Page 36 - 1961-08
P. 36
pag. 4 DIWMUL SOCIALISMULUI ?/?tyy.y. ¦,. •»'.tic- .-.»y-y Nr. 2QŞj
m
Vizita delegaţiei de partid ULTIMELE STIR! * ULTIMELE ŞTIRI
şi guteraamentaSea R.P. Romme
In Uniunea Sovietică
KIEV 10 (Agerpres) — Tri invită pe oaspeţi în clădirea Con ULTIMELE ŞTIRI •ULTIMELE ŞTIRI
mişii speciali Agerpres C. Ră- siliului de conducere. Aici între
ducanti şi Al. Cîmpeanu trans membrii delegaţiei de partid şi gu R ecep fia de ta K rem lin în cinslea Toţi oamenii vor putea suporta
mit : cosmonautului G h erm an Titov zborul în Cosmos
vernamentale şi conducătorii col
In dimineaţa zilei de 10 au hozului a avut loc o convorbire — d e c la ră A . S te rn fe ld
gust tovarăşii Gheorghe Gheor-
prietenească. MOSCOVA 10 (Agerpres) — încă o dată N. S. Hruşciov. Insă Leonid Brejnev a prins de ves
ghiu-Dej, prim-secretar al C.C. Membrii delegaţiei de partid
al P.M.R., preşedintele Consiliu- TASS transmite : facem totul pentru ca ţara să fie tonul lui Gherman Titov ordinul MOSCOVA 10 (Agerpres'). — Toţi oamenii, scrie Sternfeld,
¦lui de Stat al R. P. Romîne, Ion şi guvernamentale a R. P. Ro La 9 august Comitetul Central gata să riposteze agresorului. Lenin şi Steaua de Aur de Erou TASS transmite : vor putea suporta timp de jumă
; Gheorghe Maurer, membru al mîne au vizitat apoi fermele col al Uniunii Sovietice, precum şi in- tate de oră o greutate sporită cu
Biroului Politic al C.C. al P.M.R., hozului. al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului N. S. PIruşciov a subliniat că .signa. de „pilot-cosmonaut“ al :„Nu este departe timpul cinci o 50 la sută a corpului lor, şi a-
i preşedintele Consiliului de Mi- Suprem al U.R.S.S. şi Consiliul de poporul sovietic îşi îndreaptă efor U.R.S.S.“ şi l-a îmbrăţişat du căl- călătorie cosmică va deveni tot ceasta fără antrenament prealabil
. niştri al Republicii Kppulare Ro- După vizitarea colhozului, to Miniştri al U.R.S.S. au oferit în turile spre îndeplinirea programu ' dură pe cosmonaut. atit de accesibilă cum este în z ile şi fără să dăuneze cit de cit să
i mine, şi ceilalţi membri ai de varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dejj Palatul Mare al Kremlinului o re lui construirii comunismului. El le noastre o călătorie cu avionul“, nătăţii lor. Totodată descreşte
legaţiei de partid şi guverna- cepţie în cinstea pilotului cosmonaut şi-a exprimat încrederea că acest Consider că aceste decoraţii re scrie în numărul din 10 august al raportul dintre greutatea rache
i mentale a R. P. Romîne au vi- Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi Gherman Titov, în cinstea eminen program va fi îndeplinit. prezintă recunoaşterea eforturilor ziarului „Ucitelskaia Gazeta'‘ Ari
! zitat colhozul „Agricultorul Ro- membri' ai delegaţiei împreună tei realizări a savanţilor, proiectan eroice ale oamenilor de ştiinţă, Sternfeld, laureat al Premiului tei la lansare şi greutatea ei fi-
i şu“^ din raionul Obuhovo. cti persoanele care îi însoţesc ţilor, inginerilor, tehnicienilor şi Şeful guvernului U.R.S.S. a toas inginerilor, proiectanţilor, munci
f a u înapoiat la reşedinţa dele muncitorilor sovietici care au asi tat pentru aviatorul cosmonaut torilor sovietici în crearea nave internaţional de stimulare pentru nţilă, nemaifiind necesară o ra
Ei au fost însoţiţi de D. S. gaţiei'. gurat înfăptuirea noului zbor al Gherman Titov, pentru soţia sa lor cosmice şi în efectuarea zboru chetă cu mai multe trepte.
jKorotcenko, membru supleant al Tamara, pentru părinţii cosmonau astronautică.
Prezidiului C.C. al P.C.U.S., ...La ora 13 delegaţia de partid
şi guvernamentală a R. P. Ro- omului în spaţiul cosmic. tului şi părinţii soţiei sale. rilor în Cosmos, a spus Gherman
reşedinţele Prezidiului Sovietu rpîne condusă de tovarăşul Gheor
lui Suprem al R.S.S. Ucrainene, ghe Gheorghiu-Dej s-a îndreptat La recepţie au participat N. S. A luat apoi cuvîntul pilotul cos Titov. Fidel Castro despre efectuarea
:jP. E. Selest, secretar al Comite- spre aeroportul Borjşpol. Hruşciov şi alţi conducători ai monaut Gherman Titov. El a de Succesele oamenilor de ştiinţă reformei băneşti în Cuba
lului regional de partid Kiev al Partidului Comunist şi guvernului clarat că cel de-al doilea zbor
P.C.U.S., M. S. Spîvak, minis Delegaţia de parţial şi guver sovietic, precum şi Gherman Ti cosmic s-a desfăşurat cu succes. sovietici, a declarat el, sînt suc
Sru al Agriculturii al R.S.S. U namentală a R. P. Romî tov, Iurî Gagarin. şi soţiile lor. Nava creată de oamenii de ştiinţă cese ale întregului nostru popor*
crainene, precum şi de A. U. Or ne; a fost condusă la ae succese ale Partidului Comunist.
iov, locţiitor al ministrului Afa roportul Borispol de con
cerilor Externe al U.RS.S., I. K ducătorii partidului comunist şi Şeful guvernului sovietic N. Ş. şi muncitorii sovietici este o ma Pilotul cosmonaut a toastat pen HAVANA 10 (Agerpres). Această prevedere sc extinde
'Jegalin, ambasadorul U.R.S.S. în ăi guvernului R.S.S. Ucrainene, Hruşciov a rostit o cuvîntare ţn şină admirabilă. tru Partidul Comunist al Uniunii Intr-o cuvîntare radioteleviza mai întîi de toate asupra per
R. P. Romînă, S. T. Asfavin, şef tovarăşii A. I. Gaevoi, N. T. faţa participanţilor la recepţie. El Sovietice şi pentru Comitetul său tă, primul ministru Fidel Castro, soanelor care deţin uriaşe mij
de secţie în Ministerul Afaceri Kalcenko, D. S. Korotpenko, N. V. a subliniat că noul zbor cosmic Gherman Titov a spus că din Centra1 leninist. a făcut cunoscută legea cu pri loace băneşti care nu au fost fo
lor Externe al U.R.S.S., S. G. Podgornîi, V. V. Şcerbiţki', de al omului constituie o victorie a spaţiul cosmic era vizibil întregul vire la apărarea valutei naţio losite în interesul statului şi re
Zavoljski, şef dte sector la C.C. numeroşi reprezentanţi pî Qă.me- otînduirii sovietice socialiste. A- glob pămîntesc. Am văzut Africa, Recepţia festivă care a avut nale şi a intereselor economice prezintă un capital mort.
al P.C.U.S. şi alţii. iiilor muncii din capitală Ucrai ceasta este o victorie a comunis a declarat el, am văzut Mexicul, loc în sala Gheorghi din Kremlin ale statului şi poporului, adop
nei. mului — a spus el. Poporul sovie am văzut toate continentele. Am a durat cîteva .ore. împreună cu tată de guvernul revoluţionar al In virtutea articolului 1 din
! Panglica şoselei asfaltate stră tic se bucură de această remar vjăzut întinderile nesfîrşite ale conducătorii Partidului Comunist Cubei. lege, conturile bancare ale tu
bate ogoarele colhozurilor şi sov împreună cu delegaţia de Uniunii Sovietice. Am reuşit să şi statului sovietic şi numeroşii turor depunătorilor, indiferent de
hozurilor, tinere grădini de fructe, partid şi guvernamentală a R. P'. cabilă victorie; obţin date ştiinţifice şi practice oaspeţi, la recepţie au participat In preambulul noii legi se cuantumul depunerii, se păstrea
!.pădurici şi crînguri. Pe mari su- Romîne, la Moscova au plecat Şeful guvernului U.R.S.S. a sub preţioase. Programul zborului a Dolores Ibarruri, preşedintele spune că efectuarea reformei bă ză integral.
de asemenea A. L. Orlov, locţii fost îndeplinit în întregime. neşti a fost determinată de ne
'prafete au fost deja strînse ce tor al ministrului Afacerilor Ex liniat că oamenii sovietici vor pa Partidului Comunist din Spania, cesitatea : în primul rînd, de a .Pentru persoanele care dispu
realele şi treerate păioasele. terne al U.R.S.S., I. K. Jegalin, ce, o pace trainică pentru toate Gherman Titov a subliniat că la Jacques Duclos, secretar al G.C. se pune capăt manevrelor con neau de mari sume de bani, ar
ambasadorul Uniunii Sovietice popoarele. Dacă s-ar realiza un construcţia navei cosmice' a parti al Partidului Comunist Francez, ticolul 2 din lege stabileşte la
Pe întregul drum parcurs de acord cu privire la dezarmarea ge cipat întregul popor sovietic. El Fam Van Dong, primul ministru trarevoluţionarilor, marilor mo 10.000 pesos plafonul de pre
în R. P. Romînă, S. T. Asiavin, nerală şi totală, ar putea fi alo şi- a exprimat convingerea că pri al Republicii Democrate Vietnam nopoluri, marilor latifundiari şi schimbare a vechilor bilete de
coloana de automobile a oaspeţi- şef de secţie în Ministerul Aface cate importante mijloace pentru mul şi al doilea zbor vor fi ur şi alte personalităţi din străină exploatatori, care au scos din bancă în bilete noi
j ior, colhoznici, muncitori de la rilor Externe al U.R.Ş.S., S. G. ridicarea bunăstării oamenilor. Sîn- mate de alte raiduri cosmice. ?,La tate. ţară imense mijloace băneşti şi
Zavoljski, şef dte sector la C.C. tem constrînşi să cheltuim fon noi are cine să zboare şi avem pe le-au folqşjt pînă astăzi pentru Mijloacele băneşti vărsate băn
duri pentru înarmare, a subliniat ce zbura“. La sfîrşitul recepţiei cînd eroul lupta împotriva revoluţiei po cii de către persoanele susmen
1sovhozuri, reprezentanţi ai intelec- al P.C.U.S., care însoţesc de cosmonaut Gherman Titov părăsea porului cuban; şi, în al doilea ţionate, care depăşesc plafonul
N. S. Hruşciov. Pilotul cosmonaut a toastat pen Sala Gheorghi din Palatul Mare rînd, de a se restitui ţării şi po de 10.000 pesos, trec în proprie
!tualităţii săteşti au salutat cu căl- legaţia. Amintind de ameninţările din tru constructorii navelor cosmice al Kremlinului, oaspeţii l-au ova porului banii jefuiţi de exploa tatea statului şi se înregistrea
sovietice, pentru popoarele Uniunii ţionat călduros. Prin aceste ovaţii ză la un cont special.
1’dură pe oaspeţii romîni. partea puterilor occidentale la a- Sovietice care construiesc comunis asistenţa şi-a exprimat admiraţia tatori, prin stabilirea unui pla
dresa Uniunii Sovietice, N. S. mul. faţă de meritele imense ale po In cuvîntarea sa, Castro a ex
I Intîlnirea cu oaspeţii din Ro- Hruşciov a subliniat că nici un fel porului sovietic în domeniul cer fon dte preschimbare a vechilor plicat în amănunţime cuprinsul
de ameninţări ;,nu ne vor opri, S-a dat apoi citire decretelor cetării spaţiului cosmic. prevederilor noii legi şi însemnă
i mînia a prilejuit o adevărată săr- iar Tratatul de pace cu Germania Prezidiului Sovietului Suprem al bilete de bancă în bilete noi. tatea ei pentru revoluţie.
U.R.S.S." prin care maiorului Ti
I bătoare pentru colhoznici. Sute de MOSCOVA 10 (Agerpres). va fi semnat“. tov i s-a decernat titlul de Erou
Guvernul sovietic consideră al Uniunii Sovietice şi titlul de
| oameni în costume naţionale erau La 10 august s-a înapoiat la
a déclarât N. S. Hruşciov că „pilot-cosmonaut al U.R.S.S.“,
; adunaţi în faţa sediului Consiliu Moscova din călătoria făcută, prin aceasta nu va duce la război. Nu pentru efectuarea unui zbor în
mai un nebun poate să răspundă perfecte condiţiuni. Decoraţiile
lui de conducere, pe frontispiciul Uniunea Sovietiaă delegaţia de prin război la o iniţiativa paş au fost înmînate cosmonautului de
către Leonid Brejnev, preşedintele
| căruia era aşezată urarea „Bine partid şi guvernamentală a Re nică. Prezidiului Sovietului Suprem al
Şeful guvernului U.R.S.S. a de U.R.S.S.GUIli." C!u"
•ţi venit, oaspeţi scumpi". publicii Populate Romîne, condusă
clarat că oamenii sovietici apre Vă remit cu cea mai ma;e sa
!__ Membrii delegaţiei au fost în- de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- ciază în mod realist situaţia. Vor tisfacţie înaltele decoraţii guver
trece norii întunecoşi şi va apare namentale, a spus Brejnev adre-
timpinaţi cu pîine şi sare după Dej, prim-sepretajr al C.C. al soarele strălucitor. Vpm face to şîndu-se eroului Cosmosului. Aţi
tul pentru a împiedica un nou săvîrşit o (aptă eroică. Zborul cos
tradiţionalul obicei al acestor me Partidului Muncitoresc Romîn, mic al navei-satelit „Vostok-2“' a
război. adus din nou' glorie patriei sovie
leaguri. Corul colhozului acompa preşedintele Consiliului de Stat al Preşedintele Consiliului de Mi tice şi a demonstrat de ce realizări
este capabil poporul sovietic con
niat de orchestra de artişti ama R.P. Romîne, care se află în U.R.S.S. niştri al U.R.S.S. a declarat că Conferinţa internaţională
Uniunea Sovietiaă, se pronunţa dus de partidul comunist. în p r o b le m a la o ţia n ă
tori din sat a intonat un cîntcc într-o vizită oficială, la invitaţia pentru pace, pentru coexistenţă
paşnică, pentru dezarmare gene
popular romînesc. C.C. al P.C.U.S. şi guvernului so
rală şi totală.
I. F. Kabaneţ, preşedintele col vietic. Delegaţia a vizitat Lenin Nu vrem război — a subliniat
hozului, Erou al Muncii Socialiste gradul, Tbilisi şi Kievul.
:«e®2 =
S e m n a r e a D e c la r a ţie i c o m u n e GENEVA 10 (Agerpres). — în alianţe incompatibile cu sta ţaţelor şi acordurilor care vin
TÂSS transm ite: tutul lui de neutralitate. S-a a- în contradicţie cu independenta
r o m m o -g h a n e z e juns de asemenea la o înţelege şi neutralitatea Laosului. Aceas
De la 20 iulie Conferinţa in re în sensul că se vor organiza tă poziţie a ţărilor occidentale
I La Consiliul de Miniştri al cipat Krobo Edusei, ministrul ternaţională pentru- reglementa consultări în cazul încălcării sau urmăreşte menţinerea Laosuliil
R. P. Romîne a avut loc joi di Transporturilor şi Comunicaţii rea problemei laoţiene decurge pericolului de încălcare a suve în faimoasa „zonă de apărare"
lor, deputat al Adunării Naţio sub forma dte şedinţe restrînste. ranităţii, independenţei sau neu a S.E.A.T.O., ceea ce le-ar asi
mineaţa solemnitatea semnării nale, Tamia Adamafio, ministru Pînă la 9 august s-au ţinut 15 tralităţii Laosului ş. a. gura posibilitatea de a se ames
Declaraţiei comune romîno-gha- de stat pentru probleme pre teca în treburile interne ale Lao
neze. zidenţiale, A. I. K. Djin, amba asemenea şedinţe, lă care au fost In cercurile apropiate de con sului.
sadorul Ghanei la Stanleyville, examinate problemele obligaţiilor ferinţa dte la Geneva se subli
Declaraţia a fost semnată de E. K. Okoh, secretar al cabine niază că delegaţiile puterilor oc Ca rezultat al lipsei de dorin
prim-vicepreşedintele Consiliului tului preşedintelui, M. F. A. Del diferitelor ţări în legătură cu cidentale au fost nevoite în ul ţă a Occidentului de a ţine sea
de Miniştri al R. P. Romîne, Anang, prim-secretar pentru pro declaraţia cu privire la neutrali tima analiză să accepte o serie ma de interesele Laosului şi de
Gheorghe Apostol, şi de preşe blemele Africii, J. O. T. Agyg- tatea Laosului, în curs de ela
dintele şi primul ministru al Re raan, prim-secretar la Ministe borare. Participanţii la confe
publicii Ghana, dr. Kwame rul Comerţului, K. Amoako Ata,
Nkrumah. =®«®®= rinţă au pus dte acord şi au de prevederi importante îndrepta interesele păcii în Asia de sud-
locţiitor al preşedintelui Băncii
La solemnitate au participat f i Alianţa pentru progres transmis" Comisiei de redactare, te spre asigurarea neutralităţii est, asupra acestei probleme nu
tovarăşii Emil Bodnăraş, Chivu Naţionale Ghaneze, Osei Tutu,
Stoica, Alexandru Drăghici, A- pentru formularea definitivă, o Laosului. *s-a căzut de acord.
vram Bunaciu, miniştri şi alte locţiitor al secretarului M.A.E. serie de teze principiale referi Dar o înţelegere ar fi putut îi Reprezentantul U.R.S.S., G. Al.
persoane oficiale.
’(Agerpres)' în impas toare la neutralitatea Laosului. realizată încă dte mult şi pentru Puşkin, a subliniat că pretenţii
Din partea ghaneză au parti- un număr mai mare de prevederi le Franţei sînt absolut inaccep
Printre altele s-a ajuns la 6 în ale declaraţiei, dacă delegaţiile tabile, dat fiind că ele lezează
ţelegere cu privire la obligaţiile
PUNTA DEL-ESTE 10 (Ager rinţei, Ernesto Guevara, şeful de comune de a se recunoaşte, de occidentale n-ar fi aplicat tacti suveranitatea Laosului. Existen
legaţiei cubane, a subliniat că ca tărăgănărilor. Puterile occi ţa de baze şi de instructori mili
pres). •. ?.programul lui Kennedy, „alianţa a se respecta şi de a nu se în dentale au formulat şi continuă tari francezi în Laos leagă în
pentru progres“ este îndreptat îm să formuleze cu îndărătnicie o mod forţat această ţară de
De cinci zile se desfăşoară la potriva Cubei şi urmăreşte înrobi călca unitatea, suveranitatea, in- serie întreagă de pretenţii care S.E.A.T.O.: în primul rînd pen
rea politică a ţărilor din America contravin neutralităţii şi suvera tru că Franţa este membră a
Dr. Kwame Nkrumah a părăsit Punta del-Este, din apropiere de dtependenţa şi neutralitatea Lao acestei grupări agresive şi, în al
ţara noastră Latină“. nităţii Laosului.
Montevideo —• capitala Urugua- Guevara a citat documente se sului, de a se abţine de la orice Astfel, de pildă, în decurs de doilea rînd, aşa cum s-a întîm-
îndreptmdu-se spre Sofia plat în anul 1959, guvernul fran
yului, conferinţa Consiliului eco crete ale Departamentului de Stat . amestec direct sau indirect în trei şedinţe ele au refuzat să ac cez cedează Statelor Unite —
al S.U.A. care confirmă caracte cepte anularea prevederilor tra-
nomic şi social interamerican, la rul politic anticuban al „alianţei treburile interne ale acestei ţări, reazemul S.E.A.T.O. — o parlte
pentru progres“. Cuba este pericu din drepturile sale asupra între
care participă 21 de ţări de pe loasă, se spune în aceste docu 4e a nu se impune condiţii po ţinerii unor „instructori militari“
mente, nu pentru că ea poate să în Laos.
continentul american. Conferinţa exporte revoluţia în alte ţări ci litice cu prilejul ajutorării Lao
deoarece foamea şi mizeria din Atenţia observatorilor politici,
celelalte ţări ale Americii Latine sului, de a nu se atrage Laosul care au urmărit activitatea con
vor împinge ^popoarele acestor ţări ferinţei de la Geneva, a fost re
discută căile de dezvoltare econo la repetarea, exemplului Cubei. De -------- ¦=m & ţinută de faptul că delegaţiile
mică a ţărilor din America Latină aceea Cuba trebuie să fie izolată. S.U.A., Angliei şi Franţei se
Preşedintele şi primul ministru mah. Au fost intonate imnurile pornind de la programul de „aju LUPTELE D IN A N G O LA
•1 Republicii Ghana, dr. Kwame ’dte stat ale Republicii GFiăna fi torare“ proclamat de preşedintele In încheierea cuvîntării sale, străduiesc mereu să-şi instaure
Nkrumah şi persoanele care l-au R. P. Romîne. S.U.A., Kennedy, sub titlul de -,,a- subliniată în repetate rînduri prin LUANDA 10 (Agerpres). oraş, care este denumit „capitala ze controlul asupra neutralităţii
însoţit în vizita oficială pe care lianţa pentru progres“. vii aplauze de participanţii la con In nord-vestul Angolei conti Laosului.
a făcut-o în ţara noastră, au pă Preşedintele Republicii Ghana ferinţă, Ernesto Guevara a arătat nuă ciocniri crîncene între insur cafelei“, t
răsit joi dimineaţa Capitala, în- însoţit de tovarăşii Gheorghe A- După discursul reprezentantului că delegaţia cubană participă la genţii angolezi şi trupele colonia In momentul în care conferin
'dreptîndu-se spre Sofia. postol şi Avram Bunaciu au tre S.U.A., care a expus principalele conferinţă pentru a colabora cu le portugheze. După cum anunţă Generalul Mario Silva, ministrul ţa de la Geneva trece la examiJ
[ . La plecare, pe aeroportul Bă- cut în revistă garda de onoare. puncte ale acestui faimos program, ţările Americii Latine în vede agenţia France Presse, detaşamen de Război al Portugaliei, care a narea punctelor viitorului acord
| neasa oaspetele a fost condus dte discuţiile s-au desfăşurat sub sem rea îmbunătăţirii radicale a bună te portugheze de pedepsire încear încheiat o călătorie de inspecţie - (protocol), Washingtonul, Lon
i tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Oaspetele şi-a luat apoi rămas nul vigilenţei majorităţii delega că să blocheze regiunea Mambu-
! Bodnăraş, Chivu Stoica, Alexan- bun de la persoanele oficiale pre ţiilor ţărilor Americii Latine care, stării popoarelor. prin Angola, a făcut la Luanda o dra şi Parisul se străduiesc să'
I dru Drăghici, Avram Bunaciu, zente. după cum subliniază agenţia Fran angongo, situată în creierul mun nouă declaraţie belicoasă prin care condiţioneze o înţelegere asupra
1/de membri ai Consiliului de Stat, ce Presse, „urmăresc cu atenţie lu ţilor, la 120 km. de coastă, unde a ameninţat pe insurgenţii ango dteclaraţiei cu privire la neutra
!ai guvernului, conducători ai in- A luat cuvîntul iov. Avram crările conferinţei pentru a ve se pretinde că s-ar afla cartierul lezi os exterminarea fizică. Diipă litate prin acceptarea propuneri
; 'şţituţiilor centrale, generali şi o- Bunaciu, vicepreşedinte al Con ghea ca hotărîrile practice asupra general al insurgenţilor. cum transmite agenţia France lor lor care subminează în rea
fiţeri superiori. siliului de Stat. mecanismului operaţiunilor să nu Presse, ministrul de Război a spus litate suveranitatea Laosului.
poată aduce prejudicii independen Continuă luptele din jurul Car- că trupele portugheze luptă în An Ejn aceste motive înţelegerea
Au fost prezenţi şefi ai mir A' răspuns preşedintele şi pri ţei naţionale a ţărilor din Ameri gola „urmărind capitularea necon cţşja realizată la actuala confe-
alunilor diplomatice acreditaţi în mul ministru al Republicii GH’a- monei. Insurgenţii au distrus două diţionată sau exterminarea“ răscu riilţă devine precară şi netraini
! R. P. Romînă. fia, dr. Kwame Nkrumah. ca Latină“. că şi, după cum se subliniază1
Agenţiile occidentale in relată plantaţii din apropierea acestui laţilor. ^
Pe aeroport, unde erau arbo Un grup de pionieri' au încon
rate drapelele Republicii Ghana jurat pe înaltul oaspete, oferin- rile despre desfăşurarea conferin
$1 R. P. Romîne, se găseau nu- du-i flori, ţei sînt nevoite să recunoască di
fţţeroşi bucureşteni, veniţi să sa-' vergenţele dintre poziţia S.U.A. şi
1Iute pe înaltul oaspete. Conducătorii de stat romîni, poziţia majorităţii ţărilor din A-
prezenţi pe aeroport, au condus
Comandantul gărzii de onoare apoi la avion pe preşedintele merica Latină. pe culoarele Palatului Naţiuni-'
raljrriiate pe aeroport, a prezentat Republicii Ghana, 1uîndu-şi ră
raportul preşedintelui dr. Nkru- mas bun. Luînd cuvîntul în cadrul confe îpf, accentuează îndoielile astH
Sejjj4.e. Avionul a fost escortat pînă gra sincerităţii, declaraţiilor ,pu-<
la frontiera romîno-ţmlgară de
avioane cu reacţie romîheştf. terilor occidentale despre dorin-
: $$*L#*#*<EV S-eur-ţtşliCl- §Mcl ţp lor ca problema laoţiană să
fie rezolvată cît mai grabnic cu
ş-ir putinţă şi cît se poate de echi-'
® BONN. După cum relatează sun) care numără 15.000 de lo. cum anunţă agenţia Reuter, la tabil.
agenţia D.P.A., referindu-se la Luitori. Lipsa de apă (ceea. ce 9 august demonstranţii împotri Conform părerii care s-a răs-
cuvîntarea rostită de N. S. caracterizează majoritatea oraşe va armei nucleare au organizat
Hruşciov la posturile de radio şi lor turceşti în timpul verii) şi pichete în jurul Casei AJbe. De pîndit la Geneva, astăzi1, cînd
televiziune sovietice, Mepde, pre monstranţii purtau pancarte cu conferinţa începe elaborarea a-
şedintele „Partidului liber de- viratul au contribuit la extinde
Jriacraf“ din Germania occiden- rea rapidă a focului. Incendiul a lozinci împotriva experienţelor cu cordului, delegaţiile puterilor oc
cidentale — dacă ele doresc cu
l fală, a declarat că „în secolul fost stins abia după zece ore prin arma nucleară şi împărţeau ma adevărat să manifeste bunăvoirn
j ţţftomic nici Uniunea Sovietică, ^forturile comune ale echipelor
I nici ţările occidentale tiu pot de pompieri venite din oraşele nifeste care cereau americanilor tă şi să arate că urmăresc reali
spera în mod Serios că conflictele învecinate. Zeci de case, maga să se opună reluării de către gu zarea progresului în lucrările
zine, clădiri publice, singura ti
internaţionale pot fi rezolvate cu pografie din oraş au fost mis vernul S.U.A. a experienţelor cu conferinţei — vor trebui să re
Ajutorul unor operaţiuni militare tuite de flăcări. După cum rela
•limitate". Numai tratativele care tează ziarele, pagubele sînt eva nunţe la încercările lor de a im
‘n r urmări destinderea generală luate la 150 milioane lire tu r
a încordării, a declarat Mende, ceşti. arma atomică. pune prevederi care vin în con
iar putea înlătura primejdia unui
conflict mondial. * tradicţie flagrantă cu principiile
• WASHINGTON. Cu prilejul
I' * împlinirii a 16 ani de la bombar ® BONN. La 9 august, în apro suveranităţii şi neutralităţii Lao
damentul atomic asupra oraşu pierea aerodromului militar Leck sului. Popoarele lumii şi în pri
• ANKARA. Unvioient incendiu lui Nagasaki, la Washington a (Schlcswig-Holstcin), în cursul mul rînd poporul Laosului aş
avut loc o demonstraţie. După teaptă din partea participanţilor:
^mistuit în mare parte oraşul unor exerciţii militare s-au cioc
ebin-Karahisar (vilaietul Gire- la conferinţa de la Geneva nu
nit două avioane de vînătoarc cu
vorbe, ci acţiuni; este evident
reacţie ale Bundeswehrului vest- pentru toţi că o reglementare
german. Un avion s-a prăbuşit, grabnică a problemei laoţiene de
iar celălalt a fost avariat şi a pinde în primul rînd de poziţia
făcut o aterizare forţată. Pe o stradă din Luanda. Cîteva din victimele represiunilor sălbatice ale colonialiştilor. puterilor occidentale.
Redacţia şi adminiştrqtiş, zinrqlvi.: Deva ştr, (5. Martie, nr.. 9. Telefon: 138: 189: ?<! . Taxa plătită în numerar conform- aprobării Direcţiunii Gcnetaie P.T.T.R. nr. 263:320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul !fi August" — Petroşani
