Page 2 - 1960-01
P. 2
Pag. 2 DRUMHS m m U S M U L U I Nr. 1564
awHffiH—nvmancf
copii nu La Sarmîzegefuşa LEGE
. ?r- *• ' Cine poartă vina certurilor care nu Activitate pentru aprobrea bugetului d@ sfat pe anu 1960
'/Vcan ş'i Dida Păiraşcu s-au intilnit mai contenesc in căminul vostru ?, frumoasă în
rpeniru prima oară la Teliuc. Aceasta
'ş-a întimplat in primăvara anului 1952. Tu, tovarăşe lean, ai fost şi continui
cercurile de citit1El venea de pe meleagurile Focşanilor, să fi an muncitor bun, fruntaş in pro
ea de la Piteşti. Ea nu împlinise 18 ducţie, fapt pentru care tovarăşii tăi Art. 1, — Se aprobă bugetul de tru ,11 şl a ajutorului familial de mă de 10.477 mii lei pentru Sfatul din impozitele şi (!turtle de stat
ani, el avea cu 5 ani mai mult. Au Una din preociupărite de sea stat pe anul 1960 la venituri în sumă stat 50,0 mii. lei. popular al regiunii Piteşti. bugetele sfaturilonpulare ale r
venit amindoi aici, in locul unde avea de muncă te apreciază. înainte de a te de 56.800 milioane lei şi la cheltuieli nilor şi ale oreşebBucureşti şi
să se dezvolte o puternică bază ex căsători nu făceai chefuri, erai un om mă aile colectivului bibliotecii co- în sumă de 55.930 milioane lei, cu Art,, _ Cheltuielile bugetului de Art. 12. — Pentru anul 1960 se stanţa.
tractivă, pentru a-şi găsi un rost in o depăşire a veniturilor faţă de chel stat I anul 1960 pentru întreţine stabilesc următoarele cote defalcate
viaţă. Amindoi erau elevi ai şcolii tuieli de 870 milioane lei. rea actului administrativ, organele
ÎS, F. U. Intr-o zi privirile li s-au in liniştit, erai stimat de toată lumea. munaile din Sanmizegetusă a judecătştl şi procuraturii, se aprobă
tilnit. S-au plăcut reciproc. De aici Art. 2. — !Veniturile bugetului de în sumie 1.571,1 milioane lei.
biografiile lor au urmat acelaşi curs. Poate că soţia ta e vinovată intrucit- {est, încă de la începutul anului stat pe anul 1960 de la întreprinderile Procentuldedefalcai]
Amindoi la şcoală, amindoi pe excava şl organizaţiile economice de stat şi Art. _ Cheltuielile bugetului de
tor, amindoi la cantină... va, dar şi tu eşti vinovat: n-ai încer trecut, de a folosi toate mijloa cooperatiste se stabilesc în sumă to stat pe nul 1960, pentru apărarea 3« 3 a 3 •ă ?
cat niciodată să stai de vorbă cu ea, cele pentru ca fiecare ţăran mun tală de 52.927,7 milioane lei. statului aprobă în sumă de 3.505,0 •a
In toamna aceluiaşi an s-au căsăto milioane , g1 _ c u î? y
rit şi puţin mai tirziu a venit pe lume Art. 3. —¦ Veniturile bugetului de tx~ .âi •- S ‘•Sco
Rodica — rod al dragostei lor. La doi stat pe anul 1960 provenite din im Art. 8. Fondul de rezervă buge .H5 <CD«a & J2 & —
ani familia a crescut cu Valerica. E- pozite şi taxe de la populaţie se sta tară se sileşte în sumă de 2.523,7
rau fericiţi. Lucrau amindoi la mină, bilesc în sumă de 3.872,3 milioane milioane tdin care: >a 100 L
cîştigau bine, îşi făureau visuri fru prieteneşte, tovărăşeşte, aşa cum dis citor să devină un cititor pasio le). Regiuneasauoraşu din 100
moase. De curind au terminat casa pe 2.423,7 toane lei în bugetul re pe 100 <*- CC ^
care şi-au costruit-o după ce s-au că cutaţi înainte de a vă căsători. Dacă nat. Jn acest sens colectivul bi Art. 4. — Cheltuielile bugetului de publican lyispoziţia Consiliului de pop 100 c >CS <D
sătorit. O familie fericită, veţi zice. Ei ea e rea de gură — aşa cum afirmi bliotecii comunale din Sarmize- stat pe anul 1960, pentru finanţarea Miniştri şi o,0 milioane lei în bu 100 o
bine, nu-i aşa: lean şi Dida vor să economiei naţionale se aprobă în getele sfatu)r populare ale regiu venii100 **L
divorţeze. De ce? — ce-ai făcut ca s-o schimbi ? Puteai getusa a acordat o atenţie deo sumă de 33.562,7 milioane lei, din care nilor şl ale oraşelor Bucureşti şi 2 M. T.100
pentru finanţarea investiţiilor capitale Constanţa, dispoziţia comitetelor 100
O întîmplare care spune 14.789,4 milioane lei. executive alezaturilor populare res imm100
mult pective, patrii, repartizării aprobate Í0Ó
s-o ajuţi. Şi nici acum nu-i prea tir sebită reorganizării şi bunei Art. 5. — Cheltuielile bugetului de prin bugetul dstat. 1. Bacău 100 100 50 21
-... Trécuse cu mai bine de o oră de ziu. funcţionări a cercurilor de citit stat pe anul 1960, pentru finanţarea 2. Baia Mare 100 100 50 15
piiezul nopţii. Jean lucrase în schimbul Tu, tovarăşă Dida, ţi-ai iubit soţul de pe raza întregii comuni. acţiunilor social-culturale se aprobă Ar. 9. — Belul republican se a- 3. Bucureşti 100 100 25 30
'II, dar nici pină la ora aceea nu se In cursul acestui an, datorită în sumă de 13.436,8 milioane lei, din probă la veniţi în sumă de 47.663,2 4. Cluj 100 100 50 32
întorsese acasă. Dida şi cele două fe şi mărturiseşfi că-l iubeşti la fel de care: milioane lei, iala cheltuieli în sumă 5. Constanţa 100 100 30 57
tiţe adormiseră. Un zgomot asurzitor mult şi acum. Nu crezi că pentru fap interesului manifestat, precum şi de 46.793,2 miliţie lei, cu o depăşire 6. Craiova 100 50 31
le-a trezit. Bătăile in uşă nu mai con tul că el bea astăzi prea mult eşti şi sprijinului dat de către Comite a) pentru finanţarea acţiunilor în a veniturilor faţţe cheltuieli de 870,0 7. Galaţi 100 45 31
teneau şi erau atit de puternice, incit tu răspunzătoare ? Poate că nu te-ai tul executiv al sfatului popular scrise în bugetul asigurărilor sociale milioane lei. 8. Hunedoara 90 30 18
micuţa Valerica a început să ţipe. Dida străduit îndeajuns să păstrezi liniştea comunal, bibliotecă şi cadrele di de stat 3.427,5 mii. l e i ; 9. Iaşi 100 ÍOO 100
a fugit să des’chidă, deşi era şi ea căminului pe care ai dorit atit de mult dactice, funcţionează în comună Art. 10. — Di suma totală a ve 10. Oradea 100 45 66
înspăimântată. De fapt — mărturiseşte să-l intemeiezi. Soţul tău vine uneori 14 cercuri de citit, (8 în Sarmi- b) pentru învăţămînt 3,327,8 mii. niturilor şi chelţiilor bugetului re l i . Piteşti 100 100 100
Dida — nu era pentru prima oară supărat — nu poate omul să fie în zegetusa, cîte două în satele Pă- lei; publican, bugetulisigurărilor sociale 12. Ploeştl 55 45 5
cind trăia astfel de clipe. totdeauna bine dispus — iar tu, in ucineşti şi Zeioani şi cîte unul în de stat se aprobăatît la venituri cît 13. Stalin 30 45 11
loc să te străduieşti să-i alungi ne satele Hobiţa şi Breazova). Ma- c) pentru ştiinţă şi cultură 985,4 şi la cheltuieli, i SUmă de 3.427,5 14. Suceava 100 100 88
plăcerile-, il superi mai rău. Poate că . joritatea cercurilor de citit func mii. le i; milioane lei. 15. Timişoara 35 25 9
şi aceasta l-a dus in starea in care ţionează în casele deputaţilor, 16. Regiunea Autonomă
repartizate fiind pe circumscrip d) pentru sănătate, cultură fizică şi Art. 11. — Buget. sfaturilor popu 100
se găseşte astăzi. sport 3.037,3 mii. l e i : lare ale regiunilor \ ale ' oraşelor Maghiară 75
Bucureşti şi Constat, cum şi cotele 17. Oraş Bucureşti 100
Prin urmare, amindoi sinteţi vinovaţi ţii electorale, avînd planuri de e) pentru prevederi sociale 998,8 defalcate din impoz'ţe şi veniturile 18. Oraş Constanţa f 100 50 21
muncă bine alcătuite. Ele func mii. l e i ! de stat şi soldurile trăitorii se apro 100 100 18
de neliniştea care domneşte in casa ţionează obişnuit în zilele de joi bă Ia următoarele sun: 100 ¦— 90
f) pentru plata alocaţiei de stat pen-
voastră. Şi n-aţi găsit altă cale pen şi sîmbătă seara. In cadrul cer -n mii lei—
Regiunea şi oraşul
tru a ieşi din acest impas decit divor curilor au fost organizate recen Art. 13. — Ministerele, instituţiile lor centrale, «»inltefor executive ale
centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare, recum şl con’'5
ţul. N-aţi vrut să ţineţi seama de sfa zii asupra romanelor „Aşa s-a sfaturilor populare vor lua toate cătorii tuturor unitălor economi,
turile pe care vi lé-au dat de mai mul călit oţelul“ de N. Ostrovski, măsurile necesare pentru îndeplinirea bugetare sînt obligă să respecte
te ori tovarăşii din conducerea minei. „Tînăra gardă“ de A. Faideev şi de către fiecare întreprindere şi or tocmai dispoziţiile Igale 'în vigoa .
altele'. Au fost organizate de ase ganizaţie economică în subordine a cu privire la folosfea raţională şi
planurilor lor de producţie în volumul economicoasă a mljlpcelor bugetare.
Unde se a?lă fericire» menea citiri în colectiv, seri de şi sortimentele stabilite, a sarcinii de
basme etc. creştere a productivităţii muncii şi de Art. 14. — Se aprbă contul gene
reducere a preţului de cost, în vederea ral de execuţii a bugtului de stat pe
In prag a apărut un om, care abia Calea pe care aţi pornit in ultima Vizita tov. N. S. Hruşciov în creşterii rentabilităţii şi asigurării văr anul 1958, la venihfi în sumă de
se putea ţine pe picioare, intr-un hal vreme nu-i bună. Rodica şi Valerica S.U.A. a trezit un interes deose sării la timp şi integral a veniturilor 47.005,8 milioane lei şi la cheltuieli în
de nedescris. — fetiţele voastre — vă vor condam bit în rîndul ţăranilor muncitori. bugetului de stat. sumă de 44.688,9 miipane lei, cu o
depăşire a veniturilor faţă de cheltu
Dormiţi, ha ?... Nu vă e ruşine ? na pentru că le veţi lipsi de dragostea Responsabilii cercurilor de citit, Nr. crL Conducătorii ministerelor, instituţii ieli în sumă de 2.3l6p milioane lei.
P Toată lumea sus/... părintească. Ele au nevoie de voi, de au fost solicitaţi să vorbească în îl
sfatul şt ocrotirea voastră, de sprijinul repetate rînduri despre acest e- Penfru buna deservire a populaţiei
Şi s-a apucat omul de treabă, Mai vostru. Nimeni nu vă dă dreptul să-i veniment şi rezultatele sale. Total
intii a luat aparatul de radio şi l-a lipsiţi de toate acestea. Trebuie, aşa <G>
triniit de podea. Apoi a făcut acelaşi dar, să redeveniţi ceea ce aţi fost In ultimul timp activitatea cer
lucru cu ceasornicul şi cu farfuriile. înainte. Casa voastră cea nouă, trebuie cului de citit a fost îndreptată din ca r e: -Ţ
Cele două fete, împreună cu mama să cunoască fericirea, la ferestrele ei spre combaterea misticismului, cote defalcate ^
lor, erau îngrozite. Valerica — la cei trebuie să radieze chipurile vesele ale cunoaşterea legilor obiective ale
’4 ani ai săi n-a putut rezista acestui fiicelor voastre. naturii şi societăţii, .transforma din impozite
scandal — şi-a pierdut cunoştinţa. rea' socialistă a agriculturii etc. şi venituri
Cind te vei întoarce 'dé la liicrii, vei de stat
Iţi aminteşti, tovarăşe lean? Abia fi fericit tovarăşe lean, cind iţi pa Geroul oaire funcţionează în Cheltuieli
atunci ţi-ai dat seama ce faci, căci deschide Rodica — copilul care iŢi sea casa deputatului comunal S i 1
dragostea pentru micuţa ta fiică te-a mănă atit de bine — şi cind Valerica mian ffiorui a avut efecte minuna Solduri fi
trezit. Pină dimineaţa al vegheat la iţi va spune că d mai învăţat o poe te asupra ţăranilor muncitori. Ce
căpătiiul ei ] o considerai pierdută. zie la grădiniţă. Vei fi fericit cind so le învăţate în urma citirii cărţi în afara
Cu toate acestea cind ai prezentat-o ţia te va aştepta cu drag, cu masa lor: „Cireşul“, „Potcovitul“, „Păt veniturilor şi
medicului, acestuia nu i-ai spus ade încărcată cu bunătăţi. Sînt visuri <= lăgelele roşii“, „Cultura plantelor cheltuielilor
vărul. L-ai minţit spunină că fetiţa a te vei grăbi să zici. Da, sînt visuri, de oîmp“ şi altele, au fost apli
mincat nişte buruieni !... De ce n-ai dar pe deplin realizabile. Pentru a le cate în practică, obţimndu-se re 1. Bacău 431.827 209:228 431.827 1000 In salul Săeărîmb a avut loo cumpărătorilor să st facă de că
vrut să recunoşti că porţi toată vina trăi e nevoie 'doar ca fiécare dintre zultate bune. 2. Baia Mare 384.473 162.270 364.473 000 adunarea generală a consiliului tre doi salariaţi ai ;ooperativei.
pentru nenorocirea copilului tău ? voi, să vă recunoaşteţi greşelile, să 3. Bucureşti 536.600 316.152 536.600 900 sătesc al cooperaţiei. Din ana
înlăturaţi neplăcerile şi să vă străduiţi Datorită activităţii duse de 4. Cluj 588.737 292.423 588.737 100 liza privin'd realizarea sarcinilor L. ţ. VALERIU
Cîne-i vinovaî? către cercurile de citit a crescut 5. Constanţa 282.720 135.235 282.720 400 pe anul 1959 a reieşit că, pe corespondent
,I şi numărul cititorilor care viu să 6. Craiova 562.203 327.091 562.203 7.10 lîngă unele rezultate bune obţi
Statul nostru democrat-popular v-a împrumute cărţi de la bibliotecă. 7. Galaţi 496.193 235.399 496.193 6.(0 nute de către cooperativa din lo LITERiTURA POLITICA
Astfel, biblioteca comunală din 8. Hunedoara 336.459 162.409 336.459 4.01 calitate, în ceea ce priveşte apro GH. GHE)RGHIU-DEJ: Expu
9. laşi . 549.748 262.210 549.748 G.ÓG vizionarea cooperativei cu unele
Sarmizegetusa a reuşit să atra 10. Oradea 423.813 229.005 • 423.8(3 5.00 mărfuri şi mai ales cu cele din nere a Plenara C. C. al
11. Piteşti 474.121 282.210 474.121 6.001 sectorul de încălţăminte şi tex P. MR. din 3-5 decembrie
gă pe parcursul anului 1959 un 12. Ploeşti 582.056 220.986 582.056 7.00C tile — magazinul a rămas da 1959.
13. Stalin 511.949 150.073 511.949 5.000 tor faţă de cerinţele oamenilor 40 pg. — 0,45 lei.
creat posibilităţi să trăiţi fericiţi. Da să vă faceţi reciproc pe plac. In a- număr de 1.040 cititori care au 14. Suceava 426.864 246.460 426.864 5.000. muncii din Săeărîmb.
15. Timişoara 644.098 178.811 644.098 7.000 : i ' Ed. politică
16. Regiunea Auto- Una din hotărîrile luate de a- •Ar
419.427 187.219 419.427 5.000 dunarea generală a consiliului
nomă Maghiară 1.332.253 472.257 1.332.253 9.000 sătesc este şi aceea de a împărţi * * * iă trăim în pace şl prie
17. Oraş Bucureşti 78.960 1.000 magazinul în două raioane dis tenii! Vizita în S.U.A. a lui
18. Oraş Constanţa 173.287 173.287 N. i Hruşciov, preşedintele
4.148.398 100.000 tincte — alimentar şi texWe-în- Caiilitilui de Miniştri al
torită sprijinului pe care l-aţi primit cest fel, în loc să vă certaţi, vă veţi citit 15.600 cărţi şi broşuri. La Total : 9.136.828 9.136.828 căltăminte — iar deservirea URS.S.
15J7 septembrie 1959.
din partea statului aţi reuşit să vă făuri o viaţă plăcută, veţi munci mai obţinerea acestui rezultat o con 43|pag. i+ 30 pag. cu foto
gUrii în afara textului 4
construiţi casă. După cum singuri departe cu rezultate bune, pentru feri tribuţie de seamă şi-au adus-o, Pentru echilibrarea bugetelor sfa dotaţii din bugetul republican in — 15,20 lei cartonat.
turilor populare ale regiunilor iaşi sumă de 67.132 mii lei pentru Si- Ed. politiei
mărturisiţi, v-aţi iubit foarte mult. cirea voastră şi a copiilor voştri.- fără îndoială şi cercurile de ci şi Piteşti pe anul 1960, se stabileso tul popular al regiunii Iaşi şi în î-
'Atunci de c~e vreţi să vă despărţiţi? N. ANDRONAGHE tit.
rrenotx*XŢSC«:XXXXX»O0gcXX»ggtXÎCC0îXÎ0PSQ300C»Xta«X>0000000tX»0CXXXX3Q{X^^
CONSULTAŢIE Proprietari) de sclavi aveau „grijăK manifestul „Război războiului1' scrie' lor săi chcmînd măsele — prin presa Patriotmul socialist are a b s
de apărarea patriei numai pentru a-şi „Gînd ni se va cînta că „Patri ilegală şi postul de radio clandestin materială, o bază politică şi 6 ba
Patriotismul socialist asigura menţinerea la putere. „Patrio cere... Patria vrea", să închidem pen „Romînia Liberă" —¦ la lupta îm ideologică din care a luat naştere
tismul" moşierilor se mărginea la tru totdeauna gura şarlatanilor cu i potriva ciictaturii fasciste şi a războiu
internaţionalismul proleta a-şi păstra neatinsă moşia şl a-şi Patria sîntem noi muncitorii, producă lui antisovietic. Prin grupe de patrioţi, BAZA MATERIALA A PATF
spori avuţia prin truda iobagilor. A- torii întregii bogăţii sociale, şi numai P. C. R. a organizat sabotarea produc TISMULL SOG4ALI9T o forrr
I. PA TR IO TISM U L S O C IA L IS T tunci cind interesele patriei erau con noi ştim mai bine ca oricine ceea ce ţiei de război. formaţiunii social-economlcă socia
tradictorii intereselor de clasă aie ex trebuie făcut“', interesele cărei „patrii" tă. Pe maura dezvoltării ei creşte
' Ge este patriotismul ? popoarelor, devenind steagul acestora sat sîngele pentru libertatea şi inde ploatatorilor ei nu au pregetat să-şi le-a apărat asasinînd în 1916 la Ga P.G.R. a organizat şi condus masele forţa patniismului socialist, rolul
Guvîntu! patriotism provine din greces pentru progresul patriei. pendenţa ţării. vîndă ţara. Aşa au făcut şi boierii din ia înfăptuirea insurecţiei populare de cestuia caforţă motrice în lupta pi
cul „patrls" care înseamnă patrie. ţara Moldovei pe vremea cînd se du laţi pe cei 9 muncitori în frunte cu la 23 August 1944. Prin participarea tru socialim. Gînd socialismul va fi
Patriotism înseamnă dragoste şi devo E şi firesc acest lucru, dat fiind Figuri luminoase de conducători de ceau luptele cu turcii şi au aflat că Spiridon Vrînceanu şi Pascal Zaharia, diviziilor romîn.eşti alături de glorioa- victorios îi toate sectoarele economie:
faptul că poporul muncitor prin stră oşti s-au ridicat din sînul poporului în Ion Vodă cel Gumplit a făcut înles sau în 1918 în Piaţa Teatrului, la ele armate sovietice la zdrobirea fas- naţionale, atriotismul socialist va re
tament faţă de patria în care trăieşti duinţa, înţelepciunea şi talentul său a luptele duse împotriva cotropitorilor niri ţăranilor : au trecut de partea tur Lupeni în 1929 şi în 1933 la Griviţa? ismului, prin sprijinirea lozincii date prezenta cţ forţă motrică a întregi
şi munceşti, faţă de poporul din care creat şi creează toate valorile mate străini. Istoria patriei noastre şi-a în cilor, trădînd patria. Au rămas în te Apărîndu-şi interesele înguste de cla d. partid „Totul pentru frontul anti- societăţi aş cum e azi în D.R.S.S.
faci parte, faţă de limba şi cultura sa,, riale şi culturale aie ţării. Toate bo scris pe veci în filele sale ca pilde zaurul istoriei ţârii noastre cuvintele să, căutînd să menţină şi să adîn- htierist", prin zădărnicirea complotu-
faţă de cele mai bune tradiţii ale sale, găţiile patriei, tot ce s-a construit pe de patriotism fierbinte, figurile lui Mir- adresate boierilor de către înflăcăra- cească exploatarea maselor, burghezia iu îndreptat împotriva sa de rea'cţiu- BAZA DHTIGA A PATRIOTE
spiritul de sacrificiu pentru apărarea pămîntul ei în decurs de veacuri şi cea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Mihai tul patriot luptător revoluţionar Tudor nei internă sprijinită de cercurile im- MÜLÜI StGIALIST în ţara r
libertăţii şi independenţei patriei. milenii este rezultatul muncii poporu Viteazul, Ion Vodă cel Cumplit — şi Vladimirescu: „Nu sinteţi patrioţi şi a aruncat peste bord steagul libertă peiatiste dinafară — poporul nostru o constitui orîndulrea democra;
ale altor conducători de oşti, care au părinţi ai norodului, precum o ziceţi... ţilor democratice şi dezieîndu-se de Iară. Prin te se manifestă carac
Acest sentiment nu este ceva înnăs lui. Valorile materiale şi culturale crea înţeles aspiraţiile maselor şi însuşindu- ci vrăjmaşi ai patriei“. „Patria sa propria sa lozincă „libertate, egalitate, mmcitor, clasa noastră muncitoare popular şi profundul democratism
cut — aşa cum pretind unii ideologi te de oamenii muncii şi păstrate de-a şi-le, au luptat cu abnegaţie pentru rea cheamă norodul şi nu tagma jefuito fraternitate", coalizată cu moşierimea a a ckt dovadă de un înalt patriotism. orînduirii niastre de stat ? El se r
ai burgheziei — ci s-a format în con lungul veacurilor, exprimă tradiţiile lizarea lor. rilor". călcat în picioare interesele maselor nifestă prin activitatea politică o
ştiinţa popoarelor treptat, de-a lungul nobile ale popoarelor, dragostea lor muncitoare, ale poporului muncitor. * lor mai larg mase ale poporulu’v
întregii lor existenţe, timp de multe faţă de patrie, străduinţa lor de a o Dar putem oare deduce de aici că împotriva exploatatorilor, a acestor activitatea, îi primul rînd, a orga'
secole de viaţă, de muncă şi luptă. face mai frumoasă, mai puternică, de sentimentele patriotice au fost şi sînt jefuitori şi vînzătorilor de patrie s-au Adevăraţii patrioţi au fost oamenii Lipta maselor muncitoare condusă ţiilor de parid, organizaţiilor de i
a-i apăra independenţa. identice pentru întreaga populaţie ? Nu, ridicat masele populare ia luptă pa muncii. Adevăraţii patrioţi au fost co de pirtid a dus ia crearea, la 30 De- economice, sjndicale, de tineret, de fÎ •
Marele Lemn a definit patriotismul nicidecum. In condiţiile societăţii îm triotică sub conducerea lui Doja, Horia, muniştii, care înfruntînd schingiuirile, cembiie 1947, a unei patrii noi, Re mei, culturale şi a altor organizaţii
ca un sentiment din cele mai adinei, In cele mai multe ţări sentimentele părţite în clase antagoniste sentimen Gloşca şi Grişan şi Tudor Vladimi regimul de exterminare din închisori publica Populară Romînă. Procesul re- obşteşti. El se manifestă prin desfăş’ >¦
statornicit de existenţa de secole şi mi patriotice ale maselor populare s-au tele patriotice diferă de la un grup so rescu. şi plutoaneie de execuţie nu s-au a- voluţidnar din ţara noastră, a creat un rarea largă a întrecerii socialiste, pri
lenii a unor „patrii diferite". (Lemn, dezvoltat şi înrădăcinat în luptele îm cial la altul, de la o clasă la alta. In bătut de la lupta revoluţionară pusă mediu politic, social şi cultural cu un prietenia dinire poporul romîn şi n
opere, voi. 28. E.S.P.L.P. 1955 pag. aceste orînduiri, clasele stăpînitoare Şi burghezia s-a dovedit a fi tră în slujba adevăratelor interese ale pa conţinut nou, socialist. ţionalităţile conlocuitoare, prin înîlc
177). potriva cotropitorilor dinafară şi în aveau în mină puterea de stat şi mij dătoarea intereselor potriei. Ea a fo triei. Vor rămîne veşnic în memoria rea noii culturi socialiste în conţi
luptele de clasă interne duse împotri loacele de producţie. Ele se bucurau losit, pentru a înşela masele procla noastră figurile luptătorilor revoluţio Patriotismul oamenilor muncii a cres şi naţionale în lormă, prin desfi
Sentimentele patriotice se formează va forţelor sociale reacţionare, a clase de toate drepturile şi libertăţile politi maţia de ia Isiaz întocmită de mare- nari Ştefan Gheorghiu, Ilie Pintilie, cut, s-a adîncit şi a căpătat un conţi rarea largă a criticii şi autocritic
la om din frageda vîrstă a copilăriei. lor stăpînitoare, care se împotriveau ce, duceau un trai de huzur din ex Ia revoluţionar democrat şi patriot Pavei Tcacenco, Vasile Roaitâ, Filimon nut nou. EI a devenit patriotism so
De mici copii, oamenii îndrăgesc locu progresului, dezvoltării materiale şi ploatarea majorităţii poporului. Gei ex Nicolae Bălcescu. Flutufînd fraze de Sîrbu, Olga Bande, Bela Braîner, cialist, deoarece este generat de orîn- BAZA IDEOLOGICA A PATI
culturale a poporului. Istoria frămînta- ploataţi însă, nu aveau nici drepturi, magogice despre emanciparea şi pro Petre Gheorghe, Constantin David, duirea socialistă în construcţie, • de cu TISMÜLU1 SOCIALIST este în'
rile unde s-au născut, unde au cres nici libertăţi, îndurau mizeria şi erau păşirea tuturor romînilor, ea n-a pre Spiridon Vrînceanu şi ale altor eroi ai ceririle socialiste ale maselor munci tura marxist-leninistă. In condiţii!
cut, unde au fost educaţi, unde au tă a poporului nostru stă şi ea măr ţinuţi în cel mai negru obscurantism. getat să se opună desfiinţării iobă clasei muncitoare căzuţi în lupta pen toare şi serveşte apărării şi dezvoltă gimului de democraţie populară,
muncit şi muncesc. Din frageda vîrstă turie faptului că întotdeauna masele De aici, din aceste deosebiri funda gie! şi împroprietăririi ţăranilor şi tru fericirea poporului şi a patriei. rii acestor cuceriri, legia marxist-leninistă este idee
populare au fost acelea care au luptat mentale de existenţă ale acestor cla încheind cu moşierii monstruoasa co dominantă în stat şi serveşte pari
a copilăriei ei îşi însuşesc limba ma cu adevărat pentru propăşirea patriei, se, îşi au izvorul şi atitudinile dife aliţie, a transformat ţara într-o semi Conduse de Partidul Gomunist Ro- Iată cum defineşte tovarăşul Gh. lui clasei muncitoare pentru moli
ternă, obiceiurile şi tradiţiile măreţe, pentru independenţa şi fericirea ei. rite ale acestora faţă de patrie. Şi colonie vînzînd-o capitalului străin. In mîn, masele muncitoare au dus lupta Gheorghiu-Dej conţinutul socialist al rea forţelor revoluţionare şl' p
înscrise de masele populare în cartea istoria stă mărturie că nici una din teresele cărei patrii Ie-a apărat prin patriotică împotriva politicii de fasci patriotismului oamenilor m uncii: ia lupta pentru lichidarea exj.
istoriei. Aceasta nu înseamnă însă că In feudalism primejdia înrobirii de clasele exploatatoare n-a fostcu a- uciderea celor 11.000 de ţărani în zare a ţării promovată de guvernele omului de către om, pentru co.
oamenii se nasc patrioţi. Ei sînt edu către stăpînirea habsburgică şi jugul devărat patriote, pentru că e!e puneau 1907 ? Interesele cărei patrii, burgheze-moşiereşti, împotriva odiosu „... După ce proletariatul a luat în rea socialismului în patria noasir,
caţi în spiritul patriotismului în de otoman, a ridicat masele populare de mai presus de orice interesele lor egois ale cărei naţiuni le-a apărat în lui dictat de îa Viena, împotriva celei mîinile sale puterea politică şi a proc
pe teritoriul ţării noastre la lupta pa te de clasă. cel de-ai doilea război balcanic mai odioase trădări săvîrşite de capi lamat Republica Populară Romînă,
cursul întregii lor activităţi în socie- triotică de eliberare. Rovine, Podul din 1913 care a avut ca rezul talişti şi moşieri — tîrîrea Romîniei, dragostea de patrie a oamenilor mun
tatp. Tradiţiile patriotice ce se formea Înalt, Gîmpia Turzii şi Şelimbărul, sînt tat cotropirea cadrilaterului ? La ace ia ordinul Iui Hitler, în criminalul cii a căpătat un sens profund şi un
ză în decursul veacurilor sînt însu locuri în care poporul nostru şi-a văr stea dă răspuns clar luptătorul re război antisovietic. conţinut bogat. Lupta pentru apărarea
şite şi dezvoltate de noile generaţii ale voluţionar Ştefan Gheorghiu care în patriei înseamnă astăzi lupta pentru
Sprijinit pe mase P.G.R. a dus lupta apărarea libertăţilor cucerite de popor,
împotriva Iui Antonescu şi a acoliţi lupta pentru construirea socialismului"
(Gh. Gheorghiu-Dej — Articole şi
cuvîntări, Ed, IlI-a, pag. 376).