Page 3 - 1960-01

Nr. 1564
cu o bogată activitate culturală
0 oarecare activitate culturală a
existat în satul Crislur şi cu ciţiva ani
In urmă. Ea se rezuma insă la o for­
maţie de cor şi la 6 formaţie de
teatru. Din cind in cină cu aceste for­
maţii, fie la şcoala romină, fie la şcoa­
la maghiară, se prezentau unele pro­
grame pe care ţăranii muncitori le a-,
precipu mult.
Pe măsură ce conştiinţa oamenilor
s-a ridicat, pe măsură ce exigenţele lor
au crescut, se impunea ca şi munca
culturală să fie ridicată la nivelul ce­
rinţelor. Acest lucru s-a putut înfăp­
tui abia incepind din anul 1958 cind
căminul cultural, la construcţia căruia
s-au depus mii de ore de muncă vo­
luntară şi importante sume de bani
din autoimpuneri, s-s dat in folosinţă.
Corul compus din piste 40 de persoa­
ne, romini şi maghkri, cele două for­
maţii de teatru, echipa de dansuri şt
brigada artistică de agitaţie, fac In fle­
care seară repetiţii, pregătesc progra1
me pe care le prezintă în faţa ţăra­
nilor muncitori din satul Cristur ori
din satele învecinate
Sub îndrumarea premanentă a comi­
tetului comunal de pirtid, întreaga ac­
tivitate culturală ce se desfăşoară la
căminul cultural a fost orientată in
aşa fel incit ea să tontribuie activ la
rezolvarea sarcinilor ouse în faţa oa­
menilor muncii de a sate. Aşa de
pildă, pentru a sprijiii munca de coo­
perativizare a satului s-au pus in sce­
nă şi s-au prezentat in faţa ţăranilor
muncitori din sat scnerele „Zestrea
Ilenuţei", „Răfuiala", .Ana se întoarce
acasă", toate axate pe munca de trans­
formare socialistă a igriculturii.
Şi alfor laturi afe activităţii
culturale—aien;ia cuvenită
'Asemănător s-a desfişurat şi activi­
tatea brigăzii artistice le agitaţie. Deşi
constituită de curind, datorită faptu­
lui că programele ei sini legate de
viaţa satului, de muncj şi preocupări­
le oamenilor, ele sînt iot mai mult
solicitate de ţăranii tnimicitori de aici. tăminal, responsabilii cercurilor citesc
Un mare merit în pregiirea programe­
Ideile hiarxism-leninlsrhului ds pa­ de toate popoarele care construiesc so­
triotismului oamenilor muncii u ca­ cialismul, în solidaritatea frăţească cu
racter conştient, militant, tnsufli ma­ lupta maselor muncitoare din ţările
selor o forţă de nebiruit. Ea leinar- capitaliste pentru pace, democraţie şl
mează din punct de vedere ideogic,
le ascute, vigilenţa revoluţionară,e a-
jută să demaşte uneltirile duşmiului
de clasă intern şi extern, care aută
să le submineze încrederea în vioria
socialismului, să propage ideogia
burgheză, să împiedice construcţ so­
cialistă, care încearcă, în ultim in­
stanţă, să restaureze capitalism în
ţara noastră.
IZVORUL PATRIOTISMULUI SO­
CIALIST constă în punerea în loa-
re a tradiţiilor patriotice şi revtţio-
nare ale poporului romîn şi naţiali-
tăţilor conlocuitoare, tradiţii fonro în
decurs de secole în lupta comundu-
să împotriva cotropitorilor străi şi
exploatatorilor băştinaşi.
CONŢINUTUL PARIOTISM.UI
SOCIALIST în patria noastră îbn-
stituie devotamentul faţă de orîndea
democrat-populară, dragostea faţide
forţa conducătoare a poporului s-
tru muncitor, Partidul Muncitoresc^,
inîn.
CE ESTE DECI PATRIOTISM
SOCIALIST ? Este dragostea şl -
votamentul faţă de poporul muncr
şi de lupta plină de eroism şi ab
gaţie pentru înflorirea patriei în c.
nu mai există exploatarea omului
către om, nu mai există asuprire r
ţională, nu mai există piedici în d<
voltarea culturală a oamenilor munc
nu mai există dispreţ şi ură faţă de 102 Ia sută şi la Combinatul side-
alte popoare.
Patriotismul socialist al oamenili
muncii din patria noastră îşi găseş
expresia în hotărîrea nestrămutată t Elanului patriotic al minerilor din
a apăra cuceririle socialiste ale pt Petrila se datoresc cele aproape
porului muncitor, în abnegaţia dus 1.900.000 lei economii la preţul de cost
pînă la sacrificiu pentru apărarea pa realizate în primele 11 luni ale anu-
triei socialiste împotriva duşmanilor in Juj 195g_ AceIuiaşi eIan patriotîc se
t.e__r_n_•i ş_•i e. .x. ti e__r_n_ Ji. CEIl îşi găseşte Aexvpnrrae.
sia în înfrăţirea dintre poporul ro.
mîn şi naţionalităţile conlocuitoare, în ™ ™ Ia Pretul de «»* realizate de
dragostea frăţească şi respectul faţăşiderurgiştu hunedoreni. Şi, asemenea
Intr-un sat
lor brigăzii artistice de agitaţie îl au
cadrele didactice şi mal ales directo­
rul căminului cultural, too Victor Bel­
ciug, care nu numai că muncesc la
compunerea textelor dar şi iau parte
activă la interpretarea unor puncte din
program.
Este bine ştiut că munca artistică
este numai o parte din activitatea care
trebuie să se desfăşoare în cadrul unui
cămin cultural. Propaganda prin con­
ferinţe constituie de asemenea o prin­
cipală latură a activităţii cultural-edu­
cative. Şi in această privinţă s-au ob­
ţinut unele rezultate. Fiecare program
al formaţiilor artistice fiind precedai
de cite o conferinţă, s-a reuşit a se
expune in faţa oamenilor din sat un
mare număr de conferinţe. Conferinţele,
in majoritatea cazurilor, au fost expuse
de cadrele didactice din sat şi au fost
audiate cu mult Interes de către ţăra­
nii muncitori.
In privinţa muncii cu cartea, faţă de
anii trecuţi s-au făcut unele progrese.
Cu fiecare zi numărul celor care frec­
ventează biblioteca devine tot mai ma­
re. Anul trecut, spre exemplu, cei peste
500 cifitori activi au ridicat de la
bibliotecă şi au citit mai mult de
2.500 cărţi de literatură beletristică şi
politică.
Dar cei care conduc \activitatea cul­
turală la Cristur nu s-au mulţumii cu
atlt. In scopul de a trezi gustul pen­
tru citit s-au organizat in anul trecut
la căminul cultural recenzii asupra
romanelor „Pe Donul liniştit” de M.
Şolohov, „Izvorul roşu" de Nicolae
lianu şi asupra altor romane. S-a fo­
losit apoi metoda de a populariza car­
tea prin panouri cu coperte false, prin
diapozitive proiectate înaintea începerii
filmelor şi prin responsabilii ceior 13
cercuri de citit organizate pe circum­
scripţii.
Vorbind despre cercurile de cilii
trebuie să amintim că ele sini frecven­
tate de un număr mare de cetăţeni din
sat, majoritatea gospodine. Cu prile­
jul şedihţelor de cerc, care se ţin săp-
sssas>
socialism, internaţionalismul proletar
fiind parte integrantă a patriotismului
socialist.
Manifestarea cea măi concretă a pa­
triotismului socialist este efortul comun
a! oamenilor muncii pentru construi­
rea socialismului. Munca creatoare, pli­
nă de abnegaţie a oaihenilor muncii,
capătă în fiecare uzină, gospodărie
de sfat sau gospodărie colectivă, în
fiecare loc de muncă, un caracter cu
adevărat patriotic. Atitudinea nouă fa­
ţă de muncă a omului liber ’şi con­
ştient că munceşte pentru propăşirea
şî înflorirea patriei sale libere îşi gă­
seşte expresia în realizarea şi depă­
şirea cifrelor de plan în economie, in
elanul cu care milioanele de oameni
ai muncii din patria noastră, antrenaţi
în întrecerea socialistă, luptă pentru
reducerea preţului de cost, pentru ridi­
carea productivităţii muncii, pentru e-
conomil.
Dlri rîndurile rmneriloi şi slderuf-
giştilor din regiunea noastră se ridică
eroi ai muncii socialiste, ca minerul
Haidu Iuliu şl oţelarul Ştefan Trlpşa.
Exemplul lor este urmat de zecile de
mii de mineri şi siderurgişti. Elanului
patriotic al siderurgiştilor şi mineri­
lor se datoreşte realizarea planului a-
nual pe 1959 la cărbune în proporţie
rurgio Hunedoara în proporţie de
103,6 la sută.
datoresc cele peste 43.000.000 lei eco-
DRUMUB S’ OGlALIS MU LU)
tn faţa celor prezenţi diferite materiale
apărute in presă, broşuri, schiţe sau
povestiri. Ca rezultat pozitiv al acestei
activităţi poate fi amintit faptul că
din rlndul participanţilor la cercurile
de citit mulţi tovarăşi au devenit ci­
titori ai' bibliotecii.
Activitatea culturală intensă şi mun­
ca politică desfăşurată de comunişti,
deputaţi şi agitatori, a contribuit la con­
vingerea multor ţărani muncitori care,
ruplnd cu şovăiala, s-au înscris in
întovărăşirea agricolă. In acest fel s-a
putut ajunge ca la ora actuală satul
Cristur să fie complect cooperativizat,
iar un număr de peste 220 de familii
să depună deja cereri pentru gospodă­
ria agricolă colectivă ce se va inaugu­
ra curind.
Pentru perioada de iarnă
Analizind posibilităţile existente ca
in timpul iernii să se desfăşoare o¦ac­
tivitate culturală şi mai rodnică, în
planul de muncă întocmit pentru a-
ceastă perioadă s-a prevăzut ca in ca­
drul căminului cultural să fie organi­
zate şi alte activităţi. Aşa, de pildă,
la căminul cultural vor fi invitaţi, pre­
şedinţi ai gospodăriilor agricole colec­
tive fruntaşe din raionul Hunedoara cu
care prilej aceştia vor vorbi ţăranilor
muncitori din satul Cristur despre-felul
cum este organizată munca în gospo­
dăria lor colectivă şi despre rezultate­
le obţinute. In scopul cunoaşterii locu­
rilor istorice se va organiza o excursie
la Sarmizegetusa unde formaţiile ar­
tistice din Cristur vor prezenta şi un
program. Se va organiza apoi o vizi­
tă la castelul Corvinilor din Hunedoa­
ra, iar la întoarcere va fi expusă. 6
conferinţă care va trata despre viaţa
la curtea lui Corvin şi despre viaţa
poporului în acea vreme. Intensifica­
rea activităţii cultural-artistice in pe­
rioada de iarnă va contribui fără în­
doială la ridicarea nivelului cultural-
educativ al ţăranilor muncitori din sa­
tul Cristur, la educarea lor intr-un spi­
rit nou, socialist.
V. PITAN
Brigada de son­
dori condusă de
comunistul Dumi­
tru Piţigoi este una
dintre cele mai bune
brigăzi de foraj de
la întreprinderea de
Explorări din Lu-
peni. Muncind cu
entuziasm membrii
brigăzii îşi depă­
şesc lună de lună
sarcinile de-.plan cu
15-30 la sută.
In clişeu: Bri­
gada fruntaşă, in­
tr-o clipă de răgaz.
exemple de patriotism pot fi datei mul­
te din toate întreprinderile şi de pe
ogoarele regiunii noastre, unde ţără­
nimea muncitoare, condusă de organi­
zaţiile de partid, luptă pentru întări­
rea şi dezvoltarea sectorului socialist
al agriculturii, pentru construirea so­
cialismului la sate.
îndemn la aceste realizări a stat
şi va sta şl pe viitor minunata tradi­
ţie de luptă a minerilor din regiunea
noastră. Oamenii muncii din regiunea
noastră nu vor uita aprecierea făcută
de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej mun­
cii pline de abnegaţie a minerilor Văii
Jiului în perioada războiului antifas­
cist şi a refacerii industriei noastre
distruse de război.
Iată ce a spus despre aceasta, to­
varăşul Gh. Gheorghiu-Dej la consfă­
tuirea pe ţară a muncitorilor m ineri:
„Călătoria mea în Valea Jiului
şi întîlniriie cu muncitorii mineri
mi-au rămas pentru totdeauna
întipărite în minte. Am văzut a-
funci — Romînia abia fusese e-
liberată de sub ghearele lui Hi-
tler — mineri flămînzi, goi, des­
culţi, într-o stare de mizerie ne­
maipomenită, urmare a exploa­
tării capitaliste şi a războiului
criminal de jaf. Şi aceşti oameni
flămînzi şi desculţi, cărora nu
le puteam promite nimic, pentru
că nu este în obiceiul nostru şi
pentru că condiţiile nu ne per­
miteau, aceşti tovarăşi au răs­
puns ca un singur om Ia che­
marea Comitetului Central al
partidului şi producţia a început
9ă crească necontenit. Noi am
spus atunci ca să nu vă gîndiţi
numai Ia ziua de azi, ci şi Ia
ziua de mîine, pentru că va tre­
bui să facem din această vale a
plîngerii o vale a bucuriei“.
BBMSWBBn— i
Cronica judi
Hoţ notoriu
Individul Petru Mihăiasă din
Petroşani, iUsăse condamnat de
6 ort pentru furt. Aceasta însă
nu l-a împiedicat ca într-o noap­ Vreau să ştiu; 10,20 Concert de
te să se introducă prin spar­ . muzică din opere; 12,35 Muzică
gere în magazinul mixt din co­ popitlară; 13,05 Concert de es­
muna Sîntămăria Orlea, raionul tradă; 14,00 Concert simfonic
Haţeg, şi să fure aproape 6.000 popular; 15,10 Din viaţa- de con-
lei, precum şi anumite mărfuri. ' cert a Capitalei; 16,15 Vorbeşte
Nemulţumit cu cele furate, indi­ Aăoscova !; 18,00 In slujba pa­
vidul s-a abătut şi pe la cetă­ triei; 18,30 Program muzica! de­
ţeanul Ştefan Iovănescu de unde
a furat o pereche de hamuri. De
aici s-a dus în comuna Pui unde
a încercat, fără să reuşească, să
spargă magazinul cooperativei.
A intrat însă în locuinţa unuii
cetăţean furînd o altă pereche populare roimîneşti,; 22,30 Muzi­
de hamuri. Paza de noapte din că corailă- romlniească.
comuna Pui l-a surprins pe hoţ Programul II: 14,07 „Viaţa
asupra faptului. Arestat, hoţul a nouă a satului“ —. program de
fost condamnat la 10 ani închi­ cîntece şi jocuri; 15,00 Muzică
soare corecţicnală.
Lipsă în gestiune
Aurelia Nendreanu a fost res­
ponsabila centrului de colecta­
rea laptelui din comuna Silva-
şu Inferior. In calitatea ce o a-
vea, ea şi-a însuşit importante
sume de bani. In plus, era şi ne­
glijentă în serviciu. Astfel, cu
ocazia unui control i s-a găsit
o lipsă în gestiune de 2.791 Iei,
bani pe care nu i-a putut justi­
fica motivînd că nu ştie ce a
făcut cu ei. Pentru faptele sale,
Aurelia Nendreanu a fost con­
damnată Ia un an şi şase luni
închisoare corecţională şl obli­
gată să plătească despăgubiri
civile.
înşelătorie
Individul Ladislau Cozacu din
Petroşani de mai mult timp se
ocupa cu înşelătoria. In ultimul
timp individul şi-a mutat acti­
vitatea în raionul Haţeg. Aici l-a
întîlnit pe Gîrbaci Manasie că­
ruia îi lipsea un injector pen­
tru cazanul de fiert ţuică. Co­
zacu, săritor la nevoie, i-a pro­
mis că îi va face rost de injec­
tor dacă îi dă o sută de lei.
După ce Gîrbaci i-a dat 100 lei
Cozacu s-a dus să facă rost de
injector. Şi dus a fost. Dar Co­
zacu nu s-a mulţumit numai cu
atîţf De la cetăţenii Victor Be-
cuş şi luliana Stoica din Baru
Mare a luat drept arvună suma
de 1.450 lei pentru ţigla de care
aceştia aveau nevoie. Incasînd
banii Cozacu a pornit în „cău­
tarea“ ţiglei şi injectorufui. Şi
s-a tot dus pînă a ajuns la Tri­
bunalul popular al raionului Ha­
ţeg care i-a „răsplătit munca“
depusă cu un an închisoare co­
recţională şi restituirea banilor
însuşiţi prin înşelăciune.
GHEORGHE ROMAN
corespondent
„Trebuie să arătăm astăzi — a
spus tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej — c ă
minerii au respectat angajamen­
tul luat şi au dovedit în fapt că
îşi respectă cuvîntul şi au asi­
gurat aprovizionarea frontului
antihitlerist, a transporturilor, a
industriei cu cărbune. Trebuie
să subliniem că aceasta a do­
vedit înaltul lor patriotism, în­
crederea deplină în Partidul Co­
munist". (Gh. Gheorghiu-Dej — Ar­
ticole şi cuvîntărl, Ed. IV-a, pa|g.
475-476).
Aceste cuvinte trăiesc şl azi în ini­
mile sutelor de mii de oameni ai mun­
cii din regiunea noastră şl sînt un
puternic imbold spre noi realizări pe
linia sarcinilor ce ne revin din docu­
mentele plenarei C.C. al P.M.R. din
3—5 decembrie 1959. Cele arătate do­
vedesc cu prisosinţă falsitatea afirma­
ţiilor ideologilor burghezi, după care
comuniştii ar vrea să desfiinţeze pa­
tria, ar renega-o. Ideologii burghezi de­
naturează teza lui Marx şi Engels
care scriau în „Manifestul Partidului
Comunist": „Muncitorii nu au patrie.
Lor nu li se poate lua celva ce nu au.
Dar deoarece proletariatul trebuie să
cucerească mai întîi puterea politică,
să se ridice la rangul de clasă naţio­
nală, să se constituie el însuşi ca na­
ţiune, el însuşi mai este încă na­
ţional, deşi nicidecum în înţelesul
burghez“. (Marx, Engels „Manifestul
Partidului Comunist“, E S.P.L.P. 1954,
ediţia V-a, pag. 54—55).
Această teză nu trebuie înţeleasă în
sensul că muncitorii n-ar aparţine unui
anumit popor, că el nu şi-ar însuşi
cele ma bune tradiţii de luptă şi cul­
turale ale poporului lor, ci în sensul
că muncitorii nu vor lupta niciodată
pentru interesele înguste ale burghe­
ziei, pentru apărarea şi consolidarea
„patriei“ burgheze. Ei luptă pentru re­
im p b o g b a n u l m
6 IANUARIE 1960
Programul 1 : 6,30 Cîntece ;
7.30 Muzică uşoară orchestra­
lă ; 8,00 Din presa de a stă zi;
8.30 Salut voios de pionier; 9,30
dicat fruntaşilor în producţie
din industrie şi agricultură;
19,20 Cîntece interpretate de for­
maţii artistice de amatori; 20,20
Noajote bună, copii: „Răsplata“
— snoavă populară; 21,00 Şcoa­
la şi viaţa; 21,30 Doine şi jocuri
uşoară romînească; 15,44 Cîn­
tece despre mineri şi oţelari ;
16,15 Cîntece m arinăreşti; 16,50
Curs de limba rusă; 17,00 Cîn-
tecul săptămînii:. „Cîntec despre
patrie“ de Vasile Popovici; 17,30
Melodii populare romiîneşti; 18,29
Gîntă orchestra de muzică uşoa­
ră „Electrecord“ dirijată de Teo­
dor Gosma; 19,00 Muzică popu­
lară oltenească; 19,30 Teatru la
microfon: „Surorile Boga“ —
scenariu radiofonic de Horia
Lovinescu; 21,05 Muzică, uşoară;
6 IANUARIE 1960
D EVA : Pe ţărmuri îndepăr­
tate ; ALBA IU LIA : Legenda
dragostei ; Uttima primăvară-;
BRAD : Ivan Brovkin se însoa­
ră ; ILIA : Omul cu pantaloni
scu rţi; HAŢEG : Evadare din
umbră';' HUNEDOARA: Casa
părintească ; ORĂŞTIE : Vaga­
bondul (seria I şi II); Micuţa ;
PETROŞANI : Teodora ; Nunta
Iui Figaro; SEBEŞ : Gîntăreţul
mexican ; S I M B R I A : Vizi­
ta lui N. S. Hruşciov în
America; B A R U MA R E :
Steaguri pe turnuri; LONEA :
Oleko D undici; TEIUŞ : Oraşul
liber ; ZLATNA: O lecţie a is­
toriei ; AP OLDU DE SUS : Ju­
cătorul de loterie ; CALAN : Ne­
vasta mea cîntă.
m iţjik - m T m m tm b
PENTRU 24 ORE:
Vreme schimbătoare cu cerul
mai mult noros, şi cu înseninări
parţiale în cursul nopţii. Local
vor mai cădea precipitaţii sub
formă de lapoviţă iar în regiu­
nea de munte ninsoare.
Temperatura în uşoară scădere
ziua între + 2 + 7 grade iar
noaptea va coborî între 1+2 gra­
de şi — 3 grade. Vînt slab pînă
la potrivit din sectorul estic.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea în curs de răcire.
cucerirea patriei furată de burghezie
în calitatea ei de clasă dominantă. Ei
luptă pentru o societate în care să a-
sigure clasei muncitoare libertăţile de­
mocratice depline şi reale de care bur­
ghezia a lipsit-o decenii de-a rîndul,
luptă pentru construirea societăţii so­
cialiste lipsită de exploatare.
* nările de filme cu conţinut patriotic că
Partidul nostru educă masele în spi­
ritul patriotismului socialist prin or­
ganizaţiile' de partid, prin organiza­
ţiile de tineret, sindicale, prin şcoli şl
aşezămintele culturale, prin presă, ra­
dio şi alte forme ale muncii educative,
prezentînd în adevărata lor lumină e-
venimente şi figurile de seamă ale is­
toriei poporului nostru,
Valorificînd critic moştenirea cultu­
rală şi ştiinţifică a ţării noastre, au
fost reeditate lucrări valoroase ale cla­
sicilor literaturii noastre în peste
2.000.000 exemplare. Au fost editate
în tiraj de masă volumele de amintiri
ale vechilor militanţi ai mişcării mun­
citoreşti şi ale participanţilor Ia răs­
coala din 1907, precum şi broşuri cu
caracter biografic despre Alexandru
lonescu, Ştefan Gheorghiu, Leonte Fi­
lipescu, Filimon Sîrbu şi alţi eroi ai
clasei muncitoare.
Au fost organizate puternice mani­
festări cultural-ştiinţifice cu prilejul U-
nor mari aniversări c a : 500 de ani
de la urcarea pe scaiinul Moldovei a
iui Ştefan cel M are; 500 de ani de
la moartea lui loan de Hunedoara;
Semicentenarul răscoalelor din 1907;
Centenarele lui Nicolae Bălcescu şi
I. L'. Caragiale.
Au fost deschise muzee memoriale
ale unor fruntaşi ai literaturii şi ar­
tei ca Nicolae Grigorescu, Eminescu,
Alecsandri, Goşbuc, G. Enescu etc.
Doftana a fost transformată într-o
secţie a Muzeului de istorie a parti­
dului, care evocă lupta plină de jertfe
Pag. 3
In munţi mantia albă 'de zăpadă a înihrâcat totul,
lată un peisaj puţin obişnu i t : un g m g de căprioare într-o
frumoasă poiană. ţ
FOARTE IMPORTANT
pentru anul Î960
ÎNTREPRINDEREA „METALUL“ BUZĂU, str. D. Fiii-]
(pescu, nr. 2, va fabrica în anul 1960, cantităţi sporite d^, bu-;
1nuri de consum la preţuri de stat pentru nevoile populaţiei,
lprecum şi diferite piese turnate şi construcţii metalice./
Sobele „Godin", căptuşite cu agrega/t de şamot, în care se 1
Ipot consuma pentru încălzit lem ne de foc, orice fel de 'cărbuni
Îşi gaze, dovedindu-se a fi îoarte economicoase şi utile ,-atît pen- 1
)tru nevoile populaţiei cît şi pentru întreprinderi şi instituţii, am,
1fost foarte mult solicitate în anii 1958 şi 1959.
In anul 1960, producţia, de sobe „Godin“ nr. ţ, 2, 3 şl 4j
va fi mult sporită şi se va efectua numai pe bază de comandă^
(primită de la client (descentralizat). ţ/
De asemenea, tot pe bază de comandă primită de Ia c r e ţii,
1se vor pune în fabricaţie şi ma şini de gătit, tucerle comerc/ială,'
'stropitori ,de grădină, galerii pentru perdele din tablă de/alu-,
Iminiu eloxate, cutii pentpu scrisori pehtru uz casnic, accesorii,'
!de sobă, burlane, coluri şi cuptoare, piese mecanice din/fontă,
(sau bronz şi aluminiu, dulapuri metalice, paturi m etrice şi.
''panouri cu plasă de sîrmă pentru garduri. I
întreprinderile comerciale de stat şi cooperatiste, 'institu-
1ţiile şi orice alte întreprinderi de stat care doresc a se/ aprovi-,
[ziona descentralizat cu aceste produse în anul 1960, vor tri-1
’mite pînă la 20 ianuarie 1960, comenzile legale INyfoEPRIN-i
*DERII „METALUL“ BUZĂU, str. D. Filipescu, nr. 2, telefon)
'1534. '/’• ! i - f I .j ; L
i r i Ei LBEf e REXTEBBME
O h o tă rire sp ecială a C.C- a! P .C .U .S .
şi a C onsiliului de M iniştri a! ILR.S.S.
MOSCOVA 4 (Agerpres). — înaintate în economia naţională.
TASS anunţă: La ALoscova a In vederea conducerii expozi­
fost dată publicităţii hotărîrea
specială a Comitetului Central ţiei hotărîrea prevede crearea
al P.C.U.S. şi a Consiliului de unui consiliu al expoziţiei care
Miniştri al U.R.S.S. cu privire va îi consituit din reprezentan­
Ia îmbunătăţirea activităţii ex­ ţii republicilor unionale, consi­
poziţiei realizărilor economiei liilor economiei naţionale, între­
naţionale a U.R.S.S. Se prevede prinderilor, din oameni de ştii
ridicarea rolului acestei expoziţii inţă şi inovatori în producţie.
în introducerea realizărilor şti­
inţei, tehnicii şi a experienţei Hotărîrea prevede de aseme­
nea organizarea de concursuri
pentru cele mai bune produse.
a comuniştilor în condiţiile grele ale Penfru o independentă
ilegalităţii. L reală a Camerunului
Vizitarea monumentelor Istorice, a
muzeelor, audierea de conferinţe cu
privire la trecutul de luptă al poporu­ GAIRO (Agerpres/. Secreta­
lui nostru şi privind realizările regi­ riatui permanent ai Consiliului
mului nostru democrat-popular, vizio­ de solidaritate al ţărilor Asiei
.şi Africii a dat publcităţii o de­
„Pagini de vitejie“, „Pe drumurile Ro- claraţie în care felicită poporul
mîniei" sau a unor piese ca „Anii ne­ Gamerunuilui cu ocazia procla­
gri", „Mielul turbat“ sau „Ultimul mării todependenţei sale, la'
mesaj" î organizarea de seri literare 1 ianuarie 1960.
sau recenzii ale unor romane ca „Tî-
năra gardă“, „Aşa s-a călit oţelul“, Nu poale fi vorba însă de o
„Mltrea Gocor", „400 de zile în oraşul independenţă reală, se spune în
flăcărilor“, sînt puternice mijloace de declaraţie, atîj timp cît trupele
educare patriotică a oamenilor muncii, iraneeze continuă să rămînă pe
a tineretului, în spiritul dragostei faţă teritoriul GameruinuÎui şi cît
de patrie. timp libertăţile politice nu sînt
garantate. De aceea, în declara­
Regiunea noastră ne oferă largi po­ ţia sa, Secretariatul permanent
sibilităţi pentru acestea. Lupenii, ca­ al Consiliului de solidaritate al
sele conspirative din regiune, Gorunul ţărilor Asiei şi Africii cere re­
lui Horia, Dealul Furcilor unde au fost tragerea imediată a trupelor
executaţi Horia şi Cloşca, Cetăţile Al­ franceze şi restabilirea situaţiei
bei şi Devei, Sarmizegeiusa şi Grădiş­ politice normale în Camerun. Se
tea Muncelului sînt monumente şi cere de asemenea organizarea a-
locuri istorice, măriurii ale trecutului legerilor libere.
glorios al poporului nostru. Valea Jiu­
lui, azi vale a fericirii, Hunedoara de Mofîcilorii costaricani
azi, impunătoare cetate a oţelului, sînt
prezentul luminos clădit de oamenii cer naţionalizarea
muncii eliberaţi de exploatare, conduşi întreprinderilor de
de partid pe drumul construirii vieţii
noi, socialiste. prelucrare a bananelor
Ne stă în putinţă de a vizita aceste aparţinînd societăţilor
iocuri şl prin aceasta de a stimula străine
în conştiinţa oamenilor muncii dra­
gostea neţărmurită faţă de patria noa­ NEW YORK 4 (’Agerpres).
stră, faţă de’ regiunea noastră, faţă de In Costa' Rica se alia în grevă
cuceririle obţinute sub conducerea par­ de aproape 2 săptămîoi munci­
tidului de harnicul nostru popor. torii de. la întreprinderile indus­
triei de prelucrare a bananelor
Ne stă în putinţă în a stimula prin şi de pe plantaţiile aparţinînd
societăţii americane „United
aceasta elanul patriotic al oamenilor Fruit“. Greviştii cer majorarea
muncii şi tineretului în lupta ce o des­ salariilor, îmbunătăţirea condiţi­
ilor de viaţă si de muncă.
făşoară pentru un trai şi mai bun,
După cum anunţă din oraşul
în a le stimula încrederea nestrămu­ Golfito, corespondentul agenţiei
Prensa Latina în cadrul unui
tată în victoria deplină a socialismu­ miting oare a avut loc recent
în acest oraş, muncitorii grevişti' Fi
lui şi. 'omunismukii. au cerut naţionalizarea-: indus­
triei de prelucrare a bananelor-