Page 34 - 1958-12
P. 34
Pag. 4 DRUMUL SOCIAUS MUf.Ul rtr. 1236
IMPORTANTE SUCCESE x t& tu rv e jte xHimele x iU im B la ş t i r i
a,l!e poporului ckhiinei
PEKIN 9 (Agerpres). Potri fabricării oţelului şi fontei. Pro
vii relatărilor presei, întreprin ducţia de fontă din această pro
derile industriale din R.P. Chi vincie a ajuns la 760.000 tone,
neză întimpină anul 1959 prin iar producţia de oţel — la
îndeplinirea înainte de termen a 150.000 tone.
planurilor de producţie. Fabricile textile din provincia
Uzinele şi fabricile din Ţten- Ţziansi au îndeplinit cu două
ţîn şi-au îndeplinit sarcinile a- luni înainte de termen planul de
nuale cu 30 de zile înainte de stat. In cursul acestui an s-au Alegerile din Berlinul occidental 0 conferinfă a femeilor P o p o r u l in d o n e z ia n e s f e h o fă r îf
produs 400 de noi modele. nu au fost nici libere, pe întreaga Germanie s ă c o n tin u e lu p ta p e n fr u e lib e r a r e a
termen.
La Pekin, 59 de fabrici şi u- Textiliştii din provincia Henan BERLIN 9 (Agerpres). La
au raportat cu două luni înain
zine şi-au încheiat la sfîrşîtul te de termen despre îndeplinirea
lunii noiembrie planurile lor a-
nuale. programului lor anual. Ei au nici dem ocratice Berlin a avut loc o conferinţă a Ir ia n u lu i d e v e s t
femeilor pe întreaga Germanie.
In provincia Hunan a fost în fabricat zeci de mii de metri de BERLIN 9 (Agerpres). Toa nea de zi continuă să rămînă La lucrările conferinţei au luat DJAKARTA 9 (Agerpres). Re colonialistă asupra Irianului de
parte peste 100 de femei, mem ferindu-se la o declaraţie făcută vest şi independenţa totală a a-
deplinit planul de producţie a! ţesături de bumbac peste plan.
Lai R iga s«a d e s e h is te ziarele democrate germane revendicarea : „Berlinul occiden bre ale sindicatelor, printre care recent în parlamentul de la Ha- cestui teritoriu şi a invitat din
expoziţia „Peisaje romîneşti“ subliniază că alegerile din Ber tal trebuie să devină şi va de şi un număr important de femei ga de primul ministru al Olan nou Olanda să recunoască drep
linul occidental nu au fost nici veni un oraş liber, demilitarizat“. invitate din R.F.G. Conferinţa a dei, Drees, care a arătat că o- turile inalienabile ale Indoneziei
libere şi nici democratice. „Ale Acest lucru este inevitabil pen landezii intenţionează să con asupra Irianului de vest.
adoptat in unanimitate o decla
RIGA 9 (Agerpres). — TASS tru expoziţie 67 de lucrări. gerile din Berlinul occidental, tru că oamenii iubitori de pace raţie în care se arată necesita tinue ocupaţia militară a Irianu Frontul naţional indonezian
anunţă: La Riga s-a deschis ex Presa din Riga remarcă exce scrie ziarul „Vorwarts“, nu au din Berlin, din Germania şi din tea mobilizării tuturor forţelor lui de vest şi care a calificat pentru eliberarea Irianului de
poziţia .„Peisaje romîneşti“, ca fost libere şi nu pot îi conside Europa nu pot admite ca milita lupta Indoneziei pentru acest te vest a dat de asemenea publici
re cuprinde lucrări de artă gra lentele sale peisaje de munte din rate ca exprimînd părerea popo rismul german, înzestrat de data sindicatelor in lupta împotriva în tăţii'o declaraţie în care con
fică aparţinind pictorilor letoni Romînia. rului german în ce priveşte re aceasta cu arme atomice, să a- armării atomice a Gerrpaniei oc ritoriu drept „agresiune“, un damnă politica cercurilor colo
Edwin Anderson şi Maigokis zolvarea problemei Berlinului. tragă lumea într-o nouă catastro cidentale. purtător de cuvînt al Ministeru nialiste olandeze, arătînd că O-
Osis, executate în timpul vizitei Deosebit de expresive sint por Poporul nu poate adopta o ho- fă folosind Berlinul occidental ca lui Afacerilor Externe al Indone landa este un agresor care ne
de o lună şi jumătate pe care au tretele oamenilor Romînieî de tărîre dacă este indus în eroare focos“. Participantele la conferinţă au ziei a subliniat caracterul just socoteşte drepturile şi aspiraţiile
făcut-o în toamna acestui an în azi, pictate de Osis. prin. formularea nejustă a pro caracterizat ca o cale reală de al luptei duse de poporul indo
R.P-.R. blemelor şi dacă este intimidat. Ziarul „Tribune“ scrie de ase asigurare a păcii propunerile cu nezian pentru eliberarea terito legitime ale populaţiei Irianului.
In ianuarie se va deschide o In ultima etapă a luptei electo menea că „alegerile din Berlinul riilor aflate încă sub dependenţă
Din pitorescul său „jurnal de expoziţie de lucrări ale pictorului rale din Berlinul occidental po occidental au demonstrat din privire la crearea unei zone de- colonială. Purtătorul de cuvînt „Nimic nu poate rezista hotărî-
călătorii“, Anderson a ales pen Valdis Dislar, care a vizitat de liticienii din „oraşul de front“ nou un singur lucru şi anume nuclearizate în Europa centra a declarat că nu poate exista
asemenea recent oraşele şi satele au fost cuprinşi de o furie tur că se impune de urgenţă înlă lă, propunerea guvernului R.D. cale de mijloc între dominaţia rii poporului indonezian de a
Republicii Populare Romîne. bată. Dezorientarea lor în urma turarea tumorii canceroase vest- Germane cu privire la formarea
notei sovietice s-a manifestat berlineze“. „Acum începe lupta unei confederaţii a celor două obţine libertatea teritoriului Iri
Declaraţia guvernului irakian printr-o ură fără margini îm pentru normalizarea situaţiei din siate germane şi propunerea U-
în legăiură cu activitatea com paniilor potriva tuturor acelora care au Berlin. In fruntea acestei lupte niunii Sovietice pentru rezolva anului de vest şi unirea sa cu
se va situa ca şi pînă acum Par rea paşnică a problemei Berlinu
occidentale din Irak opus politicii de manevre sub tidul Socialist Unit din Germa lui. patria“ — se spune în declaraţie.
versive o politică de pace şi nor nia. Influenţa sa în Berlinul oc
BAGDAD 9 (Agerpres). Gu mele financiare a republicii — malizare“. La conferinţă au asistat de a- Descoperirea unei organizaţii a rebelilor
vernul Republicii Irak a dat pu se spune în declaraţie — au ho- cidental este mult mal puternică semenea reprezentante ale sin în Sumatra de sud
blicităţii o declaraţie în care tărît să suspende orice alocaţii Ziarul scrie în încheiere : „A- decît o arată rezultatele unor a- dicatelor din Cehoslovacia şi Un
legerile au trecut, dar pe ordi legeri care nu au fost libere“. garia. Ele şi-au exprimat soli DJAKARTA 9 (Agerpres). Zi „Dar Ul Islam“ şi cu sprijinul
daritatea cu lupta femeilor ger arul indonezian „Merdeka“ rela unor puteri imperialiste, inten
mane pentru unificarea paşnică tează că clica rebelă din Suma- ţionează să proclame constitu
şi democratică a Germaniei, îm
respinge afirmaţiile calomnioase şi împrumuturi acordate acestor potriva înarmării atomice. tra în colaborare cu bandele irea unui „stat“ separai în Su-
ale presei din Occident în legă companii şi au arătat că ele vor Agravarea situaţiei economice matra şi a unui „guvern“. Ziarul
tură cu măsurile adoptate dc trebui să activeze mai departe din Taivan
autorităţile de la Bagdad faţă din propriile lor fonduri, conform scrie că aceasta reprezintă o
Batista anunţă prelungirea teroarei nouă încercare a rebelilor de a
organiza un complot împotriva
de companiile occidentale care contractelor încheiate. In decla PEKIN 9 (Agerpres). — Şti a arătat printre altele că econo HAVANA 9 (Agerpres). Gu Havana autorităţile au arestat integrităţii teritoriale a Indone
activează în Irak. In declaraţie raţie se arată de asemenea că rile sosite din Talpe, capitala mia Taivanului se află in ţaţa vernul Batista a anunţat prelun pe dr. Osvaldo Dorricos Torra, ziei, după înirîngerea suferită de
companiile străine vor trebui Taivanului, arată că depresiunea unui mare număr de probleme girea suspendării garanţiilor decanul facultăţii juridice, şi Ra- „guvernul revoluţionar“ al rebe
se arată că aceste companii cau să-şi efectueze lucrările în ter economică care a cuprins indus care cer o rezolvare neintirziată. constituţionale pe o nouă peri mon Molinos Lopez, vicerector lilor creat cu zece luni în urmă.
tă să obţină şi de la guvernul menele stabilite prin contracte, tria şi comerţul Taivanului, con oadă de 45 de zile. Aceasta este al universităţii din Cienfuegos,
Republicii Irak concesiile şi a- în caz contrar guvernul irakian ţi olate de americani, continuă să Printre aceste probleme se nu a noua suspendare consecutivă acuzaţi de „activitate comunis După cum relatează agenţia
vantajeie de tot telul de care be va lua măsurile corespunzătoa se adîncească. Numărul falimen a garanţiilor constituţionale. La tă“.
neficiau din partea trecutului re re putînd merge pînă la desfa telor comercianţilor şi industria mără comerţul exterior care în Antara, comandamentul garni
gim din Irak. Ministrul dezvol cerea contractelor. şilor din Taivan devine tot mai S.U.A. transformă Iranul zoanei din Palembang — Su-
tării şi comisia pentru proble- registrează anual un deficit de într-o bază militară americană matra de sud -— a descoperit
mare. 100 milione de dolari americani. recent o organizaţie ilega
Declaraţia primului ministru Situaţia economică .grea a Tâl- „Ministrul Economiei“ a arătat - DELHI 9- (Agerpres)'.'-'-TASS ¦Sub conducerea americanilor; lă a rebelilor. Mai mulţi
al Sudanului de asemenea că în Taivan creşte scrie corespondentul, în Iran se membri ai acestei organi
vanului a fost recunoscută re anunţăr După cum anunţă co construiesc noi baze militare şi zaţii au tost arestaţi. A fost to
KHARTUM. 9 (Agerpres). In tă, primul ministru a declarat că cent pînă..şi de „ministrul Eco inflaţia şi numeroase întreprin respondentul special din Teheran se desfăşoară lucrări de recon todată. confiscată o importantă
tr-un interviu acordat unor co el nutreşte speranţa vie că va nomiei“ aii clicii ciankalşiste. El cantitate ,de arme. Un purtător
deri industriale şi comerciale se al săptăminalului indian „Blitz“, struire a bazelor vechi. O deose de cuvînt ?] garnizoanei a de
închid. misiunea militară americană din bită atenţie se acordă aerodroa- clarat că această, organizaţie a
Iran desfăşoară o intensă acti încercat să desfăşoare o activi
Laburistul Ziiliacus critică
politica externă a guvernului en ez tate teroristă în regiunea Pa-
respondenţi de presă din India, realiza cu R.A.U. un acord co LONDRA 9 (Agerpres). Luind loo în cursul săptămînii trecute vitate de transformare a Iranu melor iraniene, dintre care ma lembang.
primul ministru al Sudanului, respunzător în toate problemele în Camera Comunelor şi în ca lui într-o largă bază militară şi joritatea sînt construite sau re
generalul Abbud, a declarat că nerezolvate şi în special în pro cuvintul la asociaţia socialiştilor drul cărora' s-a discutat proble într-un cap de pod al Statelor construite pentru a fi folosite de Conferinţa ciprioţilor
noul guvern al Sudanului este blema folosirii apelor Nilului. de la universitatea din Manches- ma germană, Ziiliacus a criticat Unite 'în Asia. Corespondentul aviaţia strategică a S.U.A. In care locuiesc
adept al politicii de neutralitate Dacă va fi necesar, el este gafa ter, laburistul Ziiliacus, membru guvernul englez pentru faptul că arată că în mod practic misiunea în Anglia
pozitivă. să se întîlnească cu preşedintele în parlament, s-a referit la o se în politica sa el urmează indica militară americană efectuează diferite regiuni ate ţării se con
Nasser. rie de probleme privind situaţia ţiile date de americani. „Guver un control nelimitat asupra pre struiesc depozite subterane pen LONDRA 9 (Agerpres). La
Referindu-se la relaţiile dintre internaţională actuală. tru bombe atomice şi cu hidro Londra a avut loc o conferinţă
Sudan şi Republica Arabă Uni nul, a spus Ziiliacus, nu are nici gătirii, echipării şi amplasării gen. In Azerbaidjanul iranian a ciprioţilor care locuiesc în
Griticîndu-1 pe ministrul Apă o linie de politică externă în a- forţelor armate iraniene. Mem se construiesc terenuri pentru Anglia.
L a congresul industriei americane rării, Sandys, pentru că sprijină fară de intenţia de a nu face brii misiunii efectuează vizite de lansarea rachetelor. Construcţii
militarismul german, Ziiliacus a inspecţie în ţară, manifestînd un militare secrete se desfăşoară şi In cadrul acestei conferinţe a
s-a recunoscui scăderea prestigiului declarat că este greu să se dea nimic care ar putea să-l ofenseze deosebit interes pentru regiunile în regiunile Tazakend, Handjan, luat cuvîntul primarul oraşului
S. II. A. crezare vorbăriei despre intenţi limitrofe cu Uniunea Sovietică Sabankar, precum şi pe teritoriul Limassol, Costas Partasidis, care
ile paşnice ale armatei lui Ade- pe Dulles, sau ar putea împiedi şi Irakul. bazei maritime militare de pe a declarat că „planul de cola
NEW YORK (Agerpres). La Canada îşi asigură partea leului coaste golfului Persic. borare“, plan al guvernului en
congresul anual al industriei a- şi care sub masca acestui comerţ nauer in fruntea, căreia se află ca stocarea armei nucleare“. glez care urmăreşte permanenti
mericane, care a avut loc la New se amestecă in activitatea între foşti generali nazişti şi foşti co După cum scrie coresponden
lonei ai trupelor S.S. Aparatul Po litic a m ilita ristă am ericană tul, peste 2.500 de specialişti a-
de stat al lui Âdenauer, în care mericani participă la crearea o-
ameninţă pacea în O rientul mijlociu biectivelor militare în Iran. Ma
funcţionează nazişti reabilitaţi şi
York sub auspiciile asociaţiei na prinderilor canadiene,. încălcînd criminali de război nepedepsiţi, BAGDAD 9 (Agerpres). Co că o declaraţie a comitetului de terialele şi: armamentul, necesa zarea dominaţiei engleze în Ci
ţionale a industriaşilor, s-au fă care vorbesc pe faţă de intenţia mentând vizita pe care secretarul conducere a Federaţiei sindica re în acest scop, sînt aduse în pru, este un plan de dezbinare a
cut auzite numeroase critici la pur şi simplu suveranitatea Ca lor de a împărţi Polonia, a spus de stat adjunct al S.U.A., Willi- telor irakiene In care se atrage Iran din Statele Unite, prin Tur populaţiei din Cipru.
adresa politicii externe a S.U.A. nadei. Augustin Legretta, direc- el în continuare, este complect am Rountree, o face prin ţările atenţia asupra primejdiei pe care cia. Corespondentul subliniază
torul general al băncii „Banco putred. Orientului mijlociu, ziarul iraki o reprezintă pentru Irak pro de asemenea că membrii misi Criticând refuzul guvernului
Ghiar şi delegatul Libanului Nacionale de Mexico“, şi-a ex an „Al Ahali“ subliniază pri iectatul tratat militar dintre unii militare americane, al căror englez de a satisface revendică
la O.N.U., Gh. Malik, cunoscut primat de asemenea nemulţumi Referindu-se la dezbaterile de mejdia pe care o reprezintă pen S.U.A. şi Iran. „Tratativele care număr se ridică la 4.600, parti rile ciprioţilor, cunoscutul scri
pentru vederile sale proameri- rea în legătură cu politica co politică externă care au avut tru pacea şi- securitatea ţărilor se duc în momentul de faţă în ve cipă direct la actualele „epurări“ itor englez Mackenzie a sublini
cane, care a participat ca invitat mercială a S.U.A. din această regiune politica nnili- derea încheierii unui acord mi din armata iraniană. at că guvernul Angliei este prin
la congres, a subliniat că scăde taristă a Washingtonului. litar americano-iranîan, se spune cipalul vinovat pentru eveni
rea prestigiului S.U.A. în O.N.U. Politica de discriminare rasiala în declaraţie, urmăresc să tran ¦L’- •'t®<0*- -fh mentele tragice din Cipru.
se datoreşte influenţei puterni în S. U. A. „Intîlnirile, şi vizitele diplo sforme Iranul, ţară vecină cu
ce pe care dezvoltarea ţărilor so maţilor americani, scrie ziarul, 'Te* ¦*«$*-
cialiste o exercită asupra popoa au dus întotdeauna anii trecuţi noi, într-o bază militară agre
relor Asiei şi Africii. la cele mai primejdioase com- sivă îndreptată împotriva Repu U DECEMBRIE 1958
oloturi împotriva popoarelor din
Un alt invitat, ambasadorul NEW YORK 9 (Agerpres). culoare; in aprilie 1958, H** regiunea Orientului mijlociu*. blicii Irak. Acordul militar pro Sp ec ta c ole cinem atografice
filipinez Romulo, deşi politician Revista „Political Affairs“ publi exemplu, nu aveau de Iu: iu
docil în slujba intereselor S.U.A., că o serie de date statistice care 1.024.000 de muncitori negri, a- ? iectat constituie o ameninţare Ia DEVA: Artiştii circului; SIMERIA: BRAD : Simfonia dragostei; LONEA :
a recunoscut şi el că naţiunile oglindesc politica de discrimina dică unul din şapte. Comunistul; ALBA IULIA : Melodii Chemarea văzduhului ; HAŢEG: Ver
Aşiei şi-au pierdut încrederea în re rasială practicată în S.U.A. BAGDAD 9 (Agerpres). Zia- adresa Irakului şi a poporului nemuritoare; Femeia zilei; BARU stele de foc; SEBEŞ: Noile aventuri
S:U.A. Reprezentantul industri Nici în privinţa condiţiilor de miI irakian „Al Hurriya“ publi MARE: Taifun la Nagasaki; APOL- ale motanului încălţat; ORÂŞTIE
aşilor din Ganada, McRae, a Această politică se manifestă locuit negrii nu au o situaţie mai irakian“. DU DE SUS : Duelul; ILIA : Bijuterii Pe<Donul liniştit: PETROŞANI: Două
criticat aspru politica economi în toate domeniile de activitate bună. Circa 40 milioane de lo de familie; TEIUŞ: Balada voinicu mame: Haiducii.
că a S.U.A. care în comerţul cu — economic, social, politic etc., Nehru conrhimua „războiul rece“ lui ; ZLATNA : Scana în spirală ;
împotriva celor 18.766.000 per cuinţe din S.U.A. nu pol fi ac şi cere din nou încetarea imediata
Un general englez soane de culoare care trăiesc în tualmente cumpărate, închiriate a experienţelor cu arma nucleară m \ io> li 0
S.U.A. sau ocupate de populaţia de cu
numit comandant loare din cauza segregaţiei în DELHI 9 (Agerpres). Luînd ţările participante la conferinţă PROGRAMUL 1: 6,15 Emisiune pen Po'p Corondan ; 16,30 Vorbeşte: Mos
Astfel, un întreg sistem de legi materie de locuinţe, iar locuinţe cuvîntul la 8 decembrie în Ca vor găsi ieşirea din impas şi vor tru sate : 6,25 Muzică uşoară ; 8,00 cova : 17,25 Sfatul medicului:’ „Bătă
al aviaţiei Iordaniei rasiste şi prejudecăţi obligă pe le ocupate de negri, în marea lor mera populară a parlamentului ajunge la un acord, Nehru a Materiale din presă ; 9,00 Muzică din turile"; 17,30 Vreau să ştiu; 18,20
muncitorii negri să se angajeze majoritate, necesită reparaţii şi condamnat „războiul rece“ sub opere; 10,00 Melodii populare retnî- Ghid muzical; 19,00 Să învăţăm limba
DAMASC 9 (Agerpres). După la muncile cele mai grele şi sînt supra aglomerate. La^ aceas Indiei, primul ministru Jawahar liniind că ei stă la baza tuturor neşti i 12,25 Mozaic industrial; 13,05 rusă cîntînd; 19,15 Itinerar 1958;
cum relatează ziarul „Al Kubas“, prost plătite. lal Nehru s-a pronunţat cu hotă- problemelor litigioase. Prin sălile de concert ale Capitalei;
generalul britanic Strickland a ta se adaugă iaptul că aşa-nu- rîre pentru încetarea urgentă a 14,40 Gîntece de luptă pentru pace; 19,52 Noapte bună, copii; 20,00 De
fost numit de către regele Hus- Puţini sînt negrii care, învin- mitul „cod de etică“, editat de experimentării armei nucleare, Vorbind despre relaţiile dintre 15,10 Concert de muzică populară ro-
sein al Iordaniei comandant al gînd barierele rasisţnului, obţin asociaţia naţională a organiza pe care a caracterizat-o drept' o India şi Pakistan, Nehru a subli toate pentru toţi; 20,30 Muzică uşoară
forţelor aeriene iordaniene. o calificare superioară, şi chiar ţiilor locale de construcţii, cu crimă împotriva omenirii. niat că Pakistanul primeşte un mîneaşcă i 15,45 Scriitori şi ţările lor; romînească; 21,45 Părinţi şi copii;
şi. aceştia sînt supuşi discrimină prinde o prevedere specială care însemnat ajutor militar din afa- 16,00 Muzică din opere; 18,05 Almanah 22,00 Seară de muzică de cameră:
Strickland a fost comandantul rii economice, care limitează are drept scop să împiedice pe ştiinţifici 19,05 Tribuna Radio; 19,45
paraşutiştilor britanici ce au in posibilitatea de cîştig la aproxi cetăţenii de culoare să locuias r^-, Nehru a spus că el nu se 23,40—24,00 Melodii populare romî-
vadat Iordania în vara aceasta. mativ jumătate din cîştigul obţi că. în cartierele albilor.
nut de un muncitor alb de ace Referindu-se la conferinţa de aşteaptă la un război cu Paki- Transmisie din sala Ateneului a con neşti.
Ştirea numirii lui Strickland a eaşi categorie. Segregaţia în domeniul con la Geneva în problema încetării stanul dar ă subliniat ca India certului orchestrei simfonice. Radio ;
„„ „ sâ r, mînă impaSi6Mâ 22,30 Din •folclorul' popoarelor j 23,00 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00:6,00;
In acelaşi. timp şomajul lo strucţiilor este însoţită de discri experienţelor nucleare, Nehru a Concert de noapte. 7,00; 11,00: 13,00; 15,00; 17,00: 19,00;
minarea rasială în învăţămînt, 20,00; 22,00; 23,52 (programul I),
„ ... • r
sublimat ca la aceasta conferim
stîrnit o ădîncă nemulţumire în veşte în primul rînd şi în modul asistenţă medicală, administra ţa s-a ajuns la un oarecare pro- şf trebuie să ia măsurile cores- PROGRAMUL II: 14,07 Melodii 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00; (pro
rîndurile poporului iordanian. i cel mai crunt pe muncitorii ’de ţia de stat etc'.- gres. Exprimîndu-şi speranţa că punzătoare.- populare romîneşti: 16,15 Cîntă Ana gramul II).
Redacţia si administraţia ziarului str (î Martie nr. 9, Telefon: 188» 189;*;) laxa p .titâ in numerar conform aprubării Direcţiunii Generale IM , I R rir. 236 320 din tt Onieu-lnie 1919. — tiparul: întreprinderea iJoiii<ral»a I MAI” — Deva
