Page 37 - 1958-12

M r 1237 D RU M U L SO CIALISM O LUI Pasf. 3
%Lg3EBga BagggaaagSfreggay&irií'fflHgOTJBM&^sa^
msats&Kmimzwessxmsisn ^ttffiWTgffaBwa^^

m SCRIU ACTIVIŞTI Al SFATURILOR PO PULARE Cărţi ap Veşti din ţările socialiste prietene

MUNCII DEPUTAŢILOR A DAT ROADE Amploarea construcţiilor capitale fii provincia Henan

Din propria noastră expe'rien- să le cooperativizăm. De la g scris în gospodărie a fost Nistor Provincia Henan este prima de la Anian va avea o capacita­ de asemenea accelerate lucrări­
provincie a R.P. Chineze care te anuală de producţie de 700.000 le sistemului hidrotehnic de pe
ţă am văzut că în opera de singură gospodărie agricolă co­ Munteanu, iar după el au venit a îndeplinit planul construcţiilor tone de fier, 600.000 tone de oţel rîu! Sanmîn, unde se constru­
capitale pe anul în curs. Investi­ şi 500.000 tone laminate de oţel. ieşte o hidrocentrală cu o putere
transformare socialistă a agri­ lectivă cu 122 de familii şi 441 alţii şi alţii. ţiile făcute în 1958 în acest do­ de 1,1 milioane kw. De aseme­
meniu depăşesc cu aproape 25% Progrese însemnate au fost nea se lucrează la construirea
culturii este absolut necesar să de hectare, cîf aveam la întîi Văzînd succesele obţinute, P O R Ţ IL E investiţiile făcute în această pro­ realizate şi în domeniul dezvol­ hidrocentralei de la Bintinşan,
se ducă o muncă continuă şi martie a.c., s-a ajuns ca astăzi ne-am îndreptai activitatea in vincie în întreaga perioadă a pri­ tării industriei constructoare de cu o putere de 600.000 kw, pre­
susfinută, prin mijloace variate să avem 3 gospodării agricole direcţia înfiinţării de noi gos-' DE AU R mului plan cincinal. maşini, industriei cărbunelui şi cum şi a unei serii întregi de
podării agricole colective. energetice. termocentrale.
de agitaţie şi mobilizînd toţi colective, cu 372 de familii şi a- BIOLOGIE - ŞTIINŢE In prezent aici se află în con­
Rezultatul este că din cele NATURALE strucţie un număr de 250.000 Pînă în prezent, numărul to­ In provincia Henan se con­
factorii ce influenţează viata sa­ proape 1.000 hectare de teren. 1.800 ha. teren existente pe raza întreprinderi metalurgice mari şi tal al uzinelor de maşini mari şi struiesc de asemenea 80 mari
noastră de activitate, s-au socia­ E. I. Nyârâdy :Filora şi vegeta­ mici, uzine constructoare de ma­ mici şi al fabricilor de reparaţii mine carbonifere cu o producţie
tului. In această direcţie, de mare lizat pînă acum mai mult de ţia munţilor Retezat. („Bi­ şini, centrale electrice etc. mecanice din provincia Henan a globală de 25.250.000 tone căr­
trei sferturi, adică 1.362 ha., blioteca de biologie vegeta­ crescut la 47.191 dintre care 23 bune pe an. Un număr de 27
Am să mă ocup în acest ma­ ajutor ne-au fost şi deputaţii existînd toate condiţiunile ca lă“). • Provincia Henan şi-a realizat obiective industriale moderne de mine vor fi date în exploatare
pînă în martie ’59 să socializăm 196 pag. + 4 planşe — planul anual care prevedea pro­ mare capacitate. Aceste uzine au încă în cursul acestui an.
terial numai de un singur as­ muncitori de la căile ferate. Hi întreaga suprafaţă de teren. 18,30 lei. ducţia a 4,7 milioane tone fontă produs un mare număr de ma­
Ed. Acad. R.P.R. şi 313.000 tone de oţel încă din şini agricole, utilaj pentru iri­ ®o-
pect — munca deputaţilor din au antrenat în sprijinul nostru După cum cred că se ştie, primele ,10 luni ale anului. gaţii, instalaţii pentru topitorii,
săptămîna trecută am inaugurat MEDICINA — utilaj minier, maşini pentru In­ Scurte ştiri din
cadrul Sfatului popular al ora­ un mare număr de muncitori a- încă o gospodărie agricolă co­ FARMACOLOGIE In 1960, numeroasele uzine dustria construcţiilor ş.a. R. D. Germană
şului Simeria în transformarea gitatori, care în timpul lor liber lectivă la Şeuleşti. La înfiinţa­ metalurgice de mărime mijlocie,
rea acestei gospodării, în mare N. Hortolomei şi I. Tura'i (sub care se află în prezent în con­ Cele 230 de hidro şi termo­ U zina constructoare de ma-
socialistă a agriculturii. plecau la sate şi discutau cu ţă­ măsură au contribuit şi tovărăşii redacţia) : Chirurgie — voi. strucţie, vor da o producţie glo­ centrale mari şi mici, care au şini-unelte „I. Scheex“ din M eu-
ranii despre calea de viitor a a- Ion Iriraie, secretar al Comitetu­ IV. 476 pag. — 54 lei. bală de 3,33 milioane tone de selw itz a construit cel m ai m are
In fiecare lună, la sesiunile gricuiturii — marea gospodărie lui orăşeneso de partid Simeria, Ed. medicală fier, 2,68 milioane tone oţel şi fost de curînd construite sau ex­ stru n g unicul d in R.D . G erm a­
sfatului popular se ţineau în faţa Vlad Lăscuţ, secretarul Comi­ 2 milioane tone de laminate de nă. Strungul este dotat cu in sta­
celor 33 de deputaţi, scurte in­ socialistă. tetului de partid aii Atelierelor N. Stanoiu, S. Ionescu şi E. Sa- oţel. Numai uzina metalurgică tinse, produc în prezent 76.165
formări despre stadiul în care Contactul permanent cu terenul (B.F.R. Simeria, Simion Todea, vop ol: Manualul farmacis­
se găseşte în diferite sate mun­ vicepreşedinte ăf sfatului popu­ tului. Partea I-a Elemen­ kw de energie electrică. Au fost
ca de transformare socialistă a ne-a arătat întotdeauna unde şi lar şi alţii. Ei, în calitate de de­ te de tehnologie farmaceu­
agriculturii, ce lipsuri s-au ma­ ce trebuie întreprins, în ce di­ putaţi ai sfatului popular oră­ tică. 318 pag. —- 26 lei. r§«SSÎ5îE
nifestat, ce trebuie făcut pe vi­ recţie să ne canalizăm munca’. şeneso, au desfăşurat o activita­ Ed. medicală
itor. Sesiunile au constituit te susţinută de mobilizare şi or- Din realizările indusiriei metalurgice la ţii speciale pentru prelucrarea
astfel o adevărată şcoală pentru Iată un exemplu. Un timp, oiizare * agitatorilor fiind PERIO D ICE prelucrătoare
deputaţi. Concludent în acest noi, interpretînd mecanic învăţă­ arborilor cotiţi cu o lungim e de
sens este faptul că peste tot, de­ mintele Consfătuirii de la Con­ întotdeauna prezenţi 'acolo unde * * * — Probleme de teatru şî 10 m etri şi cu un diam etru de
putaţii au fost primii care au in­ stanţa, ne-arn îndreptat toată a- era mai multă treabă de făcut, cinematografie — nr. 4/1958,
trat în întovărăşiri şi gospodă­ tenţia spre formele simple de la orice oră şi în orice zi. iulie— august.
rii agricole colective cu întreaga socializare, căutînd să muncim 136 pag. — 5 lei.
lor suprafaţă de teren. Pot să numai în direcţia întăririi înto­ Comitetul executiv al Sfatului I.S.R.S.
vărăşirilor agricole şi formare#
de noi întovărăşiri. popular orăşenesc Simeria, va

dau exemplu deputaţi ca Petru Intr-o zi însă, aflîndu-ne pe continua şi pe mai departe să 3.200 m m . S tru n g u l c in tă re şte
Lădar, Ioan Pepenar TI, Nicolae teren la Biscaria, s-a întîmplat 137 tone. ic
Pepenar, Nistor Barbu, Ştefan un fapt care ne-a arătat că noi antreneze pe deputaţii aleşi de Recent, uzina „Enver Hodja“ In viitorii ani tinăra industrie
Ristu, care au intrat în gospo­ nu ne-am orientat destul de just, din Tirana — prima întreprin­ metalurgică prelucrătoare a R.P. N oi instrum ente optice au
dăria agricolă printre primii. în funcfie de specificul nostru. cetăţeni în acţiunile întreprinse dere a industriei metalurgice Albania se va îmbogăţi cu noi
prelucrătoare din R.P. Albania unităţi. Recent a fost dată în
Aşa am reuşit să colectivizăm Stînd de vorbă cu Nistor Mun- pentru transformarea socialistă a împlinit zece ani de existen­ exploatare secţia mecanică a fost create la întreprin derea
complect două sate. iar alte trei teanu, un ţăran de vreo 72 de ţă. Cu ajutorul frăţesc al Uniu­ combinatului textil „Stalin“. De „K arl Z eiss“ din Yena. S pecia­
a agriculturii. nii Sovietice şi aii celorlalte ţări
ani, am ai lat că acesta avea 'do­ FLORIAN SIMION asemenea a fost complect recon­ liştii germ ani au rea liza t prin­
socialiste uzina se dezvoltă con­ struit şantierul naval din Durres
rinţa să se înscrie direct în gos­ preşedintele Sfatului popular tinuu. Producţia uzinei a cres­ care construieşte şlepuri şi şa­ tre altele un aparat fotografic
podăria colectivă. Tot de la el orăşeneso Simeria cut de 18 ori. In prezent ea fa­ lupe.
Un colectiv brică 1.700 de tipuri de piese de cu ajutorul căruia se pot foto­
schimb pentru automobile şi trac- In anii celui de-al doilea plan
h a rn ic am aflat, că mai sini şi alţi ţă­ toabe, precum şi pluguri, culti­ g r a fia In cu lo ri p ă r ţile in te r io a ­
rani muncitori în sat care do­ vatoare, tocătoare de nutreţ şi cincinal industria metalurgică re a le ochiului.
alte maşini agricole.
In acest an dispensarul ora­ reau acelaşi lucru. In acest caz prelucrătoare îşi va mări pro­ 'k
şului Siimem şi-a mării activi­
tatea prin deschiderea de noi ne-am orientat munca înspre for­ ducţia de peste 2,5 ori. La Întreprinderea .A gfa" din
secţii şi noi puncte sanitare in marea unei gospodării agricole W olfen s-a rea liza t o nouă p eli­

colective. Primul care s-a în­ culă de m are sen sibilitate pen­
tru fo to g ra fii efectu a te d u p ă e-
satele ce aparţin de oraş. Ast­ cranul televizorului. A ceastă pe­

fel, s-a deschis o nouă secţie de liculă este de patru ori m ai sen­

pediatrie, o secţie de stomatolo­ B R IG A D A C L U JE N IL O R Dezvoltarea indusfriei felecomunicafiilor sib ilă d ecît cea fo lo sită pîn ă în
gie şi la Rapoltu Mare un nou prezen t în televiziu n e.
în R. P. Ungară
punct sanitar. 1k Ş

Dispensarul desfăşoară o vie ( Urmare din pag. l-â) Pe toţi cei 18 prieteni ăi rai 1030 tone de cărbune cocsiîica- In cursul ultimilor ani în Ungare alocă importante fonduri Z ilele acestea a p ă ră sit şan­
activitate. Numai la secţia sto­ Bria din satul Stîna din regiu­ bil peste plan a fost depăşit pînă R. P. Ungară s-au executat im­ pentru dezvoltarea uzinelor in­ tierele n avale „M athias T heseti“
matologie, creată prin desfiinţa­ ...1952. Bria s-a întors în sat nea Sluj i-am găsit în două a- acum eu peste 1.800 de tone. portante lucrări de investiţii în dustriei de telecomunicaţii, prin­ din W ism ar, cel de-al 30-lea vas
rea unui cabinet dentar particu­ bataje ale sectorului I al minei Dacă în 1957 ei au dat numai domeniul industriei telecomuni­ tre care se numără întreprinde­ fluvial de pasageri construit
Nu fugise de mină. Venise o Uricani. Ambele abataje sînt 875 tone peste planul anual, apoi caţiilor. Prin darea în exploata­ rile „Orion“, Egyesiilt Izzo” şi aici, pen tru a fi livra t U n iunii
re a acestor lucrări capitale, pro­ „Beloyannis“. Noile investiţii S o vietice în cadru l sch im bu ri­
lună de zile în concediu să se ducţia acestei ramuri industriale vor permite creşterea producţiei lor com erciale. V asul a fost con­
a crescut gu 35,8% în 1957, şi cu 100% şi a exportului cu stru it Intr-un tim p record de 27
lar, s-au dat in mai puţin de odihnească pentru ca apoi ace­ conduse de fostul ucenic, de a- anul acesta numai în septembrie cu 69% în 1958 faţă de nivelul de zile. C onstruirea prim ului va s
anului 1954. 300%. d e a c e st tip a d u ra t trei luni.
două luni aproape 600 consul­ laşi tren să-l ducă înapoi la poa­ cum 8 ani, al lui Haidu Iuliu de şi octombrie cifra a fost cu mult
In acelaşi timp exportul de ar­
taţii. ' lele Retezatului, la mina Uri- la Petrlla’. , .......- .............. depăşită. Dar cîte' fapte minuna- ticole de telecomunicaţii de pro­
Printre alte activităţi, la dis­ cani, pe care o îndrăgise şi de Şi multe ar f i 'd'6'‘scris despre te'îiU au înscris cei 15 prieteni ducţie ungară a crescut cu 48%'.
care acum nu se mai putea des­ din acelaşi sat şi de pe aceeaşi In prezent produsele industriei
pensarul din Simeria, s-au efec­ părţi. Mina devenise pentru el „brigada Clujenilor“, despre în- stradă, care, urmînd îndemnul de telecomunicaţii sînt exportate
demînaticul miner Bria, despre în 52 de ţări din toată lumea.

tuat în acest an un mare .număr ceva de nelipsit. In sat toţi prie­ viaţa' şi realizările lor. Un noian lui Bria au venit să dea viaţă Actualul plan trienal al R.P.
—ic —
de vaccinări menite să preîntîm- tenii de pe strada lui s-au strîns de fapte. cuvîntului partidului — de ă ştiri (literale din Celisliiaci
pine îmbolnăvirea copiilor şi a- Ia sfat. Bria- le vorbea despre Bria a fost primit în partid. spori necontenit producţia de ii Lampa Sy? !fg i »
duiţilor din oraş. S-au efectuat munca de miner, despre Haidu, Gârbune ! In amil puterii populare re­ cuprinşi în reţeaua învăţămtn-
pînă acum, aproape 3.000 vac­ despre Valea Jiului şi abatajul Alături de el au mai fost primiţi în Polonia ţeaua de instituţii culturale, din tului mediu.
ce i-a fost încredinţat să-l con­ fraţii Pop Gavriiă. Pop Gh. Ion In 'dreptul fiecăruia stau în­ R. Cehoslovacă a înregistrat o
este candidat de partid. Mairo- scrise nenumărate fapte demne înaintea celui de-al doilea război creştere deosebit de rapidă. In -k
mondial, pe marea majoritate a teri­ prezent, funcţionează în ţară 75
cinări, printre care 1.400 vacci­ ducă. dan Viorel s-a calificat miner în de laudă, fapte care aduo zi de toriului polonez se folosea exclusiv teatre permanente, 3.491 cinema­ Anul acesta se împlinesc 50
lampa de petrol. tografe, 10.500 case de cultură de ani de la deschiderea Mu­
nări T.A.B., 300 vaccinări antr- — Sine nu mă crede să vină brigadă. Abatajul nr. 9 şi-a în­ zi în abatajele minei Uricani şi cluburi, 14.500 biblioteci pu­ zeului Naţional de tehnică din
In 1937 Polonia producea în medie blice cu un fond de 18.000.000 Draga. In 1957 muzeul a orga­
poliomeli'tice, 330 antid iberice în Valea Jiului, la Uricani, le-a deplinit planul anual în cinstea freamătul viu al eroismului ti­ pe cap de locuitor 106 kWh energie volume, 18.000 grupări de ar­ nizat 47 expoziţii şi 261 confe­
etc. spus el cînd a terminat de po­ zilei de 7 Noiembrie. neresc de muncă. electrică, în timp ce producţia mon­ tişti amatori cu un total de rinţe. In cursul anului trecui
vestit. dială medie de energie electrică pe 200.000 membri. muzeul a fost vizitat de 887.2! 3
Harnicul colectiv de la dispen­ De la 1 iunie, 1957, de cînd Brigada celor 15 prieteni ă cap de locuitor era de 211 kWh. persoane.
sarul din Simeria depune între­ Prietenii strînşi la sfat în ju­ d preluat abatajele 9 şi 10 din pornit să cucerească noi victorii Astăzi, 250.000 persoane po­
rul lui au făcut un legăm înt: să blocul I de pe stratul III. „bri­ în marea bătălie pentru cît mai In 1957 în R.P. Polonă s-a realizat sedă televizoare, iar trei mi­ Cu ocazia săpăturilor arheo­
o producţie medie de energie electrică lioane — aparate de radio. logice efectuate în peştera situa­
gul efort pentru asigurarea să­ plece toţi la Uricani, iar Brie gada clujenilor“ n-a fost nicio­ mult cărbune. pe cap de locuitor de 747 kWh. Astfel tă la poalele muntelui Povazsky
Polonia populară a depăşit nivelul me­ Conform prevederilor, peste Jnovec din Slovacia, s-au des­
nătăţii oamenilor muncii din lo­ să-i înveţe meseria de miner. dată sub plan. Propriul lor an­ Dar despre toate acestea se diu mondial, care în 1957 era de nu­ 2—3 ani se va introduce învă­ coperit arme de piatră primitive
gajament de a da anul acesta' poate scrie oare în cîteva pagini? mai 640 kWh. ţăm intui elementar obligatoriu folosite de omul din Neander-
calitate. -...Noiembrie 1958. de nouă ani, iar pînă în anul thal la vînaful urşilor. După pă­
1970 majoritatea tinerilor vor fi rerea specialiştilor, aceste unel­
<&>€>#<&>îM i te, cu o vechime de peşte 100.000
de ani, aparţin aşa-numitei cul­
LA B U C U R E 3 C I tovarăş — mai ades că este fiu turi musteriene.

ai comunei Bucureşci — şi are

Mai molia preocupare fata deci priză in mase, trebuie să-şi

schimbe atitudinea şi să înţelea­

gă că î-n calitatea sa de propa­

de munca gator al ştiinţei şi culturii, poa­
te şi este obligat să facă mai

mult. De altfel, se pare că mai

Hărnicia locuitorilor din se- frumoase rezultate, nu aceleaşi ftvitatea culturală dusă in mijlo­ recent tov. Sabin Gircu îşi. dă
ele aparţinătoare comunei Bucu- lucruri bune se pot spune des­ cul oamenilor muncii este cu
eşci este cunoscută pe tot cu­ pre activitatea cultural-educati- totul nesatisfăcătoare şi că prin­ seama de adevărata sa misiune
prinsul raionului Brad. Indru- vă pe care o desfăşoară cămine­ cipalul vinovat se face comite­
naţi de către organizaţiile de le culturale şi bibliotecile din tul executiv al sfatului popular în lumea satului, odată ce s-a <:
partid şi deputaţii sfatului popu- comuna Bucureşci. Spre aceas­ comunal. Deşi acesta cunoştea angajat să pregătească echipele
ar comunal, ţăranii muncitori tă importantă sarcină — a cul­ starea nesatisfăcătoare a activi­
lin Bucureşci şi-au construit în turalizării maselor — atenţia şi tăţii căminului, s-a mulţumit de cor şi' dans din Bucureşci,
957 un cămin cultural. O şcoa- preocuparea comitetului executiv să-i analizeze munca numai o
ă nouă şi cămin cultural au fost al sfatului popular comunal şi singură dată in. această perioa­ pentru cel de-al V-lea concurs
erminate şi în saţul Cburechi, a organizaţiilor de bază de par­ dă — la 6 iunie. Hotărârile şi
p altă şcoală în satul Şes uri, tid au fost mai puţin îndreptate. al formaţiilor artistice ale cămi­ '%gj§!§3;
ar un .cămin cultural se află decizia luată la acea dată sînt
n construcţie la Rovina. Cu alte Să luăm un caz şi anume a- destul de vagi, generale, fără a nelor culturale.
uv.inte, nici unul din satele co- cela din satul Bucureşci. Docu­ impune măsuri concrete pentru Cîteva cuvinte şi despre ac­
nunei Bucureşci nu se lasă mai mentele aflate la sfatul popular îmbunătăţirea situaţiei. Comite­
prejos ; fiecare din ele se poa- comunal şi la directoarea cămi­ tul executiv din Bucureşci a tuala directoare a căminului
e mîndri ou realizări însemnate, nului cultural (tov. Elena Cir­ pierdut din vedere sprijinul pe cultural. Fiind tînără în muncă
nenite a crea condiţii favorabile cii), indică următoarele manifes­ care l-ar putea aduce comisia şi fără experienţă, tov. Elena
lesfăşurării procesului de învă- tări culturail-artist'ice în cele 11 permanentă pentru învăţămînt
ămint în şcoli şi activităţii cul- luni ale anului curent: un pro­ şi cultură, în componenţa căreia Circu nu a reuşit să se impună
ural-educative prin căminele gram artistic dat la Bucureşci intră deputaţii comunali Ioa;n
şi unul în satul Rovina, ambe­ Faur, Nicolae Oprea, Moise Tiu, în faţa colectivului de conduce­
pulturale. le programe în prima jumătate Petru Nicula. Pe lingă această re al căminului cultural. Ea nu
Conştienţi de rezultatele în- a anului. In aceeaşi perioadă comisie nu a fost antrenat un
s-au ţinut la căminul cultural colectiv lărgit, menit să aducă a fost în măsură să-şi creeze
lemnate pe care le obţin înto­ din Bucureşci 4 conferinţe, de propuneri preţioase şi care să
vărăşirile, un număr de 476 ţă- către tov. Sabin Circu, directo­ sprijine desfăşurarea muncii cul­ încă un prestigiu in faţa satu­
ani muncitori de pe raza comu- rul şcolii elementare de 4 ani. turale.
îei Bucureşci au format patru Cam la atîta se rezumă activi­ lui, ca atare nu se bucură de
nlovărăsiri zootehnice, adueînd tatea căminului cultural din Se poate amintii aici şi des­
:u ei 1.068 ha. păşune, 64 ha. Bucureşci. Cit priveşte munca pre faptul că o lungă perioadă autoritatea necesară funcţiei pe
desfăşurată de bibliotecara Eli- de timp tov. Sabin Circu, direc­ care o deţine. Nu-i mai puţin
ineţe şi 1-600 de oi din care 230 sabeta Chichirez, numărul citi­ torul şcolţi elementare, nu a
constituie fondul de bază al în- torilor frece de puţin peste 100, sprijinit activitatea căminului adevărat că, Comitetul executiv
ovărăşiri'Jor. iar cărţile citite ajung numai la cultural, motivînd această pasi­
vitate cu faptul că nu i se acor­ al Sfatului popular din Bucu­
Dacă în mobilizarea ţărăni­ 20°. ' dă o normă întreagă pentru a-
mii la acţiunile de folos obştesc Considerăm că faţă ’de ‘posibi­ portul pe care l-ar aduce cămi­ reşci, şi mal ales preşedintele
şi lămurirea acestora pentru a nului. Sîntem de părere că acest
;e înscrie in sectorul socialist lităţile existente în acest sat, ac- acestuia, tov. Cornel Tiu, cit şi
al agriculturii au fost obţinute
colectivul de conducere al cămi­

nului cultural nu s-au străduit

s-o ajiite în muncă.

Lunile de iarnă oferă condiţii

prielnice pentru intensificarea

muncii culturale la safe. Cămi­ jjp p s s fi*
nul cultural din Bucureşci, spri­
In an ii din u rm ă in du s ir ia so c ia listă a R.P. B u lgaria a ob ţin u t su ccese d eo seb it de
jinit mai substanţial de către im portan te. N oi con stru cţii m ă reţe au fost ridicate pe în treg cuprinsul ţării.

sfatul popular comunal, orga­ F otografia n oaslră re p re zin tă o nouă secţie, co tu lru ită de curînd, a topitoriei de cupru
’d e la P ir io p e .
nizaţia de partid şi organizaţii-'

le de masă, trebuie să se ririb

ce la înălţimea sarcinilor ce-i

sînt trasate.

GH. LUPAN