Page 6 - 1960-01
P. 6
Pag. 2 m u mum m s m m a u L v i Nr. Î56 5
VIAŢA DE PARTID apărute M N ŢĂ R IL E
Grijă pentru buna desfăşurare jHOMER : Odiseea. In ro- U n u Î dintre Studioul cinematografic
a învăfămînfului de mîneşte de G. Murniu Stu fruntaşii u rin ei din Cianciun
diu introductiv, comentarii
de D. M. Pippidi („Clasicii Sudorul Kovaos Alexan
dru este bine cunoscut în
rA'u trecut aproape trei luni propagandiştii urmăreso ca cei cercului de studierea Istoriei literaturii universale“) întreaga Uzină de reparat Intr-unui din cartierele peri De pildă, uojul din rolurile prin
'de cînd la întreprinderea regio care au lipsit să studieze ma 492 pag. — 16,70 lei; car utilaj minier din Petroşani.
nală de electricitate Hunedoara- terialul bibliografic, iar la con P.G.U.S. tonat 24 lei. Fiu de miner, tov. Kovacs ferice ale oraşului Cianci-un se cipale din flmul „Partizanii de
Deva s-a deschis învăţământul vorbirile ce urmează a fi ţinute* Preocuparea pentru buna des Alexandru a ounoscut din
de partid. In această perioadă susţin ca ei să ia cuvîntul la E.S.P.L.A. fragedă copilărie mizeria
organizaţia de bază din între discuţii. In acelaşi timp urmă făşurare a învăţămîntutui de în care se zbăteau munci înalţă clădirile studioului cine oîmp“, care oglindeşte activita
prindere a acordat cea mai mare resc felul cum îşi îmbogăţesc LU SIN; Opere alese — voi. torii în timpul regimurilor
atenţie conducerii învăţămîntujui cunoştinţele cursanţii, cum mun partid, pentru îmbogăţirea cu I. In romîneşte de Ioana şl capitaliste. Cu. toată rîvna matografic „Cian In" — unul tea unui dftaşament de ţărani
de partid, s-a ocupat cu grijă cesc pe locui de producţie. Mihai Ralea. Prefaţă de Ion lui de a se califica într-o
de ridicarea nivelului politic- noştinţelor marxist-leniniste ale Vitner („Clasicii literaturii meserie nu a reuşit. Abia din cele mai mari studiouri ci partizani, a tost încredinţat lui
ideologic al membrilor şi candi Spre exemplu, l-a cercul de universale“) după eliberarea patriei
daţilor de partid. studierea Istoriei P.G.U.S., la membrilor şi candidaţilor de 448 pag. — 8,40 Iei; 17,60 noastre, tânărul Kovaos re nematografice din Ghtna. Kuo Gen-in, manipulant de
lecţia a IlI-a au fost prezenţi lei cartonat. uşeşte să se califice în me
Cercul de studierea Istoriei numai 9 din cei 13 cursanţi. Pa partid, reiese şi din aceea că seria de sudor. Primele pelicule turnate aci tramvai; 6 asemenea actorul
P.C.U.S., în care au toşt înca tru dintre ei, printre care tov. periodic propagandiştii cercuri E.S.P.L.A.
draţi 13 membri de partid, cer Maria Olaru şi Buday loan au Ca muncitor harnic şi
cul de studierea Statutului lipsit motivat. Propagandistul lor sînt chemaţi în ţaţa biroului CEZAR. BOLLIAC : Pa priceput, tov. Kovacs A- în 1948, sub focul gloanţelor Pai In-kuar din filmul „Şanga-
P.M.R., în care sînt înscrişi 9 cercului, tov. Roman Şerban, a gini alese — ediţie îngri lexandru îşi depăşeşte cu
tovarăşi, de curînd membri de stat de vorbă cu ei, arătîndu-le organizaţiei de bază pentru a jită de Andrei Rusu. Cu o regularitate planul, situîn- duşmanilor, erau jurnale de răz tin" nu est actor de profesie.
partid şi 13 candidaţi, precum ce probleme a tratat lecţia ex prefaţă de George A4unteanu du-se în rîndurile frunta
şi cercul de economie concretă, pusă în faţa celorlalţi. El i-a li se cere informări asupra fe („Biblioteca pentru toţi“) şilor de la U.R.U.M. Pe boi — episoade din lupta eroică Dar jocul lui este emoţionant
în care studiază peste 20 tova ajutat apoi să studieze, iar cînd 308 pag. -— 5,15 lei. troşani. Bl nu a uitat nici
răşi — cadre de bază din între a avut Ioc seminarul asupra a- lului cum decurge învăţământul de obligaţia ce-i revine faţă a ostaşilor Armatei Populare de •pentru că 3ai In-kuan a trăit
prindere — îşi desfăşoară acti cestei lecţii, a insistat ca cei doi de partid în cercurile pe care le E.S.P.L.A. de creşterea şi pregătirea
vitatea pe baza programului sta tovarăşi să ia cuvîntul. S-a con tinerelor cadre. De a'ceea,
bilit de organizaţia de bază. statat că ei se pregătiseră pen conduc şi asupra greutăţilor pe JAROSLAW 1WASZKIE- Eliberare. Viaţa studioului, tre el însuşi zguduitoarele scene pe
tru convorbirea cu privire la lec WICZ: Fuga Iui Felele cu multă tragere de inimă,
Propagandiştii celor trei cercuri, ţia respectivă. Tot aşa a proce care le întâmpină aceştia în con Okon — schiţe şl nuvele el a' calificat la locui de pidantă şi entuziastă se desfă care le intepretează: a fost că
care sînt pregătiţi de către Go- dat propagandistul şi cu tov. \ Trad. şi cuvînt înainte de* muncă mai mulţi tineri su
mitetbl orăşenesc de partid Igna Adam şi Iosif Moghiorody ducerea învăţămîntulu! de par dori. şura pe atunci între pereţii unei pitan în amata de voluntari şi
Deva, cu Sprijinul cabinetului care au lipsit motivat de ia o Elena Lintz („Meridiane“)
regional de partid, odată cu cei altă lecţie, precum şi cu alţi tid. De asemenea, reiese-şi din Ca deputat regional în minuscule şcoli elementare. a luptat li Şangalin. Acum el
faptul că tov. Gligor Andonie, 128 pag. — 2,25 lei. circumscripţia electorală
lalţi propagandişti, primesc din cursanţi. nr. 63 Petroşani, comunis
partea biroului organizaţiei de Merită relevat şi faptul că bi secretarul organizaţiei de bază E.S.P.L.A. tul Kovaos Alexandru şi-a In cel 10 ani care au trecut urmează caşurile unui institut
bază sprijinul necesar pentru adus’ aportul la electrifica
buna desfăşurare a învăţămîntu- roul organizaţiei de bază a în şi ceilalţi membri ai biroului AL:. Ş1PF.RCO : Note de de la eliberare, studiourile din de clnemaografie.
lui în cercurile pe care le con drumat pe propagandişti să aibă rea cartierului Lunca Jiu
o evidenţă clară asupra desfă participă la şedinţele de învă- drum din Suedia, Franţa, şi la' începerea asfaltării
duc. Ei sînt ajutaţi să asigure şurării învăţămîntufui în cercu străzilor Horia şi Cloşca.
o legătură cît mai strînsă a cu rile pe care le conduc. La cer ţămînt ce se ţin la toate cercu Italia şi Mexic, („In jurul Gianciun au produs 115 filme Adeseori1studiourile din Ciăn-
vintelor introductive şi convor cul de studierea Statutului lumii“ ). Pentru interesul ce-1 ma
birilor în seminar cu sarcinile P.M.R., de pildă, propagandistul rile ajutînd la clarificarea unor artistice, în afară de filme do oiun îşi trikt lucrătorii pentru a
practice ce stau în faţa comu cercului, tov. ing. Laureriţiu 328 pag. — 9,40 lei; cart. nifestă faţă de sarcinile
probleme neînţelese .în suficientă ce-i revin ca deputat, cetă cumentare şi jurnale de actua turna iilm în diferite regiuni
13,25 lei. ţenii din circumscripţia e-
măsură „de către cursanţi. leclorafă nr. 63 îl aprecia lităţi, care s-au bucurat de o ale ţării. ’Junei, în locul deco
Ed. tineretului ză aşa cum se cuvine.
Grija oare există aici faţă de largă apreciere nu numai în rurilor picate apare viaţa clo
ŞERBAN FRANGISO
bunul mers al învăţământului, de corespondent
partid asigură .garanţia că a- Ghina dar şi peste hotarele el. cotitoare şantierelor, fabrica
cesta se va desfăşura la un ni Aici a fost realizat de pildă, fil şi satul cinez în plină dezvol
vel mult mai înalt decît în anii mul „Fata cu părul cărunt“. tare. Pe pdeulă, în loc de actori
trecuţi, că el va contribui efec Studioul îşi recrutează inter de protest 'apar tiguri de mun
preţii nu numai din rîndurile citori şi ţaani. De obicei cineaş
tiv la creşterea nivelului p'olitic-
ideologic al celor cuprinşi în
cercurile învăţământului de actorilor profesionişti ci şi din tii din Ginciun numesc aceste
partid. tre actorii amatori din popor. filme „dqurnentare vii“.
V. PIŢAN
-an- -BB-
O mie de academii săteşti
niştilor şi muncitorilor din în Dr'ăghici, aré un caiet în care Incepînd din ultimii doi ani, •late pen.tij tineri, pentru sătence
în R. D. Germană funcţionează şi membij cooperativelor. PasUi
treprindere. sînt trecuţi nominal toţi cursan 1.000 de academii săteşti. In următor : va constitui organi
planul de şapte ani se prevede zarea unr cursuri şi cercuri
Intrucît specificul muncii în ţii şi pe care face prezenţa la ca acestea să devină centre ale speciale u scopul de a da o
unui sistem unificat de califi califioaresuperioară lucrătorilor.
întreprindere este deosebit, mun şedinţele de învăţâmînt. Toto care a oamenilor muncii de la din agriciltură, ¦de a pregăti
sate. In numeroase sate acade maiştri a agriculturii şi zooteh
ca Ia sala de comandă, la cen dată pentru -fiecare cursant în miile au organizat cursuri regu- niei.
trală şi la deranjamente fiind parte, are rezervat în caief cîte
organizată pe schimburi, biroul 1-2 file unde îşi notează anumite
organizaţiei de bază s-a preo observaţii asupra cursantului,
cupat să asigure o cît mai bună printre care data cînd a Hiat
frecvenţă a cursanţilor. Gu toate cuvîntul la convorbiri, cum a
acestea, nu s-a reuşit să se asi reuşit să dezbată problemele
gure o frecvenţă mai mare de puse în discuţie, clacă a tăcut
85-90 la sută. De aceea, atunci confuzii sau dacă a cerut lămu
cînd unii dintre cursanţi lipsesc riri în legătură cu tema dezbă Incubatoarele au fost sabate
motivat sau nemotivat, propa tută. O astfel de evidentă ţine
gandiştii, cu sprijinul biroului şi tov. ing. Aurel Barbura, di In locul unde apele Văii Rî- 1959 păstrăvăria condusă de el
organizaţiei de bază, se ocupă rectorul întreprinderii, care este barului se întâlnesc cu cele ale a dat aproape 80.000 puieţi de ducători e icre necesare incu
Văii Bulzeştiuiui, se află păs- păstrăvi. Alţi 30.000 se găseau batoarele» era sigur. Apele nu
ca aceştia să cunoască lecţia şi propagandist la cercul de eco puteau si ie aducă prejudicii.
problemele dezbătute în şedin nomie concretă, precum şi tov. , trăvăria Ocolului silvic din B a -, în ouăle aşezate la incubatoare. Dar incuatoarele ? Gîndul cîj.
ţele de convorbiri. De asemenea, Roman Şerban, propagandistul ia de Criş. Acesteia îi. revine, ...Petru Giurgiu se uita spre icrele aflte, în , lăzile de lemn
sarcina să contribuie la repopu piscurile acoperite de zăpadă şi se vor pirde în mîlul curţii îl
făcu să ş îngrijoreze. Îşi dădu
Bine ar fi dacă.:. larea apelor cu păstrăvi. Pre aştepta ca, spre seară, să cadă seama că dacă acţionează ime
diat, inegatoarele pot fi smul-
ţeg. să poată ridica de aici căr gătirile de iarnă ce s-au făcut şi pe valea păstrăvăriei fulgii s( vaîurior. Aduse din casă
aici au fost îndrumate de mais de nea. Pe Ia mijlocul nopţii mai Pese şi caune pe care să urce
circasefede lemn ale incubatoa-
...la cooperativa sătească din trul păstrăvar Petre Giurgiu, coborî odată din locuinţa eta nlor. liispreţuind primejdia,
satul Beldiu, raionul Alba, s-ar (jmdidattî de partid Petru Giur-
lace o aprovizionare mai bună ţile de muncă. care s-a îngrijit să creeze con jată spre parterul incubatoare
cu mărîuri de sezon, solicitate diţii optime pentru desfăşurarea lor. Nu coborîse însă ultima i'u a reişit, după o muncă în-
mult de populaţie. RADU TITUS
»rdată, să smulgă valurilor in-
N. TRAISTARU corespondent activităţii pe timp de iarnă. în treaptă a scării că simţi apa cli- ibatoarele şi să le pună la a-
gheţul nu putea fi pentru el o pocindu-i la picioare. Se întoar ipost.
corespondent ...I.G.Q. Brad s-ar interesa
mai îndeaproape de starea liniei surpriză. Icrele de păstrăvi ce se grăbit, încălţă cizmele ce-i Cînd zorile s-au Ivit peste
...tov. Ion Ionescu de la Oficiul de alimentare cu curent electric ulmi, Ia păstrăvăria de la in-
de recrutare şi repartizare a a satului Ruda-Brad. De mai se găseau în incubatoarele a- ajungeau pînă Ia şold şi cobori srsecţia pîraiefor munca decur-
forţelor de muncă din Haţeg, ar bine de un an, curentul electric flate la parterul clădirii păstră- pe culoarele de lemn ale curţii ea normal. Maistrul păstrăvar
putea fi găsit la birou şi între din acest sat este sub tensiunea şi făcuse cu prisosinţă datoria.
orele 7,30—10,50 — aşa cum normală, fapt ce face ca abo văriei aveau asigurate condiţii păstrăvăriei.
stă specificat pe orariul afişat naţii Ia radio să nu poată folosi S. GHEORGHIU
— pentru ca delegaţii unor în în bune conditiuni aparatele. favorabile de dezvoltare. Cu Ce se întîmplase ? Apele Văii
treprinderi şi instituţii din Ha
VIOREL BOCAN Sînt frutridase poveştile bunicului! Astăzi, nţţherut pen multă atenţie maistrul păstrăvar Rîbarului, umflate de zăpada to
sionar Iosif Sebestyen, din Petroşani a povestit nepoatelor veghea aceste incubatoare aştep- pită, se uniseră cu cele ale Văii
corespondent . sale, Erica Şi Marta, despre copilăria lui plină de amărăciune tînd momentul cînd din icre vor Bulzeştiuiui şi asaltau acum
şi despre viaţa luminoasă de astăzi a copiilor oamenilor muncii. ieşi păstrăvii. In cursul anului clădirea păstrăvăriei. De eleş-
teele rezervate păstrăvilor pro
'luiiiil
intrarea în funcţiune a cattperu- bune de Lupeni şi Vulcan în a- susţinută. Organizaţiilor de par- brigăzi, acolo unde condiţiile
mestecul solicitat de coosari.
Mai mult metal patriei! lui nr. 3 de la acelaşi furnal — tid le revine ca o sarcină de ma- permit, a se înfiinţa cît mai mul-
lucru ce va permite ridicarea' Munca poHfică de masă —
re însemnătate controlul şi în- ie brigăzi de muncă patriotică,
temperaturii aerului insuflat în la nivelul sarcinilor
drumarea eficientă şi calificată In 1959, tinerii siderurgişti hu-
Recent Na avut loc în toate sec
furnal -—¦ precum şi de elanul ţiile acestor două unităţi side a activităţii conducerilor tehni- nedoreni au muncit ou un en-
rurgice dezbaterea cifrelor de
(Urmare din pag. t-ă) cărcare a cuptoarelor, prîn 'eli nilor de plan, cît şi în reduce e)u oare' acest harnic colectiv es plan pe anul curent. Cu acest co-administrative, a organizaţii- tuziasm deosebit, reuşind să pro-
prilej au fost scoase la iveală
zat at-ît prin intrarea în funcţiu minarea oţelului de vatră. Va tre rea preţului de cost al fontei. té hotărât să muncească. Furna- numeroase rezerve interne, încă lor de masă. Fără a se substitui ducă peste plan însemnate can-
ne a celui de-al 4-lea cuptor nepuse în valoare, s-au tăcut ne
. Martin, de 400 tone capacitate, bui de asemenea rezolvată pro Ciîrele de plan pentru anul liştii din Călău mai au încă de numărate propuneri privind îm organolor sindicale, organizaţii- tităţi de metal. E bine ca avîn-
cît mai ales prin realizarea unor blema ridicării calificării cadre 1960, -deşi şporite, sînt perfect muncit în direcţia reducerii opri bunătăţirea muncii de viitor.
indici de utilizare ridicaţi. Felul Tot cu acest prilej planurile de le de partid au datoria să urmă- tul care este caracteristic tine
în care s-au realizat sarcinile de măsuri tehnico-organizatorice,
plan zilnice în luna decembrie lor la nivelul tehnicităţii agrega realizabile, lucru dovedit de in- rilor accidentale, a scurtării du întocmite de comisii formate din rească felul în care se desfă- reţii să fie canalizat înspre rea-
1959 arată că această creştere telor de care dispun. Gu condi dicii înalţi de' utilizare realizaţi ratei reparaţiilor de întreţinere, cei mai buni muncitori', tehni
poate fi realizată şi chiar de cieni şi ingineri au fost supuse şoară consfătuirile de producţie, lizarea de succese şi mai fru-
păşită. dezbaterii maselor şi îmbunătă
ţia rezolvării acestor probleme, în 1959. Acest lucru mai e do precum şi în direcţia sporirii in- ţite ou nenumărate propuneri. felul în care sînt aplicate pro- moaşe, înspre descoperirea de
Pentru aceasta însă sînt ne în mod cert, oţelarii vor reuşi vedit de faptul, că în luna sep dice1ui de utilizare a agrega
cesare o serie de măsuri legate Totodată, siderurgiştii din Hu punerile muncitorilor. Popu-j noi posibilităţi de ridicare a .
îndeosebi de aprovizionarea sec nedoara s-au angajat să dea
ţiei. Se impune în primul rînd să sporească şi mai mult indi tembrie secţia a lucrat un nu telor. peste sarcinile de plan anuale larizarea experienţei pozitive producţiei, productivităţii mun-
asigurarea cuptoarelor în can 17.000 tone cocs metalurgic,
tităţi suficiente cu fier vechi. In cele mediu de utilizare a cup măr de 8 zile la nivelul Pentru a putea realiza acest 11.000 tone tontă, 40.000 tone printr-o muncă de agitaţie vie, cii, de reducere a preţului de
acest scop va trebui făcut totul oţel Martin şi electric, 25.000
pe plan regional în vederea co toarelor, să depăşească sarcinile sarcinilor din 1960, în luna oc spor de producţie, turnaliştii au tone blumuri, ţagle şi laminate concretă, mobilizatoare, oa ş' cost.
lectării fierului vechi, existent finite pline.
în mari cantităţi în întreprinde de plan pe anul curent. tombrie un număr de 10 zile... nevoie de coc(s metalurgic mai criticarea stărilor de fapt nega In vederea îndeplinirii cu sue-
rile regiunii şi chiar în incinta Pentru ca aceste angajamen
combin atutui. In ce priveşte teh In general atît la oţelarii cît Pe de altă parte, experienţa mult şi de o rezistenţă înaltă. te şi implicit sarcinile de plan tive, va trebui de asemenea si ces a sarcinilor pe 1960, se im-
nologia de elaborare a oţelului, şi la laminoare se pune un ac acestui colectiv, hotărîrea lui, In acest sens, colectivelor cocse- să fie duse la bun stîrşit, este
au tost deja luate o serie de mă cent deosebit pe respectarea sor garantează succesul muncii .din riei din Hunedoara şi semicocse- necesară o intensă muncă poli stea în atenţia activităţii orga pune rezolvarea problemei asi-
suri — amintim doar modifica timentelor planificate. Pentru ca; anul 1960, Totodată s-au luat o riei din Gălan le revin sarcini tică, tehnică şi organizatorică,
rea parametrilor de ab’ure, noul acest lucru să poată fi realizat seamă de măsuri în ce priveşte deosebite. îndreptată spre rezolvarea celor nizaţiilor de bază. gurării secţiilor de bază cu cele
procedeu de încărcare a cuptoa mai acute probleme.
relor — ceea ce a permis colec Un rol mare în mobilizare, necesare. Pentru aceasta va tre-
tivului ca încă din primele zile Organizaţiile de partid din
ale anului curent să realizeze secţiile şi sectoarele Combinatu siderurgiştilor la îndeplinirea c bui organizată în cele mai bu-
frumoase depăşiri de plan. Gu lui siderurgic Hunedoara şi uzi
toate acestea rezervele n-au tost în cele mai bune condiţiuni, e; ridicarea conţinutului de fier în In anul 1960 este prevăzută nei „Victoria‘‘-Călan vor trebui frelor de plan şi angajament« ne condiţiuni aprovizionarea sec-
nici pe departe epuizate. Este necesară o strînsă colaborare minereul 'aglomerat, îmbunătăţi intrarea în funcţiune a bateriilor să ridice pe o treaptă su
necesar a se pune la punct în între colectivele de laminatori rea calităţii Cocsului, introduce de cocs nr. 3 şi 4 la Combina perioară munca politică de ma lor, revine organelor sindicali ţiilor, activitatea transporturilor
să. In acest scop este necesară
treţinerea ouptoarelor, tehnolo repartizarea celor mai încercaţi Acestea au datoria să ridice i uzinale şi a secţiilor auxiliare,
comunişti la locurile care hotă
gia reparaţiei cuptoarelor la va şi oţelari. rea gazului metan. tul siderurgic Hunedoara, lucru răsc soarta producţiei, care prin un nivel şi mai înalt întrecere* La Combinatul siderurgic Hune-
exemplul lor să mobilizeze în
tră. De asemenea vor trebui stu Pe lingă ' acestea, formaliştii ce va asigura, împreună cu fo treaga masă Ia o muncă cît mai socialistă. Pentru aceasta e ii doara deja au tost luate primele
diate posibilităţile de sporire pe Să iolosim exfîers'enfa dispun încă de mari rezerve. losirea mai raţională a baterii dieată organizarea întrecerii | m ăsuri: s-a înfiinţat secţia de
măi departe a greutăţii medii anului flrecuS Ridicarea pe mai departe a tem lor în funcţiune, sporiri de cocs protesii, locuri de mund reparaţii siderurgice, s-a atec-
a' şarjelor, printr-o mai bună în peraturii aerului insuflat in fur de 41,56 la sută faţă de reali schimburi, pe obiective concre* tat serviciului- producţie rezol-
Probleme însemnate ridică în nale, reducerea într-o măsură şi zările anului 1959. In plus, la m-obilizatoare, mai ales la C| varea curentă a problemelor de'
ţaţa colectivelor de furnalişti hu- 1 mai mare a conţinutului de rnan- cocserie, se pune problema men lan. Se impune cu deosebită producţie, în vederea desconges
nedoreni cele aproape 10 pro gan ‘în fontă, controlul la gâtul ţinerii unui regim termo-hidrau- rie studierea şi extinderea i tionării direcţiei tehnice pentru
cente de creştere a producţiei furnalului, reducerea avariilor, lic optim, reducerii numărului de ţiativelor izvorîte din sinul ca aceasta să se poată ocupa
faţă de nivelul realizărilor din menţinerea mersului.constant al spargeri de piloţi şi eliminării sei, organizarea de cît mai de rezolvarea problemelor pur
1959. Din această creştere cea agregatelor, respectarea întoc avariilor, problema ridicării gra te schimburi de experienţă, po; tehnice. In acest sens va trebui
mai mare parte (aproape 13 la mai a graficelor de lucru, ridi dului de calificare a cocsarilor. larizarea pe toate căile a re luată în studiu extinderea meca
sută) revine furhaliştilor de la carea schimburilor de noapte la O atenţie deosebită va trebui a- zărilor fruntaşilor şi urmări nizării şi automatizării procese
furnalele noi. Ga o notă gene nivelul celor de zi, sînt doar oordată calităţii cocsului. La operativă a realizărilor. O at lor de producţie.
rală trebuie precizat că în sec câteva din aceste rezerve. aceasta se va ajunge prin folo ţie deosebită va trebui dată
torul furnale întreaga creştere Sarcini de seamă revin şi tur- sirea unui degresant cu un con ţiativei inginerilor oţelari hif- Succesele din anul trecut, an
se.va realiza exclusiv pe seama rialiştidor din Călări. Ş,e prevede ţinut scăzut de materii volatile doreni, de a ridica nivelulp gajamentele luate ou prilejul
îmbunătăţirii indicilor de utili CL. în anul. 1960 producţia de şi umiditate, lucru ce implică o cunoştinţe politice, profesioi dezbaterii cifrelor de plan pe a-
zare a agregatelor. fontă a uzinei „Victoria“ să muncă 'mai calitativă din partea şi de cultură generală a muj- nul 1960, dovedesc hotărîrea si-
După cum se ştie'în 1959 fur crească toarte mult. Această s'émicoeseriei din Călan.. De ase
creştere este asigurată pe de o torilor. derurgiştilor din Hunedoara şi
nal iştii de la furnalele 5-6 au
Sarcini de seamă stau şp Călan de a tace totul pentru ca
repurtat succese deosebite atît parte de furnalulnr. 1, reconmenea, preparatia din Lupeni va faţa organizaţiilor U.T.M. sarcinile de plan pe anul curent
în ce priveşte îndeplinirea sarci struit la .capacitate mărită, de tr'ebui să livreze Hunedoarei căr dicat a se organiza tineretun să tie îndeplinite şi depăşite.