con­ este faptul că se construieşte
corovici este revoluţia, Hunedoa- ţine ca primordial îndemn etic : necontenit. Se construieşte pes­
ra constituind o imagine corn- fii m odest! — pe care oamenii te tot, la toate înălţimile, sub
plexă a transformărilor sociale de aici şi l-au apropiat“, spune pămînt, pe sol şi la 100 de me­
ce se petrec astăzi în ţara noas- tri deasupra solului. Dar în „o-
undeva autorul,
In centrul reportajelor lui Ni- raşul flăcărilor“ nu se constru­
corovici stă deci omul, vraci pes- iesc numai furnale, blocuri pen­
te furnale. Scriitorul ne poartă tru muncitori, edificii de extre­ „400 de zile în oraşul flăcă­ corovici „400 de zile în oraşul
rilor“ oferă satisfacţii estetice flăcărilor“ o izbîndă a scriitoru­
printre coloşii de fier, adevăraţi mă' importanţă pentru hunedo­ deosebite. Stilul reportajelor lui lui şi a literaturii Hunedoarei şi
balauri care varsă rîuri de foc, reni, ci şi personalităţi umane
dar, ca un ghid neîntrecut, pare socialiste. Procesul e lung şi Nicorovici se caracterizează prin o recomandăm cu căldură citi­

a ne spune la jiecare pagină : complicat, dar nu numai posi­ simplitate şi sobrietate. Au­ torilor.

tot ce vedeţi a făurit omul şi tot bil, ci şi real. Interesant din ă- torul nu vrea să epateze pe citi-: C. CLEMENTE

/